Cele patru nivele de implicare


Stii care e diferenta intre a fi interesat si a fi implicat? Cei mai multi oameni au visuri pe care doresc sa si le atinga, dar niciodata nu trec mai mult de stadiul de dorinta. Alti oameni au visuri pe care doresc sa le atinga si sunt implicati total pentru a si le realiza. Cheia succesului in viata este sa treci de la stadiul de dorinta la cel de implicare.

Citat-Rabindranath-Tagore1

Atunci cand esti implicat, vei vedea rezultate. Vei depune efort si vei „arde podurile” in urma ta incat sa nu mai gasesti scuze pentru a te opri. Am citit povestea unui participant la Jocurile Olimpice care spunea ca pentru el exista patru nivele de implicare:
1. O sa incerc
2. O sa fac tot ce pot
3. O sa fac tot ce e nevoie ca sa se intample
4. E ca si facut.

  1. „O sa incerc” este cel mai mic nivel de implicare. De cate ori spui ca o sa incerci sau auzi pe cineva care spune ca o sa incerce, sa stii ca de fapt 100% nu se va intampla nimic. „O sa incerc” inseamna de fapt in traducere: la primul obstacol voi renunta.

2. „O sa fac tot ce pot” nu e cu nimic mai bun decat o sa incerc. Cand spui ca o sa faci tot ce poti, de fapt iti lasi o portita deschisa pentru scuze si justificari. Esti infrant inca inainte de a incepe.

3. „O sa fac tot ce e nevoie” este modul in care gandesc cei care produc rezultate. Oamenii acestia stiu ca ori vor produce rezultate ori vor esua. Nu exista cale de mijloc, nu exista scuze.JUST_DO_IT_295

4. „E ca si facut” e cel mai puternic nivel de implicare. Cand spui si gandesti ca un lucru e ca si facut, nici macar esecul nu mai e o optiune pentru tine. Exista doar victoria. Vei face tot ce e nevoie si mai mult decat atat. Nu vei cauta scuze, nu te vei plange, indiferent cate obstacole iti vin in cale.

Orice lucru, proiect, vis ai in cap, incepe cu o decizie. Te uiti si iti imaginezi cum vei fi in momentul in care iti vei atinge obiectivul. Te gandesti la un plan ca sa ajungi acolo si il pui pe hartie. Iti analizezi toate resursele si optiunile. Totul e perfect pana aici. Dar mai devreme sau mai tarziu, oricat de multe informatii ai avea sau oricat de perfect ar fi planul tau, va trebui sa iei o decizie.

Va trebui sa decizi care e nivelul tau de implicare. Trebuie sa treci peste greutati si peste piedici. Trebuie sa nu lasi nimic sa te impiedice. Trebuie sa platesti pretul durerii uneori pentru a vedea rezultate si pentru a te dezvolta.

thumbs up

Ce poti face in acest sens?

Poti sa-ti faci un plan de actiune.
Poti sa descoperi ce te motiveaza.
Poti sa afli ce te face sa ramai concentrat pe ceea ce faci.
Poti sa constientizezi resursele necesare ca sa faci ce ti-ai propus.
Poti sa te umpli de entuziasm. Poti sa iti dai sperante.
Poti sa afli ce variante ai si sa iti generezi altele.
Poti sa vizualizezi si sa scapi de temerile din capul tau.

Doar de tine depinde sa lupti pentru a-ti implini visele.

Adaptare dupa un articol de la
http://succesdublu.ro/revolution

astrograma completa

Autoinvinovatirea… eterna povara


Am ales calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată de timp. Când nu există timp nu există rană. Desprinde-te de trecut şi vei fi liber de reproşuri, resentimente şi nemulţumiri. E simplu, nu-i aşa?iertare

Timpul face ca rana să pară reală. Face ca moartea să pară reală. Face ca toate schimbările din viaţa ta să pară reale. Şi totuşi, nimic din toate acestea nu e real. Dacă măcar pentru o clipă ai putea să nu mai fii în timp – şi te asigur că poţi – ai înţelege ce înseamnă mântuirea. În acel moment atemporal, nimic din ceea ce ai făcut sau ai spus nu mai înseamnă nimic.

In acel moment, nu mai ai nimic: nici trecut, nici viitor, nici identitate. Există doar clipa fiinţării pure, momentul non-separării, al ne-judecării. Aceasta este clipa în care tu sălăşluieşti tot timpul, fără s-o ştii. Închipuie-ţi: eşti deja în Cer şi nu o ştii! Eşti în Cer, dar Cerul nu este de acceptat pentru tine. Cerul nu oferă suport ego-ului tău, planurilor şi visurilor tale. Cerul nu te susţine în luptele tale pentru putere. În lecţiile tale şi nici măcar în procesul tău de iertare. Nu e nevoie de iertare în Cer.

Infinity-Time1-e1361710942575

„De ce nu?”, ai putea întreba. Deoarece în Cer nimeni nu este vinovat! Nici unul dintre cei care sălăşluiesc în momentul prezent nu a comis vreo crimă şi nu a gândit vreun gând greşit. Cerul nu oferă sprijin melodramei tale despre crimă şi pedeapsă, despre păcat şi mântuire. In Cer nimic nu trebuie îndreptat. La fel. În această clipă nu există nimic ce are nevoie de reparaţie. Aminteşte-ţi aceasta şi eşti în împărăţie.

Ori de câte ori gândeşti că cineva a greşit sau că ceva e greşit, iartă-te pe tine însuţi pentru că gândeşti acest gând. Ori de câte ori gândeşti că te afli în greşeală, iartă-te pe tine însuţi pentru că gândeşti acest gând. Spune-ţi: „Acest lucru pare a fi greşit, dar aşa să fie oare? Probabil că există ceva aici la care trebuie să mă uit, ceva ce nu vreau să văd. De asta gândesc eu că este greşit, pentru că nu vreau să mă uit la el.” Fii dispus să priveşti lucrurile pe care îţi vine să le condamni. Aceasta este calea cea mai rapidă de a-ţi demonta vina.

My-Guilt-and-Its-Impact-on-Caregiving

Orice sau oricine ţi se pare că nu ar fi in regulă nu face decât să-ţi arate ceea ce ţi se pare că nu e în regulă cu tine însuţi. Aceasta este vina ta, frate al meu. Ai face bine să te uiţi la ea, căci, altfel, ea va continua să-ţi dirijeze viaţa. Încetează de a mai încerca să faci ca iluziile să fie adevărate. Încetează de a mai încerca să-ţi justifici judecăţile. Asta îţi va adânci doar convingerea că eşti separat de alţii. Îndrăzneşte. Asumă-ţi un risc adevărat. Dă-ţi seama că ceea ce te deranjează nu e altceva decât propria ta vină.

Contemplă ceea ce te deranjează şi iartă-te pentru că ai luat totul prea în serios. Numai o persoană vinovată ar lua atât de în serios ceva din lumea voastră nebună. Ai de iertat doar o singură persoană în călătoria ta – şi aceea eşti tu însuţi. Tu eşti judecătorul, tu eşti juraţii. Şi tu eşti prizonierul. O nesfântă treime, desigur! Destinde-te, prietene. Tot ceea ce ţi se pare că le-ai făcut altora nu este decât o formă de autopedepsire. Tu eşti cel ce trebuie să trăiască cu vina, nu ei.

A man and a woman on a pier

Cu cât te simţi mai vinovat, cu atât te vei chinui mai mult. Proiectând vina asupra altuia şi chinuindu-l, nu faci decât să mai adaugi la povara vinei pe care o porţi. Singura cale de ieşire din acest labirint al fricii este practica iertării. Iartă tot ce crezi că este greşit, iertându-ţi ţie însuţi faptul că judeci. Contemplă fiecare judecată pe care o emiţi cu compasiune pentru tine însuţi şi pentru persoana pe care o judeci. Nu-ţi justifica judecăţile şi astfel, nu vei face ca iluziile tale să fie reale.

In clipa prezentă, frica, judecata şi aşteptările sunt date la o parte. Trecutul şi viitorul sunt aduse în clipa de acum. Şi, astfel, există numai acest moment şi modul tău de acum de a-l privi. Şi dacă îl vezi cu frică, te uiţi direct la frica ta. Şi dacă îl vezi cu judecată, te uiţi direct la judecata ta. Şi, atunci când îţi ierţi frica şi judecata, ele dispar din calea ta. Şi nu mai priveşti printr-un geam înnegrit. Convieţuieşti lejer cu ceea ce este. Iertarea este calea, pentru că numai ea desface rana încleştată de timp! Unde nu există timp, nu există rană.

peace and quiet SS

Nu eşti vinovat de nici un păcat, doar crezi că eşti. Şi atâta vreme cât crezi asta, vei avea nevoie de iertare. Este singura cale de ieşire din iluzia ta autoimpusă. Crezi, în mod eronat, că poţi răni pe altul şi că acesta te poate răni pe tine. Acestea sunt gândurile care conduc lumea ta. Şi, astfel, ai venit aici ca să vezi toate efectele convingerilor şi credinţelor taie şi să recunoşti, în sfârşit, că ele nu sunt adevărate.”

Paul Ferrini – Iubire fara conditii

astrograma completa

product_p_a_pack1_700x500px

Natura ta este fericirea… dar o ratezi de fiecare data cand te identifici cu ceva


” Fericirea este chiar natura ta, pe care o experimentezi fără efort atunci când, ai ghicit, nu te identifici. Nu ai nevoie de nimeni şi de nimic pentru a fi fericit. Tu eşti deja fericit, doar că nu ştii asta.

i-wanna-be-happy-2

Şi de ce nu o simţi? Pentru că, în loc să fii conectat la ceea ce eşti, te concentrezi pe ceea ce nu eşti. Crezi că eşti un corp. Corpul are o mulţime de nevoi. Când nu-i e foame, îi e sete, când n-are nevoie de apă vrea să doarmă, când nu îi e somn are chef de sex. Nu mai vorbesc de faptul că doreşte o anumită mâncare, un anumit ceai, un anumit bărbat sau o anumită femeie. Corpul ! Aproape veşnic nemulţumit.

Imaginează-ţi ce eliberare ar fi să observi nevoile corpului drept ceea ce sunt: nevoi ale corpului şi nu ale tale! E ca atunci când realizezi că maşina ta are nevoie de benzină, dar tu nu ai nevoie de benzină. Poţi să o bei, într-adevăr, însă nu cred că o să te simţi prea bine.

Te identifici cu o structură psihomentală, crezi că ai o anumită personalitate. Altă belea! Ai nevoie să fii respectat, valorizat, apreciat, să aparţii, să fii iubit, protejat, ajutat, etc. Faţă de complexitatea nevoilor psihologice, nevoile corpului sunt chiar simple.

How-Happy-Secrets-Happy-People

Te rog, mai fă un efort de discriminare: acestea sunt nevoi ale psihicului, dar nu ale tale! Tu nu eşti mintea, după cum nu eşti nici corpul. Te manifeşti prin ele, le faci să vibreze, dar nu te identifici cu ele.

Cine eşti tu nu pot să-ţi spun nici eu, nici altcineva. Nici chiar tu nu poţi să-ţi spui, deoarece cuvintele nu te pot cuprinde. Cum spunea frumos cineva, tot ce poţi să ştii despre Dumnezeu este că nu ştii nimic despre el. Nu am nici o jenă în a afirma că tu eşti Dumnezeu sau că tu eşti Sinele. Te ajută în vreun fel?

Natura ta este fericirea, fericirea continuă şi necondiţionată, pe care o poţi simţi de fiecare dată când nu te mai identifici. În funcţie de gradul tău de condiţionare, şmecheria aceasta, nonidentificarea, o să-ţi reuşească mai repede sau mai încet, în viitoarele zile sau în următorul milion de ani.

7-happy-people-think

Nu te îngrijora. Până la urmă se va întâmpla. În special dacă vei suferi destul, vei fi mai disponibil să examinezi cu luciditate viziunea „normală” asupra lumii, după care te-ai ghidat, împreună cu toţi semenii tăi întru nefericire. În jargonul ostenelilor lingvistice din zona spiritualităţii, accesul la fericire este permis de ceea ce a primit numele de constientizare sau trezire spirituală.

Din ce anume să te trezeşti? Din somn. Din vis. Nu e suficient să te ciupeşti de obraz. Ciupitura face parte din vis. A dormi sau a visa sunt echivalentele lui a fi identificat, adică a fi prins în ţesătura iluzorie a lumii, a fi captivat de propria ta putere magică, cea care face lucrurile să pară ceea ce nu sunt.

Crezi că ai nevoie de cineva pentru a fi fericit? Te înşeli. Tot ce ai nevoie este să renunţi la această iluzie. Este ca şi cum ai crede că poţi vopsi cerul în albastru. Crezi că eşti o anume persoană care are nevoie de o altă persoană. Această altă persoană te va iubi şi tu vei fi fericit.

couple_love_happiness_smile_hug_25676_1920x1080

Pentru o vreme e posibil, întradevăr, să ai un anumit gen de fericire. Universul se adaptează nevoii tale. Insă numai pentru o vreme. De ce? Pentru că realitatea e curgătoare, e vie, se schimbă, se înnoieşte. Cel care te iubea moare sau te părăseşte sau se închide în sine.

Rezultatul? Devii nefericită. Suferi. Ai fost cu adevărat fericită? Nu ai fost. Fericirea autentică nu ţi-o dă nimeni. Izvorăşte din tine însăţi. Curge prin interiorul tău şi, dacă eşti fată deşteaptă, înveţi să o exprimi în afara ta.

Fericirea pe care o împărtăşeşti se numeşte iubire. Tu o oferi fără condiţii, tot aşa cum un copac îşi oferă fructele. Acesta cred că e felul în care Dumnezeu iubeşte oamenii şi acesta e felul în care cred că oamenii, accesându-şi propria natură divină, se pot iubi între ei. ”

Adrian Nuta – psihoterapeut

astrograma completa

product_p_a_pack2_700x500px