Reprezentativ

PREMIILE RECUNOȘTINȚEI PENTRU FIECARE ZODIE: CARE ESTE DARUL TAU DE AUR CĂTRE LUME?


Draga Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioara, Balanta, Scorpion, Sagetator, Capricorn, Varsator sau Pesti… Iti multumim ca existi, ca faci parte din acest univers si ca prin ceea ce esti reusesti sa ne infrumusetezi existenta si sa faci din lume un loc mai bun. Fiecare dintre zodii a fost inzestrata inca de la nastere cu un dar pretios, o trasatura unica si speciala menita sa o faca sa straluceasca si sa se deosebeasca de celelalte semne zodiacale.

http://bit.ly/2Cz43uZ

Iar atunci cand acest dar pretios este constientizat si folosit intru scopul divin pentru care a fost harazit, pentru a face bine, iar NU rau in jur, atunci el se transforma in ceea ce in astrologie poarta numele de Darul de Aur. Acest Dar este amprenta ta astrologica, un dar interior cu un potential creator si vibrational extraordinar.

Ne-am gandit ca astazi sa ne focalizam pe aspectele pozitive ale sufletului fiecaruia din noi si sa premiem fiecare zodie pentru darul cel mai frumos pe care stie sa il daruiasca celor din jur, pentru Darul sau de Aur.

multumesc

Iata castigatorii astrali si darurile pentru care au fost premiati:

Berbec – Premiul Recunostintei pentru Energie si Curaj- Iti multumim, draga Berbec, pentru forta si energia motivationala pe care le aduci in lume. Darul tau de Aur este de nepretuit caci omenirea are nevoie de calauzitori si deschizatori de drumuri ca tine. Atunci cand in jur sunt numai nori negri, tu esti precum un far care imprastie in jurul sau si al altora lumina. Curajul tau innascut te ajuta sa spui lucrurilor pe nume, sa oferi noi perspective asupra situatiilor, sa iei atitudine. Prin personalitatea ta magnetica, prin indrazneala si spiritul tau entuziast, prin determinarea de a nu te da batut, reusesti sa muti si muntii din loc. zodiac-berbec-1

Taur – Premiul Recunostintei pentru Frumosul pe care il aduci in lume- Iti multumim, draga Taur, pentru generozitatea simturilor si a simtirilor tale, pentru armonia care te inconjoara ca o aura. Darul tau de Aur este atat de valoros incat nici macar nu putem concepe lumea fara el. Tu esti cel care reuseste sa vada frumosul din tot, sa il aprecieze, sa il scoata la lumina, sa il transpuna in jurul sau, dar si sa ii faca pe ceilalti sa il vada la randul lor. Iar atunci cand oamenii reusesc sa faca acest lucru, devin si ei mai frumosi in interior… Prin firea ta pacifista, prin rabdarea si toleranta pentru oameni, prin capacitatea de a face din experienta ta o lectie de viata, reusesti sa schimbi in bine viata celor din jur.zodiac-taur-1Gemeni – Premiul Recunostintei pentru Genialitate in Comunicare- Iti multumim, draga Gemeni, pentru faptul ca esti un maestru al comunicarii si ca stapanesti atat de bine aceasta arta nobila. Darul tau de Aur este incomensurabil caci prin intermediul lui reusesti sa legi conexiuni intre oameni, sa ii faci sa se inteleaga unii pe ceilalti, sa se apropie unii de ceilalti, sa isi deschida sufletele mai mult. Agerimea ta nativa, originalitatea viziunilor tale, curiozitatea, flexibilitatea si capacitatea ta de a te adapta situatiilor fara impotrivire ne aduc aminte de curgerea apei. Te-ai nascut cu acest dar aparte pentru a arata lumii ca o poti schimba (chiar si conduce) si prin alte mijloace decat violenta sau putere.zodiac-gemeni-1

Rac – Premiul Recunostintei pentru Iubirea pe care o reversi in lume-Iti multumim, draga Rac, pentru capacitatea ta infinita de a ne arata adevarul si a ne face sa ne apropiem de adevarata noastra natura: Iubirea. Darul tau de Aur cu care te-ai nascut este, poate, unul din cele mai pretioase daruri ale lumii. Tu esti caldura, afectiunea, speranta, umarul pe care plange un prieten, mana pe care o strange un iubit. Te numeri printre cei putini care au inteles ca lumea poate fi cucerita doar printr-o singura forta, cea a dragostei. Beneficiezi de o intuitie de exceptie, ai o fire calda, sensibila si delicata, esti un prieten pe viata si un partener fidel. Esti extrem de sincer si te caracterizeaza nobletea sufleteasca. Crezi ca schimbarea lumii incepe in primul rand in caminul tau.zodiac-rac-1

Leu – Premiul Recunostintei pentru Stralucire Solara-Iti multumim, draga Leu, pentru toate lectiile pe care le avem de invatat de la tine. Darul tau de Aur este enimamente unul solar prin natura zodiei si a personalitatii tale. Tu inspiri, insufletesti, motivezi, vitalizezi, mobilizezi. Ai o fire increzatoare si sigura pe sine care reuseste sa straluceasca fara cel mai mic efort. In acelasi timp, caldura sufletului tau, demnitatea, energia si expresivitatea fiintei tale te ajuta sa dai viata si dinamism lumii. Tu esti cel care intuieste si scoate la lumina si darurile de aur ale celorlalti.

zodiac-leu-1

Fecioara – Premiul Recunostintei pentru Simtul Responsabilitatii-Iti multumim, draga Fecioara, pentru ca ne arati atat de bine ca trebuie sa ne asumam intotdeauna ceea ce suntem si ceea ce facem. Esti un model de responsabilitate si de integritate, de pasiune si implicare in ceea ce faci. Darul tau de Aur este extrem de valoros caci tu ne arati ce inseamna sa pui suflet, resurse, constiinciozitate si atentie la detalii pentru a crea un strop de perfectiune in lucruri. Prin intermediul tau, reusim sa gasim frumusete si implinire in ceea ce intreprindem.zodiac-fecioara-1Balanta – Premiul Recunostintei pentru Gasirea Echilibrului- Iti multumim, draga Balanta, pentru ca ne oferi zi de zi o lectie importanta despre cum sa acceptam contrariile care exista in noi, aducandu-le in schimb la un echilibru. Darul tau de Aur nu are egal caci echilibrul este chintesenta pacii in lume. Doar atunci cand suntem impacati cu noi insine si cu ceilalti, lumea va fi dupa chipul si asemanarea noastra. Apreciem la tine sinceritatea fiintei tale, faptul ca nu incerci sa fii niciodata ceea ce nu esti, modul eficient si rapid in care rezolvi problemele si gasesti solutii care sa ii multumeasca pe toti. Te felicitam pentru integritatea personalitatii tale, pentru usurinta de a socializa, pentru capacitatea de a ii inspira pe ceilalti traind frumos.

zodiac-balanta-1

Scorpion – Premiul Recunostintei pentru Profunzimea si Focul Trairilor- Iti multumim, draga Scorpion, pentru diversitatea, misterul si profunzimea pe care le aduci in lume. Tu faci lumea sa fie un loc mult mai interesant si inedit, conferindu-I pasiune si inflacarare. Darul tau de Aur este cu adevarat de aur si avem nevoie de acest foc creator si mistic care se ascunde in interiorul tau. Personalitatea ta inflacarata, activa, instinctuala, misterioasa exercita de multe ori fascinatie asupra celor din jur. Ai abilitatea de a te transforma si regenera de mai multe ori de-a lungul vietii, iar in interiorul tau zace un potential enorm. Acest potential, daca este utilizat constructiv si pozitiv, poate reforma lumea. Poate chiar sa o zguduie din temelii pentru a o reface la loc.zodiac-scorpion-1

Sagetator – Premiul Recunostintei pentru Spiritul tau Liber- Iti multumim, draga Sagetator, pentru ca ne insufli dragostea pentru libertate, mai ales pentru libertatea de a fi. Darul tau de Aur este atat de valoros incat de multe ori oamenii ar sacrifica totul pentru a-l avea. Prin firea ta independenta, iubitoare de calatorii, explorare si expansiune, ne arati ce inseamna evolutia. Spiritul tau este optimist, darz, generos, intelept, inteligent, incapabil de a fi subjugat. Pentru libertatea opiniilor si a convingerilor tale, esti gata sa stai demn si neinfricat in fata oricui. Nu poti fi manevrat, manipulat sau subjugat. In visele si visurile tale, zbori liber catre cerurile cele mai inalte.

zodiac-sagetator-1

Capricorn – Premiul Recunostintei pentru Maturitatea Emotionala- Iti multumim, draga Capricorn, pentru lectia de stabilitate si maturitate emotionala pe care ne-o oferi. Darul tau de Aur este o piatra rara care merita a fi pusa la temelia fiecarei povesti despre succes si implinire. Lumea are nevoie de stabilitatea, siguranta, protectia pe care le inspiri si le oferi. Esti de o maturitate interioara de exceptie care te ajuta sa vezi lucrurile in profunzime, cu intelepciune si tact. De asemenea, esti un bun strateg, cu o vointa puternica, iti cunosti foarte bine scopul in viata si iubesti lucrurile solide, durabile.

zodiac-capricorn-1

Varsator – Premiul Recunostintei pentru Inovatie-Iti multumim, draga Varsator, pentru originalitatea viziunilor si a perspectivelor tale. Tu esti cel care reformeaza lumea si ii arata calea catre viitor, iar Darul tau de Aur aproape ca este transcedental. Tu esti una cu umanitatea. Visezi sa schimbi lumea in mai bine si sa o faci sa fie libera de limite, limitari si norme. Ca personalitate, esti empatic, afectuos, tandru, transparent, iubesti diversitatea, toleranta si prietenia. Setea ta de cunoastere te conduce pe drumuri nonconformiste, de multe ori uimindu-i pe cei din jurul tau cu alegerile tale. Ai o energie creatoare si reformatoare fantastica care trebuie insa bine gestionata si canalizata intru scopuri pozitive.

zodiacgif

Pesti – Premiul Recunostintei pentru Puterea de Compasiune- Iti multumim, draga Pesti, pentru ceea ce esti. Iti multumim pentru sufletul tau bun si cald, pentru capacitatea ta de a ierta, pentru delicatetea de a fi, pentru devotamentul tau, pentru generozitatea si stropul de romantism si frumos pe care il aduci in toate relatiile tale. Darul tau de Aur este unul extrem de valoros, este poate cel mai aproape de adevarata natura umana. A fi capabil sa observi emotiile celorlalti si a fi capabil sa le intelegi si sa empatizezi cu ele, chiar si atunci cand sunt negative, este un dar mare, un dar care arata un spirit evoluat, spiritual, profund. In ciuda jovialitatii si a umorului tau, esti o fire interiorizata, misterioasa, care iti lasa impresia ca niciodata nu ai cunoscut-o in totalitate. Esti atras de spiritualitate, ocultism, arta.

sursa-kudica.ro


2560x1440-white-solid-color-background

Legea fundamentală a cauzei şi efectului, în lumina înţelepciunii budiste


Lanţul condiţionărilor, conform învăţăturilor budiste, ne menţine în roata renaşterilor succesive
tumblr_static_karmasw3
Conceptul metafizic budist PATICCA-SAMUPPĀDA afirmă că nimic nu există în mod separat, şi că orice lucru, fiinţă, fenomen sau aspect se poate manifesta doar în conexiune cu totul. O ilustrare a acestui concept este metaforica Pânză a lui Indra, o pânză de păianjen de dimensiuni infinite ce are în fiecare nod mici bile de argint, fiecare bilă reflectându-le pe toate celelalte. Procesul legii cauzalităţii (paticca-samuppāda) descrie modul în care suferinţa apare în viaţa oamenilor şi cum poate fi ea eradicată. Legea condiţionărilor sau cauzalităţii este considerată adesea ca fiind „inima” sau esenţa tuturor învaţăturilor budiste, a unei percepţii pure a realitaţii sau a unei înţelegeri superioare care dă naştere unei vieţi pline de înţelepciune şi libertate.


Principiul de bază al legii cauzalităţii sau condiţionărilor este foarte simplu.
Buddha a descris acest principiu spunând:
Când aceasta este, aceea ia fiinţă;
Cu apariţia acesteia, aceea apare deasemenea;
Când aceasta este absentă, aceea nu ia fiinţă;
Cu dispariţia acesteia, aceea dispare deasemenea
.”
Majjhima 79
Această simplă formulă poate fi aplicată tuturor lucrurilor şi fenomenelor şi pune în evidenţă o geneză a universului bazată pe legea cauzei şi a efectului.
Conform legii budiste a cauzei şi efectului, ciclul existenţelor repetate (naştere-moarte-renaştere) este perpetuat de un şir de 12 elemente interconectate ce sunt în acelaşi timp atât efecte, cât şi cauze.


Cele doisprezece elemente sau „verigi” ale lanţului condiţionărilor sunt:
1. Ignoranţa (avidyã)
2. Tendinţa către activitate (samskãra)
3. Conştiinţa (vijñãna) 
4. Numele şi forma (nãmarüpa)
5. Cele şase porţi ale simţurilor (sadãyatana)
6. Contactul (sparsa)
7. Senzaţia (vedanã)
8. Dorinţa (trsna)
9. Ataşamentul (upãdãnaskandha)
10. Existenţa (bhava)
11. Naşterea (jãti)
12. Bătrâneţea şi moartea (jarãmarana)
accuracy afternoon alarm clock analogue
Fotografie de Pixabay pe Pexels.com
Ignoranţa (avidyã)- Ignoranţa, în scrierile budiste, este folosită într-un mod diferit de cel în care este folosită în cultura occidentală. Nu este o insultă sau absenţă a cunoaşterii – nu înseamnă că suntem proşti. Ignoranţa poate fi adânc înrădăcinată în conştiinţă. Poate fi invizibilă pentru noi şi, în acelaşi timp, să îşi exercite influenţa în tot ceea ce noi gândim, percepem şi acţionăm. Ignoranţa este adesea descrisă ca un fel de orbire faţă de motivaţia ce ne împinge în fiecare moment să trecem de la o acţiune la alta în viaţă. Alteori este descrisă ca fiind cauza perceperii lucrurilor nesatisfăcătoare ca fiind satisfăcătoare, sau a lucrurilor impermanente ca fiind permanente. Din ignoranţă, un lucru urât sau rău poate fi considerat, doar pentru că suntem ataşaţi de el, frumos sau bun. Ignoranţa mai poate fi definită şi prin credinţa în ideea de „eu” ca entitate individuală, nemuritoare şi separată de restul universului, ceea ce în realitate nu există, sau prin a nu vedea lucrurile aşa cum sunt ele de fapt ci văzând viaţa, văzându-ne pe noi inşine, văzându-i pe ceilalţi printr-un filtru de credinţe, opinii, atracţii, respingeri, proiecţii, colaje, ataşamente etc. Ignoranţa determină modul în care gândim, vorbim sau acţiunile în care ne angajăm.


Tendinţa către activitate (samskãra)- Ignoranţa este condiţia cauzală sau fondul, cauza rădăcină care permite apariţia intenţiilor şi a impulsurilor în urma cărora realizăm anumite activităţi, care generează karma. Diferitele activităţi sau acţiuni ale eului iluzoriu care ne întreţin această percepţie amăgitoare a egoului ne pot provoca sentimente de atracţie, respingere sau indiferenţă. Aceste emoţii (atracţie, aversiune sau indiferenţă) dau naştere diferitelor noastre acţiuni, care pot fi virtuoase sau josnice, acţiuni care, ca efect, ne vor conduce în viitor către încarnări superioare sau inferioare. Orice acţiune repetată devine o obisnuinţă, ca şi percepţia noastră eronată asupra egoului nostru, înrădăcinată prin obişnuinţă. În general vorbind noi suntem rezultatul obişnuinţelor, tendinţelor noastre, care au ajuns să fie adânc înrădăcinate în structura personalităţii noastre.


Conştiinţa (vijñãna)- Obişnuinţele condiţionează apariţia conştiinţei. Conştiinţa este folosită aici cu sensul de totalitatea senzaţiilor ce pătrund prin porţile simţurilor. Aşadar există o „conştiinţă” (sau conştientizare) a văzului, auzului, mirosului, gustului, simţului tactil şi a gândirii (mintea fiind considerată şi ea un organ de simţ). În orice moment, unul dintre aceste simţuri domină starea noastră de conştiinţă. Conştiinţa este, de asemenea, interactivă, ea nu este doar conturată de tendinţe şi obişnuinţe; conştiinţa dă formă la tot ceea ce ne înconjoară. Odată ce obişnuinţele au fost impregnate în conştiinţă, ea este cea care proiecteză următoarea încarnare. Conştiinţa este cea care ne dă sentimentul de “eu” în raport cu “ceilalţi”, sentimentul de individualitate.

eu-sunt-acela
Numele şi forma (nãmarüpa)- Conştiinţa dă naştere numelui şi formei; nãmarüpa mai poate fi tradus şi prin minte şi corp, dar această variantă este prea simplistă. Rüpa, sau corpul, descrie nu numai corpul nostru fizic, ci toate celelalte corpuri şi forme ale materiei. Nãma, sau mintea, descrie senzaţiile, percepţiile, intenţiile, contactul, şi genul de atenţie pe care o avem faţă de ceea ce apare în câmpul conştiinţei noastre. Deci nãma cuprinde toate mişcările minţii în toate componentele sale, în relaţie cu materia. Pentru orice formă care ajunge în câmpul conştiinţei prin intermediul celor şase porţi ale simţurilor mintea creează “nume”, adică concepte şi atitudini. Noi avem acest gen de relaţie cu orice formă materială, inclusiv cu corpul nostru fizic, care este conceput de ceea ce se petrece în minte, fie că suntem sau nu conştienţi de aceasta. Mintea şi corpul, numele şi forma, acest nãmarüpa, este în continuă schimbare, în continuă mişcare, niciodată acelaşi. Conştiinţa, corpul şi mintea sunt tot timpul interdependente, conştiinţa determinând modul în care mintea şi corpul funcţionează. Dacă starea noastră de conştiinţă este una de mânie, deprimare, fericire – sau oricare alta – ea asigură condiţiile necesare pentru ca mintea şi corpul să se manifeste într-un anumit mod specific acelei stări de conştiinţă. Toate fenomenele ce au fost prezenate până acum ca având loc în aceste „verigi” ale lanţului condiţionărilor (ignoranţa, tendinţa către activitate, conştiinţa, numele şi forma) sunt de fapt cei mai importanţi paşi în generarea karmei.

Cele şase porţi ale simţurilor (sadãyatana)- Numele şi forma dau naştere celor şase simţuri, prin acestea referindu-ne la capacitatea de a mirosi, gusta, vedea, atinge, auzi şi de a gândi şi nu la organele fizice care sunt doar un suport al acestor capacităţi ale noastre. Una dintre înţelegerile profunde pe care le dobândim pe calea spirituală este aceea că mintea face parte, de fapt, din sfera simţurilor. Gândurile, imaginile şi percepţiile ce apar pe ecranul nostru mental nu sunt chiar atât de diferite de sunetele sau de senzaţiile corporale ce apar în sfera simţurilor. Simţurile sunt baza experimentală a tuturor experienţelor noastre. În această direcţie, simbolistica folosită este foarte grăitoare: o casă cu şase ferestre. Structura casei şi ferestrele sunt inseparabile şi fac parte dintr-o singură entitate unitară şi interdependentă care limitează, creează parţializări ale vederii noastre asupra realităţii ultime şi delimitează spaţiul “interior” de cel „exterior”.
Buddha_by_cyclingplatypus
Contactul (sparsa)- Datorită porţilor simţurilor apare contactul. Contactul implică trei elemente: obiectul simţurilor, poarta simţurilor – prin care acesta este perceput şi conştiinţa – dacă sună soneria, apare o senzaţie auditivă, dacă se găteşte în bucătărie, apare o senzaţie olfactivă. Apariţia oricărei senzaţii înseamnă punerea laolaltă a acestor trei elemente: obiectul simţurilor, poarta simţurilor prin care acesta este perceput şi conştiinţa – cele trei elemente împreună sunt desemnate aici ca şi „contact”. Buddha a afirmat că odată cu contactul apare lumea şi că odată cu încetarea contactului lumea încetează şi ea să mai existe. Aceste cuvinte ale lui Buddha ne conduc la ideea că noi ne creăm universul existenţei noastre, prin focalizarea atenţiei asupra informaţiior ce ne parvin de la simţuri, într-un mod selectiv. Fiecare moment de contact implică izolarea unei impresii, din vastul ocean de impresii prezent în jurul nostru în fiecare moment. „Contactul” este ceea ce se petrece atunci când ceva se detaşează de fundal şi ne apare în prim plan. Când acordăm atenţie unui obiect sau fenomen, apare o întâlnire între obiectul simţurilor, poarta simţurilor prin care acesta este perceput şi conştiinţă. Aceasta este contactul.


Senzaţia (vedanã) – Contactul este punctul de plecare de la care apare senzaţia. Aici nu ne referim la emoţiile complexe cum ar fi ura, gelozia, frica sau fericirea, ci chiar la nivelul fundamental al senzaţiilor, care este baza nu numai a tuturor emoţiilor şi sentimentelor, dar şi a tuturor stărilor mentale şi a răspunsurilor noastre. Ne referim aici la senzaţiile plăcute care apar în conexiune cu informaţia ce pătrunde pe oricare dintre cele şase porţi ale simţurilor; la senzaţiile neplăcute, sau la acelea care nu sunt nici plăcute, nici neplăcute. Asta nu înseamnă că sunt „neutre” asemenea vidului. Senzaţii apar cu siguranţă şi în acest caz, dar ele nu provoacă o impresie suficient de mare pentru a evoca în noi o emoţie de atracţie sau respingere ca răspuns.

Este important să conştientizăm că verigile: cele şase porţi ale simţurilor, contactul şi senzaţiile sunt catalizatorii a ceea ce se petrece cu noi în următorul moment. Porţile simţurilor, contactul şi senzaţiile sunt premergătoare modului în care noi reacţionăm sau răspundem şi modului în care începem să ne ţesem povestea personală din evenimente sau impresii pe care cu toţii le experimentăm în orice moment. Aşadar este foarte important să acordăm o mare atenţie acestor verigi.
Mountain_Buddha
Dorinţa (trsna)- Senzaţia este condiţia apariţiei dorinţei. Dorinţa (trsna) mai poată fi tradusă şi ca „sete de nestăvilit” sau ca un gen de „apetit” ce nu poate fi satisfăcut. Dorinţa ne face să căutam şi să susţinem contactele plăcute cu obiectele simţurilor şi să le evităm pe cele neplăcute sau să le facem să înceteze. Ne referim la dorinţa de a avea, de a acumula, dorinţa de a fi, de a deveni cineva sau ceva şi la dorinţa de a scăpa de ceva sau de a pune capăt la ceva. Senzaţiile sau impresiile plăcute sunt tot timpul vânate de tendinţa ascunsă de a ne satisface această “sete de nestăvilit”; senzaţiile neplăcute sunt îndepărtate datorită trezirii unui sentiment de aversiune. Când o senzaţie sau o impresie nu este nici plăcută nici neplăcută este de regulă respinsă din conştiinţa noastră, amăgindu-ne că ea nu contează. Pentru conştiinţa eului nostru iluzoriu este foarte greu să se identifice cu o impresie care nu este nici plăcută, nici neplăcută.


Punctul în care dorinţa apare, ca răspuns la senzaţiile plăcute sau neplăcute, este punctul în care reacţiile noastre devin foarte complexe şi lumea noastră se transformă într-o luptă. Când ne dorim ceva noi, într-un fel, atribuim o anumită autoritate obiectului dorinţei noastre, ce poate fi un obiect, o persoană sau o situaţie, şi în acelaşi timp ne privăm pe noi de acea autoritate. Ca rezultat, starea noastră de bine, de mulţumire sau de libertate, ajunge să fie dependentă de reuşita sau nereuşita satisfacerii dorinţelor. Cu toţii cunoaştem acel apetit de nestăvilit – nu este niciodată suficient; mai este nevoie doar de un singur lucru; o singură experienţă, un singur obiect, o singură emoţie, o singură stare mentală şi apoi vom fi fericiţi, satisfăcuţi. Ceea ce nu întotdeauna vedem când ne aflăm cufundaţi în ignoranţă este faptul că modul în care această promisiune este proiectată, exteriorizată, sau obiectivată, este ceva care întotdeauna ne lasă cu un sentiment de frustrare. Avem de-a face aici cu o “sete” fundamentală, şi ne organizăm lumea în funcţie de această “sete” proiectând puterea de a creea plăcere sau repulsie asupra lucrurilor exterioare. Dar ceea ce este important este să reţinem că dorinţa este o experienţă de moment, trecătoare.

bhikkhu book boy buddhism
Photo by Pixabay on Pexels.com
Ataşamentul (upãdãnaskandha)- Dorinţa şi ataşamentul sunt foarte apropiate. Dorinţa se transformă în ataşament prin adoptarea unor idei preconcepute faţă de lucrurile şi fenomenele ce ne înconjoară; lucrurile devin bune sau rele; devin merituoase sau nemerituoase; devin valoroase sau nevaloroase. Lumea este împărţită în prieteni şi în duşmani, în oponenţi şi aliaţi, în concordanţă cu lucrurile de care noi ne agăţăm. Această tendinţă de a dezvolta idei preconcepute despre ceea ce ne înconjoară întăreşte sistemul de valori pe care îl proiectăm asupra lucrurilor şi fenomenelor, ne împietreşte sistemul de convingeri şi credinţe şi tendinţa de a lupta pentru o anumită imagine a eului nostru iluzoriu. “Sunt aşa”. “Am nevoie de aceasta”. “Trebuie să scap de aceasta”, şi aşa mai departe. Frecvent, multe lucruri în această lume sunt evaluate în conformitate cu potenţialul lor de a ne satisface dorinţele. Consecinţa acestui fapt este că devenim foarte ocupaţi. Gândiţi-vă la situaţiile în care vă doriţi ceva foarte mult, câtă activitate începe să fie generată, vă gândiţi, plănuiţi, trageţi sfori, încercaţi să găsiţi cea mai directă cale de a ajunge de unde sunteţi, acolo unde vă doriţi sau la ceea ce vă doriţi.
Tradiţional, ataşamentul este împărţit în patru părţi, reprezentând căi diferite ce conduc fiinţa umană către suferinţă. Ataşamentul faţă de simţuri, ataşamentul faţă de teorii, opinii, puncte de vedere, credinţe şi filosofii ce treptat devin parte din noi, ataşamentul faţă de anumite reguli, de exemplu credinţa că dacă facem aceasta, obţinem aceea, sau când spunem “aceasta este calea mea, aceasta mă va conduce de aici până acolo”. Ultima formă de ataşament despre care a vorbit Buddha este ataşamentul faţă de noţiunea de “Eu sunt” – ataşamentul de a fi cineva, şi ataşamentul de a nu fi cineva, ataşamentul faţă de sentimentul individualităţii, de eu, separat de restul creaţiei. Acest sentiment al individualităţii egotice este poate cea mai amăgitoare forţă din viaţa noastră.


Existenţa (bhava)- Ataşamentul este urmat în lanţul condiţionărilor de existenţă – întregul proces de poziţionare a fiinţei limitate într-un anumit gen de experienţă. De fiecare dată cand vorbim în termeni ce fac referinţă la eul nostru, starea noastră de individualitate, “Eu sunt”, “Eu sunt nervos”, “Eu sunt iubitor”, “Eu sunt lacom”, “Eu ştiu”, “Eu sunt genul acesta de persoană”, şi aşa mai departe, este generat un întreg complex comportamental, ce serveşte dorinţa şi ataşamentul. Vedem ceva asupra căruia am proiectat idea “aceasta mă va face foarte fericit dacă o să o am,” şi ne organizăm atenţia, comportamentul şi acţiunile astfel încât să obţinem acel lucru sau experienţă. Acesta este procesul existenţei, să devenim cineva sau ceva, altceva decat ceea ce suntem în realitate.spirituality

Naşterea (jãti)- Depinzând de existenţă, apare naşterea. Naşterea înseamnă apariţia unei identităţi, ce se sprijină pe un anumit gen de experienţe sau set de circumstanţe ce activează diversele faţete ale individualităţii fiinţei umane, cel care face, cel care gândeşte, cel care vede, cel care cunoaşte, cel care experimentează – aceasta este naşterea. Naşterea are consecinţe: unul se bucură, altul suferă, dar, în cele din urmă, naşterea este baza tuturor suferinţelor. Nimic altceva decât simplul fapt de a te naşte este cauza lamentărilor, durerii, tristeţii, regretului, disperării, bătrâneţii şi a morţii.


Bătrâneţea şi moartea (jarãmarana)- Naşterea este urmată de moarte în care găsim sentimentul pierderii, schimbării, renunţării la acel gen de existenţă, individualitate. “Eram fericit”, “aveam succes”, “eram mulţumit”, şi aşa mai departe. Sentimentul pierderii acelei experienţe, sentimentul de a fi deposedaţi sau separaţi de acea identitate, este momentul morţii. Asociat cu acest sentiment este durerea şi tristeţea, disperarea pierderii noastre.

Buddha a spus că atunci când oricare din verigile acestui lanţ este ruptă, roata existenţelor se opreşte şi, odata cu aceasta, suferinţa încetează şi ea.
Prin introspecţie, Buddha a înţeles că veriga crucială este senzaţia (vedanã). Buddha a spus că pe baza senzaţiilor apar atracţia şi repulsia, senzaţiile generează dorinţa care duce inevitabil la suferinţă. Pentru a îndepărta cauza suferinţei, dorinţa, nu trebuie să permitem senzaţiilor să genereze atracţie sau repulsie. Practica meditaţiei asupra acestei joncţiuni face ca ignoranţa să se transforme gradat în înţelepciune. Observându-ne trăirile interioare şi modul în care ele sunt generate prin intermediul senzaţiilor, putem înţelege empiric adevărul apariţiei şi dispariţiei lor, impermanenţa lor.
Meditând asupra intuiţiilor ce ne apar, observându-ne cu detaşare trăirile interioare, ajungem să depăşim iluzia amăgitoare a “percepţiei permanenţei” prin dobândirea “înţelepciunii impermanenţei” faţă de senzaţiile sau trăirile noastre interioare. Cu “întelepciunea impermanenţei”, tiparul obişnuit al minţii se schimbă. Pe măsură ce înţelepciunea devine mai puternică, puterea dorinţei devine mai slabă, iar procesul de perpetuare al suferinţei, ce are la bază ignoranţa, se transformă într-un proces de stopare a suferinţei, având ca bază înţelepciunea. Pe masură ce acest proces continuă, se ajunge la stoparea completă a dorinţei, sau a sentimentelor de atracţie şi repulsie. Acest stadiu este dincolo de minte şi materie, acolo unde atât senzaţiile cât şi percepţiile încetează. Îl putem experimenta pentru câteva secunde, minute, ore sau câteva zile, în funcţie de capacităţile fiecăruia. Practicând meditaţia ajungem să ne stabilim ferm în starea de stopare a percepţiilor (nirodha-samapatti). La revenirea din această stare vom experimenta din nou diferite senzaţii şi percepţii, dar acum întregul tipar al minţii este schimbat, continuând practica se ajunge gradat la un stadiu în care nu vom mai trăi sentimente de atracţie sau repulsie în nici o stare de conştiinţă, datorită eradicării complete a impurităţilor adânc înrădăcinate în conştiinţă. În felul acesta. prin ruperea unei verigi, a şaptea – senzaţia – întregul proces este stopat, iar ciclul încarnărilor repetate poate fi oprit.
19 spiritual wallpaper.1366
Din punct de vedere al legii budiste a cauzei şi efectului, pentru a progresa pe calea către eliberarea spirituală trebuie să acordăm atenţia necesară senzaţiilor ce apar în urma contactului simţurilor, pentru că, începând de aici, roata suferinţelor poate fi oprită.
Mulţi dintre contemporanii lui Buddha susţineau ideea că dorinţa conduce la suferinţă şi că, pentru a pune capăt suferinţei trebuie să ne abţinem de la obiectul dorinţei. Dar Buddha a abordat problema într-un mod diferit. Prin puterea introspecţiei el a realizat că între obiectele exterioare şi reflexul mental al dorinţei este o verigă de legătură: senzaţia sau trăirea interioară legată de obiectul simţurilor. De câte ori întâlnim un obiect prin cele şase simţuri (mintea fiind considerată şi ea un organ de simţ) apare o senzaţie, iar pe baza acelei senzaţii, apare dorinţa. Dacă senzaţia este plăcută dorim să o prelungim, dacă este neplăcută, dorim să scăpăm de ea.
Aşadar, cauza imediată a apariţiei dorinţei şi a suferinţei nu este ceva în afara noastră, ci senzaţiile şi sentimentele ce apar în interiorul nostru. Pentru a ne elibera de dorinţe şi suferinţă trebuie să ajungem să înţelegem această realitate a trăirilor noastre interioare. Dobândind “înţelepciunea impermanenţei” învăţăm să tăiem nodurile suferinţei şi să experimentăm adevărul ultim.


Sentimentele noastre, trăirile noastre interioare sunt deci cauza robiei în care ne aflăm, atunci când nu sunt trăite cu detaşare, dar şi mijlocul prin care putem atinge iluminarea atunci când, înţelegând legea budistă a condiţionărilor, sunt observate cu detaşare, conştienţi fiind de impermanenţa lor.
de Dan Răzvan sursa-yogaesoteric.net


2560x1440-white-solid-color-background

Lev Tolstoi – Iubirea, Viata, Om


„Tot răul vine de acolo că oamenii îşi închipuie că sînt împrejurări în care se pot purta cu semenii lor fără iubire. Cu lucrurile te poţi purta fără iubire, poţi să tai copaci, să faci cărămizi, să prelucrezi fierul fără iubire, faţă de oameni însă nu se poate, deoarece iubirea reciprocă dintre oameni este o lege fundamentală a vieţii omeneşti. Este adevărat că omul nu poate să se constrîngă să iubească, aşa cum se constrînge să muncească, însă de aici nu urmează că poate să se poarte cu ceilalţi fără iubire, mai ales dacă cere ceva de la ei. Dacă n-ai iubire faţă de oameni, stai liniştit, ocupă-te de tine, de lucruri, de ce vrei, numai de oameni nu.”

Love-Couple-on-Beach

„Iubirea? Ce-i iubirea? se gândea el. Iubirea stă în calea morţii. Iubirea este viaţa. Tot, tot ce înţeleg, înţeleg numai pentru că iubesc. Tot ce există, există pentru că iubesc. Totul e legat numai de iubire. Iubirea este Dumnezeu şi, când mori, înseamnă că tu, o particică din iubire, te întorci la izvorul veşnic al tuturor lucrurilor.”

Mă uitam… la un minunat asfinţit de soare. În norii îngrămădiţi ţâşneşte o dâră de lumină şi acolo, ca un cărbune roşu, neregulat – soarele. Totul – deasupra pădurii şi secarei. Bucurie. Şi m-am gândit: Nu, această lume nu este doar o glumă, nu este o viaţă numai de suferinţă şi de trecere într-o lume mai bună, eternă, ci este una din lumile eterne, minunată, plină de bucurii şi pe care noi nu numai că putem, dar trebuie să o facem şi mai minunată, şi mai bogată în bucurii pentru cei ce trăiesc odată cu noi şi pentru cei care vor trăi în ea după noi.”

sun_greenland

„Oamenii sunt asemenea râurilor; apa în toate râurile este la fel, una şi aceeaşi, dar fiecare râu este aici îngust, colo repede, dincolo lat, acum liniştit, apoi curat, când rece, când tulbure, când cald. La fel şi oamenii. Fiecare om poartă în el în embrion toate însuşirile omeneşti, dar câteodată manifestă unele dintre ele, iar altădată altele şi se întâmplă deseori să nu semene cu el însuşi, cu toate că rămâne mereu una şi aceeaşi fiinţă.”

Lev Tolstoi


2560x1440-white-solid-color-background

10 factori ce ne tin legati de sistem


Un articol filozofic de exceptie .Ca sa-l poti intelege mai bine , este util ca cititorul  sa se debaraseze temporar de preceptele acumulate in timp despre viata. Trebuie citit ( daca se poate pe suport de hartie ) de cateva ori. Nu este vreun atac ( dictat sau platit,etc ) la adresa cuiva . 
 sleeplg0
Ce ne tine pe loc? De ce nu ne putem elibera? De ce umanitatea este exploatata milenar de o mana de oameni?
1. Prostia este prima pe lista păcatelor libertății si trebuie considerata pacatul principal in societate si istorie. Este pacat ca prostia nu e dureroasa. Nu mai poate fi vorba doar de ignoranta intr-o societate care creste considerabil in stupiditate. Aici se incadreaza si cei care isi urmeaza drumul tinand cont de absolut tot ce li se spune. Mijloacele de informare promoveaza o prostie cultivata ca atitudine, care nu este doar acceptata ci si laudabila (docilitatea este considerata o virtute de catre sistemul ticalosit). Oamenii trebuie sa invete sa vada prin ‘trucuri’ si nu-si pot permite sa fie atinsi de prostie si manipulare.

“Cel mai bun argument împotriva democraţiei este o discuţie de 5 minute cu un votant obişnuit” – Winston Churchill

man using stylus pen for touching the digital tablet screen
Photo by Kaboompics .com on Pexels.com
2. Vanitatea – sistemul te maguleste sa muncesti peste masura si sa consumi pentru fericire si normalitate, traduse eventual ca si apartenenta la grup. Aceasta greseala este la egalitate cu prostia prin modul in care sunt pastrati banii in circulatie in zilele noastre. Natura fiecaruia impune un anumit sentiment de superioritate indiferent daca acesta este justificat sau nu.
3. Asimilarea – Este greseala de a te conforma opiniei si dogmei pe care initial nu o accepti. Aceptarea acestui compromis inseamna asimilarea ta in masa de carne inerta, transformarea si schimbarea ta in ceva care urasti si dispretuiesti ; paradoxal oamenii se asimileaza inconstient pentru a fi acceptati exact de acei oameni pe care-i urasc si dispretuiesc. Sistemul de asimilare porneste din copilarie, din gradinitele si cresele devenite peste noapte obligatorii, scoala (indoctrinare), religie (indobitocire) – practic impunerea unei scari de valori false. O copilarie sintetica va atrage automat o viata sintetica. Totodata mental vei fi dezarmat, vei fi orbit – sistemul iti va sterge orice urma de bun simt care te-ar mai putea slava.Cute-School-Children-Photo-5
4. Autoamagirea este un alt pacat important. Mondial “idealul” suna cam asa: o munca bine platita si iluzia ca o vom duce mai bine, salariu mai mare, loc de munca mai bun = fericire. Am devenit sclavii unor iluzii si mai grav, este ca si atunci cand le vedem ne facem ca nu observam. Frumoasa viata pe care o ducem: tragem ca hamalii sa platin niste impozite si taxe puse de niste degenerati, facem si doi, trei copii pentru diversificare si la batranete asteptam sa murim cu gandul ca ce rahat mare am realizat. Am fost prinsi de mitul carierei si a reusitei in viata. Dependenta fata de sistem prin intermediul ratelor la banci este firul care ne tine in lesa.
5. Conformismul – evident, din punct de vedere social. Vulgul intotdeauna va judeca ideile noi prin prisma omului care le-a emis si nu a logicii sau a eticii. Oamenii imita si se compara intre ei ; oamenii doar au senzatia ca gandesc. Iti dai seama cum se nasc alegerile si deciziile lor de fapt, cum pot fi influentate. Foarte putini gandesc cu adevarat. Prostii urmeaza ‘turma’, lasand o entitate impersonala (statul, corporatia, scoala, corectitudinea politica) sa dicteze. Cheia este sa fii propriul Stapan si sa nu te lasi inrobit de “nascocirile” majoritatii care defapt sunt atent implantate de catre o elita.
“Scepticismul este primul pas spre adevăr” – Denis Diderotcrowd-of-people-1024x638
6. Lipsa de perspectiva poate aduce multa suferinta pentru un om. Invata sa diferentiezi adevaratele dorinte de influentele societatii (trenduri). Niciodata nu trebuie sa pierzi din vedere cine esti, ce ai devenit. Noi facem istoria acum, in fiecare zi. Pastreaza intotdeauna in minte o ampla imagine istorica si sociala, raporteaza-te atat la tine cat si la grup, societate. Traieste in prezent, dar nu scapa din vedere viitorul.
7. Religia contra Spiritualitatii – fii constient ca religia este doar o metoda de indoctrinare fortata a lumii, este primul pas catre globalizare – impunerea unei religii (dogme) cu de-a sila. Odata dogma insuflata oamenii gandesc la fel, deci vor actiona la fel, se vor supune aceluiasi stapan si set de reguli pe care culmea stapanii niciodata nu le vor respecta. In plina epoca crestina regii aveau in mod oficial curtezane si concubine. Crestinismul a nascut robul din evul mediu, taranul incult asuprit de feudali. Actualmente taranul s-a transformat in pinguin care sacrifica prezentul pentru eternul maine.World-Spirituality
8. Egoul impus – Trebui sa incepem sa oprim imitatia ce are loc zilnic in viata noastra, sa ne scuturam de influente si conditionari impuse de societate ca sa putem gandii liber ! Egoul nu este ratiune, este ratiune deformata, limitata, impusa – ca si mecanism de gandire valideaza doar informatiile benefice individului sau grupului din care face parte, informatiile contrare sunt ignorate sau chiar considerate false. Ego-ul este un cenzor al mintii si al deciziilor. Egoul este cel mai comun element indivizilor dintr-o anumita societate. Egoul este o conditionare, un algoritm implantat sub care mintea este dresata sa functioneze (stramb, evident) dupa cum vor unii (regii, comunistii, capitalistii, preotii, corporatistii etc).
“Toate partidele fără excepţie sunt forme de absolutism când caută puterea”- Pierre-Joseph Proudhonego
9. Lipsa de estetica – Estetica este ceva personal, subiectiv, reflecta propriul caracter, dar exista si sensuri universal-valabile ale placutului si frumosului care nu pot fi negate. Actualmente suntem inundati de kitch, de prost gust, de bumbastic si de socant de dragul socului… prin propagarea uratului asistam la o inversare a scarii de valori – manipulare.
10. Moartea – Guvernele cheltuiesc miliarde de dolari pe secunda pe razboaie, pe drumuri, pe poduri si borduri – dar niciun cent pe o tehnologie de prelungire a vietii. Am fost indobitociti de religie si sistem sa credem ca o fiinta complexa precum omul este normal sa moara. Principala cauza a coruptiei este imbatranirea, multi actioneaza in virtutea “o viata am”… Oamenii nu isi permit luxul verticalitatii atunci cand corpurilel lor se degradeaza – nu vei fii tanar pentru totdeauna. Evolutia spirituala? La ce bun sute de renincarnari daca memoria iti este resetata defiecare data? Care ar fi scopul decat controlul tau, o tot iei defiecare data de la zero sa te joci de-a sclavu’, Sisif, Oburus, sarpele care isi inghite coada. S-a ajuns sa iti pierzi 27 de ani in scoli doar ca sa poti profesa o meserie. Populatia este intr-o crestere continua – de unde tot vin sufletele astea? Crezi ca toti oamenii au suflet / spirit?
Cum se face că ştim atât de puţin, deşi avem la dispoziţie atăt de multă informaţie?” – Noam Chomsky
 Eu, ca si altii – de fapt nu scriem pentru desteptarea maselor care prin excelenta nu citesc mai nimic, ci pentru cei care vor sa devina puternici sau sunt deja.

Citește în continuare „10 factori ce ne tin legati de sistem”