Bucuria pură


Bucuria, încântarea şi delectarea nu vă sunt oferite sau provocate, ci voi sunteţi cei care le permiteţi să vă învăluie – îngăduindu-vă vouă înşivă să le trăiţi.

joy
Adulţi fiind, suntem adesea atât de captivaţi de îndeletnicirile noastre de “oameni mari”, încât uităm cum să trăim bucuria pură. Nu este vorba nici despre plăcerea care derivă din desfăşurarea unei anumite activităţi, nici despre o stare de spirit propice amuzamentului, divertismentului. Mai degrabă, este vorba despre delectarea ce izvorăşte din starea de fiinţare pură. Sunteţi martorii acestei bucurii, acestei desfătări, în cazul copilaşilor care sunt atât de ocupaţi să fie pe deplin prezenţi în vieţile şi în trupuşoarele lor, încât radiază strălucirea bucuriei, doar în virtutea miracolului de a fi în viaţă: străfulgerările de încântare, în ochii unui bebeluş care descoperă cum se prelinge apa, o dată cu răsucirea robinetului; sau ţipătul de plăcere al unui copilaş, a cărui limbă este gâdilată de o delicioasă îngheţată; să nu uităm hohotele contagioase de râs ale unui prunc ce urmăreşte a nu-ştiu-câta oară aceeaşi scamatorie cu pălăria.

TIJoyR

 

Pe vremea când eram copii, aceste trăiri de încântare, în stare pură, nu erau provocate de vreun eveniment spectaculos, de proporţii, care să facă tot șarmul zilei; şi putem regăsi acele stări – dacă suntem dornici de a ne reaminti, de a retrăi şi de a ne reconecta cu acea parte din noi înşine care ştie cum să plutească pe undele bucuriei. Puteţi începe acest proces, rememorând ceea ce vi se părea amuzant, în copilărie. Gândiţi-vă ce anume vă determina să chicotiţi, cu încântare; ori să nu puteţi sta locului, de plăcere şi bucurie; sau să izbucniţi în hohote irezistibile de râs, ţinându-vă cu mâinile de burtă. Încercaţi să petreceţi câteva clipe, în fiecare amintire, şi să vă lăsaţi învăluiţi în parfumul acelor trăiri – îngăduindu-i acelui simţământ de bucurie, încântare şi delectare pură să vă inunde. Trăieşte înlăuntrul vostru – acel sentiment. Nu poate fi îmbuteliat, fabricat sau comercializat. Trebuie doar să îl evocaţi, pentru a îl retrăi.

bucurie1

Bucuria şi delectarea pură răsar atunci când suntem pe deplin prezenţi şi captivaţi de noi înşine şi de lumea noastră, în fiecare clipă. Rezidă în desfătarea şi încântarea spontane care izvorăsc şi se revarsă din noi, atunci când vom fi eliberat suficiente poveri, pentru a reuşi să urce în conştiinţă; de asemenea, rezidă în trăirea plăcerii naturale, „organice”, izvorându-ne din pântece, inundându-ne sufletele, luminându-ne chipurile şi scurgându-ni-se în tot trupul, din creştet, până în tălpi. Am ştiut, în mod firesc, cum să ne amuzăm, să ne desfătăm, încă din fragedă pruncie; iar pâlpâirea luminilor ne-a deviat înspre atenţie, de la starea de bucurie pură, derivată din simpla capacitate de a vedea. Abordaţi astăzi viaţa dintr-o nouă perspectivă – în cunoaşterea că bucuria, încântarea şi delectarea nu vă sunt oferite sau provocate; mai degrabă, voi sunteţi cei care le permiteţi să vă învăluie, acordându-vă vouă înşivă permisiunea de a le trăi.

Madisyn Taylor