Cine se mai interesează astăzi cu iubire și bun-simț de celălalt?


Cine se mai interesează astăzi cu iubire și bun-simț de celălalt? Nimeni. Toți ne interesăm într-un mod egotic numai de noi înșine. „În această luptă mulţi fraţi de-ai noştri zac la pământ, acoperiţi de răni, plini de sânge şi nu-i nimeni care să-i îngrijească: nici mirean, nici preot, nimeni; n-au alături de ei nici ajutător, nici prieten, nici frate; că toţi ne gândim numai la noi înşine. De aceea ne înecăm cu toţii.
Numai atunci suntem tari, atunci suntem biruitori, când nu urmărim interesul nostru; acum însă suntem slabi şi ne biruie cu uşurinţă şi oamenii şi diavolul, pentru că urmărim numai interesul nostru, pentru că nu ne apărăm unii pe alţii, nici nu ne întărim cu dragostea cea după Dumnezeu, ci căutăm alte pricini de prietenie: unii neamurile, alţii obişnuinţa, alţii tovarăşii de slujbă, alţii vecinii; orice altă pricină, afară de credinţa în Dumnezeu; şi ar fi necesar ca numai credinţa în Dumnezeu să-i lege pe prieteni. Lucrurile însă se petrec cu totul dimpotrivă; suntem prieteni cu iudeii şi cu păgânii, şi nu suntem prieteni cu fiii Bisericii.” Sfântul Ioan Gură-de-Aur, „Omilii la Matei”


„Dacă bunăoară, răspund fratelui meu: «Acum nu pot să te ajut, e vremea rugăciunii», zicerea mea nu-i câtuşi de puţin scandaloasă, e cuminte şi dovedeşte evlavie. Dar numai creştinească nu-i. Dacă judec: Mai degrabă renunţ la dulceaţa slujbei decât să nu-mi ajut fratele, să-l las singur şi de izbelişte în necazul lui, să nu am compasiune pentru el, poate provoc scandal şi smintesc pe vreun fariseu, dar mă port creştineşte. Dacă mă aflu în extaz şi nesocotesc nevoia unui bolnav, dau poate dovadă de mare pietate, dar nu-s creştin.”N. Steinhardt, „Dăruind vei dobândi”ego
„Cine se mai interesează astăzi cu iubire și bun-simț de celălalt? Nimeni. Toți ne interesăm într-un mod egotic numai de noi înșine, pentru altul, nimic. Iar Dumnezeu, Care este în întregime iubire, nu ne va ierta această indiferență față de aproapele nostru.” Sfântul Paisie Aghioritul

http://bit.ly/2Cz43uZ

Sfaturi de folos în viața de zi cu zi


În multe cazuri, omului îi este mai greu, în cea mai mare parte, nu datorită multitudinii de acțiuni, activități care i se cer, ci din cauza gândurilor sale legate de ,,trebuie să fac aceea, nu am reușit cealaltă, mai am de rezolvat aceea”, care apasă cel mai greu asupra sa. Pe om îl obosește mai tare ce trebuie să facă decât ceea ce face la un moment dat. Presiunea că nu reușește și situațiile care îi generează frică îl istovesc. Nu iese totul conform dorinței sale și atunci se îngreunează psihologic.
http://bit.ly/2Cz43uZ
Este foarte bine să avem planuri de viitor, mărețe, grandioase, importante, dar focalizându-ne mai mult pe eventualele insuccese viitoare, devenim obsedați, obosiți, deznădăjduiți, dezarmați. Arhimede a afirmat: ,,Dați-mi un punct de sprijin și vă răstorn pământul”. Iată cât de important, necesar și eficient este să ai un sprijin în orice faci!


Un punct de sprijin forte, un munte de nădejde, un remediu sfânt și stâlp pentru suflet este următorul:  Să ai permanent nădejde în Dumnezeu, în Cel care stăpânește Cerul, Pământul, viața și faptele tale! Dumnezeu cunoaște trecutul, prezentul și viitorul tău! Este necesar să crească nădejdea ta în Dumnezeu! Chiar dacă poate ești mai puțin credincios, tu ai nevoie de Dumnezeu!act-like-men-praying-graphic

Este greșit și duce la eșec să aveți încredere deplină, narcisistă în personalitatea voastră egotică! Omul nu poate și nu a creat ceva nou, din nimic! Omul numai dezvoltă și combină ceea ce deja există, ca în final să spunem că a inventat ceva! Oricât de tare vă veți strădui, nu veți putea să creșteți cu 1 cm, ne aduce aminte proorocul David. Pe lângă cea mai importantă soluție descrisă mai sus, iată și 27 de sfaturi care vă pot fi de folos în viața de zi cu zi, pentru odihnă și succes, care de altfel au menirea să vă fie punct de sprijin, să vă sporească nădejdea și bucuria!


Stimate muncitor, demnitar sau învățător, agricultor sau scriitor, în lucrarea dumitale, la birou, pe câmp, cu oamenii, peste hotare, acasă:
  • 1. Muncește cu plăcere, pasiune, fervență!
  • 2. Dă sens muncii tale!Este necesar să ai în minte o cauză nobilă pentru munca ta!
  • 3. Îndeplinește orice acțiune cu calm și detașare. Când acționezi liniștit, ai impresia că se dilată timpul. Mai mult, starea ta din momentul când realizezi o acțiune se poate transmite și celui care o primește sau celui care te privește.
  • 4. Crezi în tine! Tu știi ce poți! Fă cum poți tu și adu-ți aminte de alte reușite pe care le-ai avut.
Curajul-inseamna-a-crede-in-tine
  • 5. Nu te compara cu alții, despre care crezi că sunt mai buni! Tu ești la fel de bun și cu ajutorul lui Dumnezeu vei reuși!
  • 6. Nu crede în ,,talent”! Toți oamenii au primit anumiți talanți de la Dumnezeu! Crezi în muncă, hărnicie, devotament, curaj, viitor! De aici se naște talentul și se înmulțește talantul!
  • 7. Fii perseverent, hotărât! Nu te lasă înfrânt pe calea spre visul tău!
  • 8. Acceptă uneori că ești neputincios, imperfect, dependent dar…
  • 9. Nu accepta să fii leneș! Muncește! Depune tot efortul ca să reușești, având însă mereu o înțeleaptă măsură.
  • 10. Nu te strădui să faci totul deodată. Ia-le pe rând.
  • 11. Simplifică-ți viața! Acest sfat vine de la sfântul părinte Paisie Aghioritul, care spune că ,,neliniștea se nașe din prea multe griji!”.
peace and quiet SS
  • 12. Învață să aștepți! Așteaptă lucrând!
  • 13. Mulțumește pentru reușite. Mulțumește-i lui Dumnezeu și tuturor celor care te-au ajutat în ce ai realizat. Această acțiune îți face următorul pas mai ușor.
  • 14. Verifică-ți rezultatul.
  • 15. Raportează-te la Dumnezeu în fiecare dimineață, prin meditație sau rugăciune. Aceste momente sunt ca o rouă care îți vor da vlagă pentru toată ziua.

benefits-of-meditation

  • 16. Creează-ți condiții optime de lucru. Să nu fie prea frig, nici prea cald, să ai instrumente de lucru bune. Să ai pe masa de lucru, la birou, în casă, la serviciu, obiecte care îți trezesc o dispoziție stenică sau amintiri plăcute (fotografii, flori, suvenire etc.).
  • 17. Să muncești în curățenie. Nu lăsa să se adune dezordine la locul tău de muncă.
  • 18. Muncește disciplinat și îngrijit. Acuratețea va reduce din oboseală și cu timpul va fi o stare de sine-stătătoare!
  • 19. Notează-ți succesiunea sau totalul de acțiuni pe care le ai de făcut dacă încă nu ți-ai simplificat viața și ai multe de realizat! Mintea ta nu se va încorda odată în plus pentru a reține informație și nu vei pierde din vedere diferite mărunțușuri!
  • 20. Dedică-i lui Dumnezeu munca pe care o faci și pune-L mereu pe El pe primul loc! Dumnezeu răsplătește întotdeauna mai bine ca oamenii!
  • 21. Odihnește-te! Și Dumnezeu după ce a creat lumea, în a șaptea zi s-a odihnit! Trupul are limitele lui și are nevoie de odihnă. De asemenea este foarte important să te relaxezi și să te odihnești moral.Relax
  • 22. Nu te lăuda cu acțiunea pe care o faci! Nu te înălța cu avânturile mândriei în abisul măririi de sine! Este păgubitor!
  • 23. Nu te subaprecia, dar nici nu te supraaprecia!
  • 24. Ridică-te mereu! Învață mereu!
  • 25. Acceptă că altora le este mai greu! Sunt foarte mulți oameni care lucrează mai mult ca tine, mai greu și au mai puține recompense.
  • 26. Nu uita: În toate cere ajutorul lui Dumnezeu și El te va ajuta! Pentru Dumnezeu contează credința ta în El, dorința ta ca El să te ajute și cererea directă pe care i-o adresezi.
  • 27. Crezi în minuni! Nu te bizui pe întâmplări minunate, dar crezi în minuni! Dumnezeu este mereu cu tine!

sursa-yogaesoteric.net


ccc

Sfaturi care te vor ajuta să elimini anxietatea și să te înțelegi mai bine


Sigmund Freud și-a imortalizat numele, indicând cheile către inconștient. El a înțeles care este drama sufletului uman și ce are nevoie pentru a-l vindeca.Vă oferim 18 sfaturi ale lui Freud, care vă vor îndrepta spre calea cea bună, vă vor ajuta să eliminați sentimentele de anxietate și să vă înțelegeți mai bine.

http://bit.ly/2Cz43uZ

Iată care sunt acestea:

  • 1. Misterul sufletului uman se află în dramele psihice ale copilăriei. Trebuie să ajungi la aceste drame și vindecarea va veni.
  • 2. Singura persoană cu care trebuie să te compari ești tu în trecut. Și singura persoană mai bună decât tine ar trebui să fii tu acum.
  • 3. Nu te oprești să cauți tărie și încredere în afară, însă ar trebui să cauți în tine însuți. Întotdeauna au fost acolo.
  • 4. Fără îndoială, problema anxietății este punctul nodal al multor probleme critice; Rezoluția de mister de anxietate va vărsa un potop de lumină pe întreaga viață mentală a omului.
Sigmund Freud In Home Office At Desk
1930, Vienna, Austria – Sigmund Freud, 1856-1939, Austrian psychiatrist, in the office of his Vienna home looking at a manuscript. – Image by © Bettmann/CORBIS
  • 5. Nevroza este incapacitatea de a tolera incertitudinea.
  • 6. Într-o relație de dragoste, nu vă puteți cruța reciproc, deoarece acest lucru poate duce doar la înstrăinare. Dacă există dificultăți, trebuie depășite.
  • 7. Din păcate, emoțiile deprimate nu mor. Probabil le-ai făcut să tacă. Însă acestea continuă să influențeze persoana din interior.
  • 8. Nimic nu este întâmplător, totul are o cauză principală.
  • 9. Într-un anumit sens, ceea ce numim fericire se întâmplă ca rezultat al satisfacției (de preferință neprevăzute) a necesităților de lungă durată.

set_free_my_soul_by_michellis13-d5km5hd

  • 10 . O persoană care a fost un favorit incontestabil al mamei sale, prin toată viața sa, aduce un sentiment de câștigător și încredere în noroc, care de multe ori duce la un succes real.
  • 11. Visul nu se ocupă niciodată de nimicuri; nu permitem ca nesemnificativul să ne deranjeze într-un vis. În exterior, visele nevinovate nu sunt inofensive dacă le interpretăm; dacă pot spune așa, acestea au întotdeauna o „enigmă”.
  • 12. Depresia este o teamă înghețată.
  • 13. O soartă care poate oferi un înlocuitor pentru o oportunitate de satisfacție pierdută este mai ușor de vindecat decât pentru un doctor.
  • 14. Cât de îndrăzneț și încrezător devine cel care dobândește convingerea că este iubit.can-you-manipulate-someone-to-fall-in-love-with-you
  • 15. Oamenii găsesc realitatea nesatisfăcătoare și, prin urmare, trăiesc într-o lume fantastică, imaginându-și împlinirea dorințelor lor. O personalitate puternică întruchipează aceste dorințe în realitate. O personalitate slabă trăiește în această lume iar fanteziile ei sunt încorporate în simptomele diferitelor boli.
  • 16. A fi absolut sincer cu tine însuți este un exercițiu bun.
  • 17. La o persoană ocupată, rareori merg în vizită vagabonzii – muștele nu zboară la oala care fierbe.

sursa-psihologiadeazi.ro


ccc

 Conştientizarea- Simplu, dar nu uşor


Conştientizarea este actul care defineşte la modul esenţial natura umană şi poate deveni prin antrenament o atitudine constantă care exprimă trezirea conştiinţei de sine. Aceasta determină fundamental structurarea acelui univers interior care conduce la a trăi viaţa în armonie cu tine însuţi şi cu lumea exterioară.

http://bit.ly/2Cz43uZ

A urmări să devenim conştienţi se referă la căutarea a ceea ce suntem cu adevărat şi la punerea unor întrebări revelatoare cu privire la viziunea noastră asupra lumii şi la locul nostru în cadrul acesteia, precum şi la trezirea unei stări de apreciere conştientă a fiecărui moment pe care îl trăim. Dar mai presus de orice, conştientizarea se referă la a fi în contact cu realitatea.

Din perspectiva spiritualităţii orientale, starea de veghe obişnuită apare ca fiind extrem de limitată, semănând din multe puncte de vedere mai degrabă cu un vis decât cu o stare de luciditate. Meditaţia ne ajută să ne trezim din această somnolenţă caracterizată de automatisme şi inconştienţă, fapt care ne permite să ne trăim viaţa având acces la toate posibilităţile noastre conştiente şi inconştiente. Înţelepţii, yoghinii şi maeştrii zen au explorat sistematic acest teritoriu, de mii de ani. Ei au învăţat astfel un lucru care ar putea fi extrem de benefic în lumea occidentală modernă, în sensul renunţării la tendinţa noastră culturală orientată spre a controla şi a supune natura din care facem parte integrantă, în loc să o onorăm cu respectul pe care i-l datorăm.

Buddha_by_cyclingplatypus

Experienţa colectivăa acestor maeştri sugerează că prin investigarea introspectivă a naturii noastre lăuntrice, şi în particular a naturii minţii noastre printr-o observare de sine atentă şi sistematică, noi putem trăi o viaţă caracterizată într-o mai mare măsură de bucurie, armonie şi înţelepciune. În plus, ne poate oferi o viziune asupra lumii complementară celei predominant reducţioniste şi materialiste, care predomină la ora actuală în gândirea şi în instituţiile occidentale. Această viziune nu este neapărat „orientală” sau mistică.

Capacitatea de a fi conştient este considerată însăşi temelia meditaţiei budiste.

În esenţă, ea reprezintă un simplu concept, dar puterea ei sălăşluieşte în punerea ei în practică şi în aplicaţiile sale. A fi conştient înseamnă să fii atent într-o anumită manieră particulară: să îţi focalizezi atenţia asupra momentului prezent, în mod deliberat şi fără a-l judeca în mod critic. Acest tip de atenţie conduce treptat la o mai mare luciditate, la o claritate a perspectivei şi la acceptarea realităţii prezente. Ea ne ajută să înţelegem că viaţa noastră se derulează moment cu moment.

bhikkhu book boy buddhism
Photo by Pixabay on Pexels.com

Dacă nu suntem în întregime prezenţi în majoritatea acestor momente, riscăm nu numai să ratăm aspectele cele mai importante ale vieţii noastre, dar şi să nu realizăm plenitudinea şi bogăţia tuturor posibilităţilor de creştere şi de transformare care ni se deschid în cale.O focalizare redusă a atenţiei asupra momentului prezent conduce inevitabil la apariţia altor probleme, datorate acţiunilor şi comportamentelor noastre inconştiente şi automate, generate de multe ori de temerile şi de nesiguranţa noastră, cu rădăcini extrem de adânci în subconştient. Dacă nu vom încerca soluţionarea lor, aceste probleme vor tinde să se acumuleze în timp, putând conduce în cele din urmă la un blocaj generalizat şi la o ruptură totală de realitate. Astfel, ne putem pierde treptat încrederea în capacitatea de a ne redirecţiona energiile către o mai mare împlinire şi fericire personală, sau chiar către o stare de sănătate mai bună.

A fi conştient reprezintă o cale simplă, dar extrem de eficientă, prin care ne putem debloca, intrând din nou în contact cu înţelepciunea şi cu vitalitatea noastră. Ea reprezintă o cale prin care ne putem schimba în mod deliberat direcţia către care ne îndreptăm şi calitatea vieţii, inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu familia, cu munca şi cu planeta în ansamblul ei, dar mai presus de orice, cu noi înşine ca persoană individuală.

Family clip artSecretul acestei căi – care stă la baza budismului, taoismului şi yogăi, şi pe care o regăsim inclusiv în opera unor mari gânditori precum Emerson, Thoreau şi Whitman sau în înţelepciunea unor mistici creştini – constă în aprecierea momentului prezent şi în dezvoltarea unei relaţii intime cu el, prin stabilirea unui contact permanent cu el, dublat de atenţie şi de discernământ. Această atitudine reprezintă extrema opusă celei prin care viaţa este considerată un dat şi luată aşa cum este.

Obiceiul de a ignora momentele prezente în favoarea celor care vor veni cândva conduce inevitabil la o incapacitate de a sesiza şi de a înţelege reţeaua influenţelor prezente care ne determină viaţa. Aceasta include incapacitatea de a ne înţelege propria minte, ca să nu mai vorbim de influenţa acesteia asupra percepţiilor şi acţiunilor noastre. Ea ne limitează dramatic perspectiva asupra individualităţii noastre, dar şi asupra relaţiilor care ne unesc cu celelalte persoane şi cu lumea în ansamblul ei.

În mod tradiţional, religia a fost dintotdeauna domeniul unor asemenea introspecţii cu caracter spiritual, dar a fi conştient nu are aproape nimic de-a face cu religia, decât dacă înţelegem acest concept în sensul său cel mai profund, acela de cale prin care omul încearcă să descopere misterul cel mai profund al vieţii, inclusiv inter-relaţia sa vitală cu tot ceea ce există.

Zenx-Audio-Stress-ReliefAtunci când ne angajăm atenţia într-o manieră deschisă, fără a cădea pradă propriilor noastre preferinţe şi antipatii, opinii şi prejudecăţi, proiecţii şi aşteptări, în faţă ni se deschid noi posibilităţi şi avem astfel şansa de a ne elibera de obstacolele pe care ni le ridică adeseori în cale inconştienţa.Îmi place să mă gândesc la puterea de a fi conştient ca la o artă a vieţii trăită în mod conştient. Nimeni nu trebuie să fie budist sau yoghin pentru aceasta. De altfel, cine cunoaşte cât de cât budismul ştie că cel mai important lucru pe această cale este să fii tu însuţi şi să nu încerci să devii ceva ce nu eşti. În esenţă, budismul se referă la intrarea în contact cu propria natură profundă şi cu manifestarea liberă a acesteia. El propovăduieşte trezirea interioară şi perceperea realităţii exact aşa cum este aceasta.

Însuşi cuvântul „Buddha” înseamnă „cel care s-a trezit, ajungând să îşi cunoască adevărata natură interioară”. Altfel spus, conştientizarea nu intră în nici un fel de conflict cu credinţele sau cu tradiţiile de orice fel – fie ele religioase sau ştiinţifice – şi nu îşi propune să convingă pe cineva de o anumită dogmă sau de un alt sistem de convingeri, bazat pe o altă ideologie. Ea reprezintă o simplă modalitate pragmatică de a intra în contact cu propria plenitudine a fiinţei printr-un proces sistematic de auto-observare, auto-interogare şi de acţiune conştientă. Practica lucidităţii nu reprezintă un proces analitic, rece şi raţional, care exclude sentimentele. Esenţa ei este apreciativă, delicată şi liniştitoare. Altfel spus, este o practică „a inimii”, realizată cu ”inimă” şi care conduce către Inima întregii creaţii care este Dumnezeu.

Simplu, dar nu uşor

Deşi este simplu să fii conştient, nu este întotdeauna uşor. Conştientizarea presupune un efort conştient şi foarte multă disciplină, aceasta fiind singura modalitate prin care putem înfrânge forţele care se opun ei, respectiv obişnuinţele noastre inconştiente şi automatismele noastre, care sunt extrem de insidioase. Ele sunt atât de puternice şi atât de greu de conştientizat încât învingerea lor şi focalizarea atenţiei asupra momentelor prezente nu pot fi realizate fără un angajament interior susţinut şi fără o anumită disciplină. Din fericire, această disciplină oferă satisfacţii foarte mari, întrucât ne pune în contact cu numeroase aspecte ale vieţii noastre de care în mod normal nu suntem conştienţi, fiind, cum s-ar spune, invizibile pentru noi.

subconstiemt

În plus, a fi conştient este o activitate care iluminează şi eliberează. Iluminează în sensul că ne permite să vedem mai clar realitatea din jurul nostru, ajutându-ne astfel să înţelegem mai profund diferite domenii ale vieţii noastre cu care până acum nu ne-am aflat în contact, sau pe care nu doream să le conştientizăm. În această categorie poate intra întâlnirea faţă în faţă cu anumite emoţii profunde – cum ar fi durerea, tristeţea, mânia şi teama – pe care nu le manifestăm sau nu le acceptăm întotdeauna în mod conştient. Această practică ne poate ajuta de asemenea să apreciem într-o mai mare măsură anumite sentimente precum bucuria, pacea şi fericirea, care de multe ori trec pe lângă noi aproape nebăgate în seamă.

Pe de altă parte, este o practică eliberatoare în sensul că ne conduce către noi modalităţi de a ne simţi bine în pielea noastră şi în mijlocul acestei lumi, şi ne poate elibera de capcanele în care cădem atât de frecvent. Este totodată şi o tehnică ce amplifică puterea personală, întrucât starea de a fi conştient îţi deschide numeroase canale care fac legătura cu rezervoarele profunde ale creativităţii, inteligenţei, imaginaţiei, clarităţii, fermităţii şi înţelepciunii noastre lăuntrice.

Majoritatea oamenilor nu realizează că mintea lor gândeşte în permanenţă.

Fluxul continuu de gânduri care emană din mintea noastră nu prea ne permite acele momente de respiro absolut necesare contemplării şi introspecţiei. În acest fel, noi pierdem adeseori din vedere acele mici momente atât de preţioase în care pur şi simplu existăm, fără a alerga şi a acţiona în permanenţă.

Cele mai multe dintre acţiunile noastre nu sunt asumate în mod conştient, ci sunt determinate de toate aceste gânduri şi impulsuri comune care ne trec tot timpul prin minte, ca un râu agitat, ca să nu spunem ca o cascadă. Dacă ne lăsăm prinşi de acest torent, el ne va scufunda şi ne va târî în locuri în care nu dorim să ajungem, fără măcar să ne dăm seama încotro ne îndreptăm.beach-meditationMeditaţia este procesul care ne permite să învăţăm cum putem ieşi de sub influenţa acestui torent, cum ne putem aşeza pe malul său, ascultându-l şi privindu-l, pentru a-i folosi apoi energia astfel încât să fim ghidaţi, şi nu terorizaţi de el. Acest proces este perfect posibil, dar nu se întâmplă de la sine, în mod magic. El necesită foarte multă energie. Ceea ce noi numim „practică” sau „practica meditaţiei” este de fapt efortul de a dezvolta în mod conştient capacitatea noastră de a fi în momentul prezent. 

Autor-J.K. Zinn


ccc

Unde este multă MINTE este şi multă PROSTIE…iar unde este puţină minte, este ENORM de multă prostie


De fapt, ce este prostia? O negare, o privare de utilizarea facultăţilor intelectuale, cu posibilitatea sau imposibilitatea de a le dezvolta. Sau dacă vrem să vorbim despre prostie, atunci ar trebui să-l deplângem pe cel care (din păcate!) nu e prost decât pentru că nu a fost instruit sau, ceea ce e şi mai rău pentru el, pentru că, printr-un viciu de structurare mentală, facultăţile inteligenţei sale nu se pot dezvolta şi manifesta. 

http://bit.ly/2Cz43uZ
În limba română, antonimul prostului nu este inteligentul, ci înţeleptul, adică persoană experimentată, cumpătată şi erudită.Luciditatea în faţa prostiei nu presupune câtuşi de puţin sentimentul clar al existenţei unei inteligenţe, ci dimpotrivă: „Cu excepţia cretinilor murim întotdeauna cu nesiguranţa propriei valori şi a operelor noastre…” (Flaubert). Dacă nu ar fi prostia nu ar fi existat nici inteligenţa.

Omul modern crede că el poate exista dincolo de prostie. El se dezvaţă să se amuze pe socoteala ei. Cum să râzi de o pură aparenţă? Te crezi superior, râzi în hohote de slăbiciunea celuilalt. Fiinţa umană, serioasă până la sufocare îşi înghite lacrimile, îşi înăbuşă surâsul şi îşi dă apoi drumul pe panta prostiei pe care nu o mai simte şi nu o mai înţelege. De ce râdem, dacă nu de prostie? Ea se află în cel care râde şi, în egală măsură, în ceea ce-l face să râdă; astfel, râsul o denunţă şi îi dezvăluie absurditatea. Râsul eliberează anihilând ceea ce ameninţă cu nimicirea.

1375385214_dkfactor_ushahidi_crowdsourcing

Aforisme despre PROSTIE de profesor yoga Gregorian Bivolaru

  •  Prostia înseamnă a nu vedea ce altul vede.
  • Prostia este BESTIA TRIUMFĂTOARE care face ca înţelepciunea să iasă veşnic din vizuină.
  •  Prostia este singurul nostru duşman pe lume.
  • Prostia, păstrătoarea frumuseţii, alungă ridurile; e un cosmetic divin ce ne apără idolii de muşcăturile pe care cugetarea le păstrează pentru noi, neputincioşi savanţi ce suntem.
  • În noaptea ignoranţei în care ne aflăm toţi, învăţatul care-şi pune întrebări se loveşte uneori de perete, în timp ce ignorantul rămâne liniştit şi nepăsător în mijlocul odăii.
  • Prostia este sora cea mai apropiată a răutăţii.
  • Poate să spună cineva multe lucruri înţelepte unui prost, că acestuia tot i se va părea că cel înţelept nu vorbeşte bine.
  • 19599_2Celor fără minte nu vorba le este spre învăţătură, ci nenorocirea.
  • După un mort eşti în întristare şapte zile, dar cu un prost sau cu un nelegiuit eşti în întristare în toate zilele vieţii lor.
  • Prostul se impune atâta timp cât nu deschide gura.
  • Şi cel prost se deşteaptă dacă este atent şi rămâne în contact cu cel inteligent.
  • O bucată de sticlă, în contact cu aurul, capătă strălucire de smarald; tot astfel, în apropierea celor aleşi, prostul devine prin puterea exemplului iscusit.
  • Deşi lumea este plină cu proşti, nu există aproape nimeni care să creadă aceasta despre el, ba nici măcar n-o bănuieşte.
  • Este cu totul îngrozitor când proştii îşi bat joc de un om superior.
  • Cel deştept nu comite nici măcar prostii neînsemnate.
  • Prostul cu memorie bună are la dispoziţia lui multe gânduri şi fapte, dar aproape în nici o situaţie nu ştie să tragă din ele nici o concluzie.
  • adult art awakening black and white
Fotografie de Pixabay pe Pexels.com
  • Prostul este de două feluri: cel care nu se îndoieşte de nimic şi cel care se îndoieşte de toate.
  • Prostul este singurul răufăcător de care suntem dinainte dezarmaţi.
  • Prostul este în realitate un potenţial deştept care se ignoră.
  • Mare pagubă aduc proştilor cei care îi laudă.
  • Înainte de a începe o treabă, deapăn-o mai întâi cu de-amănuntul în gând.
  • Este mai bine să acţionăm în chip raţional şi să dăm greş decât să acţionăm fără raţiune şi să câştigăm.
  • Dorinţa de a şti şi de a învăţa a fost dată numai omului, dintre toate animalele.
  • Proştii nu ştiu nici să râdă, nici să plângă. Când râd, îşi arată dinţii, când plâng, urlă. De aceea, adesea lacrimile lor trezesc de obicei râsete, iar râsul lor face să apară oftări de durere.
  • A recunoaşte că nu ştii ceva înseamnă a avea multă înţelepciune.1671_the_brain_cube_inhandSurdul vorbeşte mai tare decât cel ce aude; şi prostul discută mai mult decât cel ce înţelege.
  • Este o mare nebunie să vrei să fii singur înţelept.
  • Dacă simţurile ne înşală, raţiunea de asemenea se înşală.
  • Între două căi rele, întodeauna înţeleptul trebuie să o urmeze pe cea mai puţin rea.
  • Două excese: a exclude raţiunea, a nu admite decât raţiunea.
  • Nu-s de ajuns nenorocirile ca să facă dintr-un nătărău un om inteligent.
  • Cei cuminţi şi înţelepţi întocmai ca şi albinele ce scot miere din cimbru (buruiana cea mai pişcătoare şi cea mai seacă), ştiu adesea să scoată ceva bun şi folositor chiar şi din lucrurile cele mai potrivnice.
  • Simpla constatare că eşti prost nu este încă dovadă de inteligenţă.funny-3d-animal-wallpaper-10358-hd-widescreen-wallpapersPentru orice lucru există leac arătat de cărţile înţelepciunii; numai prostul nu vede niciodată soluţia căci pentru el mai nimic nu are leac.
  • Înţeleptul se adaptează cât mai bine la lumea în care trăieşte; cel lipsit de înţelepciune se încăpăţânează să schimbe lumea după el însuşi. De aceea, decăderea omenirii se datorează atât de mult celor lipsiţi de înţelepciune.
  • Cei mai supărători dintre proşti sunt proştii „spirituali”.
  • Prostul cel mai prost este prostul alterat de filosofie speculativă şi aberantă.

 Sursa-yogaesoteric.net


ccc