Va veni vremea când oamenii se vor recunoaște după felul în care înțeleg singurătatea


Singurătatea a fost și rămâne o temă fundamentală a literaturii, chiar și pentru faptul că actul scrierii este unul întru totul singuratic. Oamenii scriu atunci când sunt singuri. Majoritatea scriitorilor au avut nevoie de singurătate pentru a scrie, iar atunci când scrierile erau dictate scribilor ele oricum reflectau gânduri și meditații la care autorii ajungeau în deplină singurătate.

http://bit.ly/2Cz43uZ

Dintotdeauna, oamenii singuri au constituit un mister, pentru că peste tot în lume se știe că revelațiile se primesc doar în singurătate. Atunci când Moise a trebuit să vorbească cu Dumnezeu, el s-a suit în munte, înstrăinându-se de comunitate.Cu cât lumea interioară a cuiva este mai bogată, cu atât acel om își dorește singurătatea. A te teme de singurătate este dovada imaturității spirituale și a incapacității de a înțelege adevăratele sensuri ale condiției umane.Lone-Man-walking

Pentru a scăpa de insingurare, oamenii au inventat aparate care înlocuiesc oamenii: aparate care redau muzică, aparate care proiectează oameni și animale în mișcare, au creat industria filmului, astfel încât omul modern este bombardat în orice moment de imitațiile comunicării, care nu sunt nimic altceva decât un miraj. Iar cu mirajul nu poți vorbi. Oare putem spune filmului: te iubesc? Sau putem vorbi cu butoanele care pornesc muzica? Nu. Dar nici nu simțim nevoia, îmi veți spune. Foarte corect. Toată această hărmălaie menită, aparent, să ne atrofieze sentimentul însingurării, de fapt ne anihilează nevoia de a comunica, de a formula, de a transmite.

Putem formula doar ceea ce am înțeles, înțelegem doar ceea asupra a ce am meditat, medităm doar atunci când avem condiții, iar condiția primordială a meditației este singurătatea. Deoarece nu mai avem ocazia să petrecem singuri, nu mai ajungem nici să medităm asupra a ceea ce suntem și ce simțim. Din cauză că nu gândim nu formulăm și pentru că nu avem o formulă personală a ceea ce suntem și simțim nici nu mai avem ce spune.lovely blond with bamboo in water

Dacă veți derula peretele vostru de FB, în cazul în care nu aveți un perete plin de filme cu pisici, reclame la pantofi sau știri despre bombe și accidente, atunci veți vedea că chiar și cei mai inteligenți dintre prietenii voștri nu fac decât să comenteze fapte străine: ce au făcut politicienii, cum au reparat o stradă etc. Încep să dispară oamenii care vă pot povesti o experiență proprie a spiritului lor, iar asta îi ascunde tot mai mult și mai mult de ochii noștri, amestecându-i în iureșul lumii.

Va veni vremea când oamenii se vor recunoaște după felul în care înțeleg singurătatea, pentru că pe unii singurătatea îi înnebunește, iar pe alții îi preface în îngeri. Că oamenii suferă de singurătate, nu e un secret. Nu e o arătare nouă pe pămînt. Doar că s-a schimbat rostul însingurării – astăzi tot mai puțini scot din singurătatea lor poeme și flori pe care să le dăruiască lumii.

Faceți-vă timp pentru singurătate!!!

Părintele Savatie Baștovoi  sursa- rucodelie.ro


ccc

Cele 7 oglinzi eseniene – De ce atragem anumiţi oameni şi situaţii în viaţa noastră


Oamenii pe care îi atragem în viaţa noastră sunt asemeni unor oglinzi care reflectă ceea ce există în noi. Când învăţăm anumite lecţii, unii oameni încetează să mai apară în jurul nostru.
alt
Trăim într-o lume a rezonanței, într-o lume a acţiunii şi reacţiunii. Atragem oameni şi evenimente în concordanţă cu nivelul nostru de conştiinţă. Din perspectiva esenienilor (o grupare spirituală iudaică antică), fiecare om de pe pământ este iniţiat în Şcoala misterelor care este Viaţa. Fie că este conştient de acest fapt sau nu, fiecare om va experimenta prezența oglinzilor care apar în jurul lui. Dacă avem înţelepciunea să recunoaştem aceste oglinzi, putem să ne accelerăm evoluţia spirituală, înțelegând natura și mesajul emoţiilor cu care ne confruntăm.
http://bit.ly/2Cz43uZ
Esenienii spun că putem să observăm fie o oglindă, fie, cel mai adesea, combinaţii de oglinzi care apar în viaţa noastră.Cele 7 oglinzi eseniene sunt un instrument foarte puternic de transformare, dar şi foarte subtil în acelaşi timp. Prima oglindă, de exemplu, se referă la modul cum eşti tu în orice moment. De exemplu, dacă eşti înconjurat/ă de oameni furioşi şi lipsiți de onestitate, ei îţi arată furia şi lipsa onestității din tine.
Esenienii aveau un mod foarte profund de a înţelege oamenii şi relaţiile interumane, iar domeniul psihologiei occidentale descoperă astăzi, prin alte modalităţi, câte ceva din înţelepciunea comunităţilor antice.
***
Cele 7 oglinzi eseniene
Cele 7 oglinzi eseniene ne ajută să înţelegem procesul prin care oameni şi experienţe apar în viaţa noastră şi ne încurajează să transformăm evenimentele nefaste în modalităţi de dezvoltare personală şi evoluţie spirituală.
  • Prima oglindă – reflectă ceea ce suntem. Reflectă părţi din noi aflate în suferinţă şi răni mai vechi, neconştientizate.
  • A doua oglindă – reflectă ceea ce judecăm. Sunt acele aspecte faţă de care avem o încărcătură emoţională, ceva ce ne-a rănit în trecut şi nu am iertat. Ne provoacă să discernem; dacă în continuare judecăm şi condamnăm, atragem exact aceleaşi aspecte în viaţa noastră.Emotions_faces_web
  • A treia oglindă – reflectă ceva ce am pierdut, am lăsat să plece sau care ne-a fost luat. Când vedem ceva ce ne place şi ne dorim, în altă persoană, este adesea ceva ce am pierdut sau ne-a fost luat în viaţa noastră. Fiecare relaţie ne provoacă sinele şi din fiecare căutăm să recâştigăm ceea ce am pierdut când eram copii.. Poate fi fericirea, inocența, onestitatea, integritatea, curajul, dragostea… pe care sinele nostru le vrea înapoi.
  • A patra oglindă – reflectă cea mai adâncă iubire. Poate fi un stil de viaţă, o relaţie pierdută sau neterminată. De multe ori are legătură cu o viaţă anterioară, când am tras o concluzie greşită, şi amărăciunea pe care am înregistrat-o în suflet. Astfel vom recrea evenimente care să ne ducă către înţelepciune.
  • A cincea oglindă – reflectă pe tatăl sau mama noastră. Se spune adesea că ne căsătorim cu persoane care se aseamănă cu mama sau tata. Adesea ajungem să repetăm greşelile părinţilor noştri, repetându-le obiceiurile pe care le-am învăţat de la ei în copilărie, când părinţii noştri ne păreau a fi nişte semizei.Man In The Mirror
  • A şasea oglindă – reflectă cele mai mari provocări ale noastre, cele mai mari frici, şi ne oferă mijloacele prin care putem să înţelegem viaţa în concordanţă cu ele.
  • A şaptea oglindă – reflectă percepţiile noastre. Ceilalţi se vor purta cu noi şi ne vor trata în concordanţă cu modul în care noi înşine ne percepem şi ne comportăm cu noi. Dacă avem o stimă de sine scăzută şi nu ne conştientizăm frumuseţea şi înţelepciunea, nici cei din jurul nostru nu le vor conştientiza. Dacă transformăm modul cum ne percepem, transformăm lumea. „Singura situație în care cineva are putere asupra ta, este atunci când tu îţi doreşti ceva de la acea persoană.” Poate să fie iubire, validare şi apreciere, fericire, siguranţă.

    ccc

Cum să înveți să nu-ți mai faci griji pentru ceea ce nu poți controla


Te-ai fi gândit că mare parte din stresul de care suferim vine din modul în care gândim şi reacţionăm?
  • 1. Nu poţi controla ceea ce ţi se petrece, dar poţi controla modul în care reacţionezi. Iar în reacţia ta rezidă toată puterea ta. Da, o mare parte din stres vine din modul în care gândim şi reacţionăm, nu din felul în care ne tratează viaţa. Transformă-ţi atitudinea şi tot stresul va dispărea.
  • 2. Nu te gândi „dacă vor apărea probleme?”. Tot timpul vor fi probleme, însă vei învăţa să treci peste fiecare în parte.
  • 3. Dacă îţi faci prea multe griji pentru ce va fi sau te gândeşti la ceea ce ar fi putut fi, pierzi din vedere ceea ce este în prezent. Este bine să înţelegi că grijile sunt un mod ineficient de utilizare a energiei creative. În loc să ne imaginăm tot ce este mai rău, mai bine ne imaginăm tot ce este mai bun şi cum îl putem transforma în realitate.
  • 4. Tu alegi ce faci azi. Azi, alege blândeţea în locul nerăbdării, frumuseţea în locul a ceea ce este nefast şi prezenţa în locul panicii.

    grayscale photo of man thinking in front of analog wall clock
    Fotografie de Brett Sayles pe Pexels.com
  • 5. Nimic dintr-o situaţie prezenta – nici chiar aspectele pe care nu le poţi controla – nu te poate împiedica să progresezi, pas cu pas.
  • 6. Eşti viu şi trăieşti, aşa că poartă-te ca atare. Renunţă la ceea ce este greşit şi îmbrăţişează ceea ce este corect. Fă ca aspirațiile tale să devină realitate, apoi lasă-le să-şi urmeze cursul. Învaţă, acceptă, explorează, creează şi experimentează, zi de zi, pas cu pas.
  • 7. Fii prezent aici și acum în mod consecvent. Respiră adânc. Până la urmă, totul iese bine pentru cei care ştiu să beneficieze la maximum de o situaţie.
sursa-yogaesoteric.net


ccc

Sub chipul încercării se ascunde binecuvântarea lui Dumnezeu


Tristețea nu este ceva bun. Dar, în spatele tristeții, în spatele durerii, în spatele mâhnirii, în spatele încercării se ascunde binecuvântarea lui Dumnezeu, renașterea noastră spirituală, plămădirea din nou a omului, a familiei.

Mulți dintre noi își datorează întoarcerea către Dumnezeu unei încercări. Avem impresia că toate merg ca pe roate? Dumnezeu ne ia un copil. Plângem, ne tânguim mult. Dar Dumnezeu își trimite mai apoi harul său, iar oamenii se liniștesc. Se liniștesc și se apropie de Dumnezeu. Datorită pierderii copilului oamenii încep să se îndrepte spre spiritualitate. Durerea liniștește inima și o face să asculte cuvântul lui Dumnezeu, deși înainte era de piatră și nu primea cuvântul Lui.

De exemplu, un om aflat în puterea tinereții se gândește că nimeni nu mai este ca el. Dobândește diplome, este respectat de ceilalți, este sănătos, este tânăr și frumos. Însă, atunci când sănătatea lui are de suferit și boala îl pune la pat, începe și gândește diferit. ,,Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni” (Eclesiast 1, 2). ,,Pot să mor”, începe să gândească. ,,Ce folos am de la viața aceasta pământească?” Și astfel începe să gândească diferit. Atunci, de exemplu, un alt om se poate apropia de el și îi spune: ,,Citește cartea aceasta, și vezi ce spune”. Iar omul nostru începe să asculte cuvântul lui Dumnezeu. Și dacă îi dai și o carte, durerea, care l-a smerit, îi înmoaie inima iar omul începe să citească din cartea aceea și citește și din Scriptură și începe să devină alt om. Iar când se va însănătoși și se va ridica din patul suferinței, omul va fi mai atent cum își trăiește viața. Nu mai trăiește ca înainte, cu mândrie și fără să țină seama de nimic.cross-tomb-header

Boala și durerea este medicamentul ,,special” al proniei lui Dumnezeu pentru a-l aduce pe om aproape de El și a-i spori virtuțile.

Iov era omul cel mai bun de pe pământ dar Dumnezeu a vrut să-l facă și mai bun. Iar încercările nu au făcut decât să-l înalțe înaintea lui Dumnezeu. Era un om bun și binecredincios, dar, dacă nu ar fi fost încercat, numele său nu ar fi devenit cunoscut. Dar a fost încercat și a luptat și s-a nevoit și a fost încoronat și a devenit om bogat, iar de atunci a dobândit slavă iar numele său a devenit cunoscut tuturor.

Exemplul lui Iov este folositor pentru noi toți; el întărește și dă curaj fiecărui om care este încercat. Dacă Iov, care era om sfânt, a fost încercat de Dumnezeu, cu atât mai mult suntem noi, care suntem oameni păcătoși. Iar după încercările pe care le-a îndurat, Iov a fost slăvit și mai mult de Dumnezeu. Ca sfânt ce era, Dumnezeu i-a înmulțit zilele vieții sale, l-a binecuvântat să aibă de două ori, de trei ori averea pe care o avusese înainte și, astfel, el a devenit un model de-a lungul veacurilor pentru toți oamenii care suferă.

Oameni este binevenit să aibă mereu în fața ochilor acest exemplu al lui Iov, să-și odihnească sufletul și să zică: ,,După cum a binevoit Domnul, așa s-a și făcut. Fie numele Domnului binecuvântat”. Își pleacă omul cu smerenie capul său și zice: ,,Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat. Chiar și copilul dacă mi-l va lua, nu tot el mi l-a dat? Mi l-a dat iar apoi mi l-a luat. Unde este copilul meu acum? În ceruri. Ce face acolo? Se odihnește…”.faith

În spatele fiecărei încercări se ascunde voia lui Dumnezeu și folosul pe care, în acel moment, omul nu îl vede, dar cu timpul îl va cunoaște. Avem foarte multe astfel de exemple în fața noastră.

Unul dintre aceste exemple este cel al sfinților Andronic și Atanasia, soț și soție. Andronic lucra podoabe de aur și era foarte bogat. Cu o parte din câștig își întreținea familia, o altă parte a banilor o dădea celor săraci, iar a treia parte o împrumuta fără dobândă celor care nu aveau bani. Acești doi soți aveau două fete. Într-o zi, însă, amândouă s-au îmbolnăvit și au murit. Le-au luat și le-au îngropat, însă Atanasia nu putea fi mângâiată de nimeni. Stătea lângă mormântul copilelor și plângea, și împreună cu ea plângea și Andronic. Soarele dădea să apună iar Atanasia nu vroia să plece de lângă mormânt: ,,Copiii mei, copiii mei”, striga și se tânguia. S-a lăsat întunericul și urma să se închidă cimitirul, iar ea nu voia să plece de lângă mormântul copiilor. Cum stătea așa cu inima zdrobită, vede că se apropie un monah de ea și îi spune:
– Doamna mea, de ce plângi?
Ea a crezut că monahul e preotul cimitirului. I-a răspuns:
– Cum să nu plâng? Mi-am îngropat copiii, pe îngerașii mei. I-am pus în mormânt și am rămas doar eu cu bărbatul meu singuri să ne plângem durerea și nimic nu poate să ne mângâie.
Iar monahul i-a spus:
– Copiii tăi sunt în rai împreună cu îngerii. Sunt acolo unde e fericirea veșnică, la sânul lui Dumnezeu și tu plângi, copilul meu? Doar ești creștină, nu?
– Așadar, trăiesc? Sunt îngeri copiii mei acum?
– Desigur, copiii tăi sunt îngeri acum.
Acel monah era sfântul protector al bisericii. În cele din urmă Andronic și Athanasia au devenit monahi și s-au sfințit…

Gheronda Efrem


ccc

Emoţia este cumul de gânduri


Ca să înţelegi de ce starea dă experienţa şi nu invers, este important să înţelegi în primul rând cum ajungi să simţi o anumită stare. Emoţiile au drept sursă o acumulare de gânduri care are loc de obicei în subconştient. Cu alte cuvinte, nu eşti conştient de acumularea respectivă. Este ca şi cum ai pune cartofi pe rând în sac, fără să te uiţi la sac. La un moment dat, te trezeşti cu faptul că există un sac plin lângă tine, dar nu ştii de unde a apărut fiindcă tu doar ai mutat cartofi dintr-o parte în alta.

La fel este şi cu gândurile. În mod esenţial, prin gând creezi realitatea. Numai că subconştientul este un aspect esenţial al realităţii tale. Gândurile pe care le rulezi conştient reprezintă doar o mică parte din tot ceea ce rulezi tu în permanent la nivelul universului interior. Fiecare gând are o vibraţie a lui specifică. Iar tendinţa generală a oamenilor este aceea de a întreţine gânduri de o vibraţie asemănătoare. Adică rareori spre deloc i se petrece cuiva să gândească acum că ar ucide pe cineva, iar peste o secundă că iubeşte pe toată lumea. Între un gând care reflectă moartea şi unul care reflectă iubire există o diferenţă vibraţională semnificativă.

În mod normal însă, majoritatea oamenilor întreţin gânduri de o vibraţie asemănătoare pe durata zilelor, de-a lungul vieţii lor. Când suficient de multă energie gând a fost rulată pe o anumită frecvenţă, ajungi să experimentezi o emoţie care are desigur şi o asociere biochimică la nivelul trupului.Emotions_faces_webDacă ai rulat gânduri de o vibraţie înaltă, vei simţi iubire, compasiune şi alte emoţii de o vibraţie înaltă. Dacă ai rulat gânduri de vibraţie joasă, vei simţi frică şi alte emoţii de vibraţie joasă. Prin urmare, tu prin gând îţi creezi realitatea, iar o emoţie pe care o simţi la un moment dat şi o stare pe care o ai, este rezultatul gândurilor rulate în minte.

Realitatea experimentată se conformează

Ajunşi aici, este nevoie să aducem în discuţie scara nivelelor de conştiinţă prezentată de David R. Hawkins pentru ca aceste aspecte să aibă ceva mai mult sens. Ideea este că fiecărui nivel de conştiinţă îi sunt asociate anumite potenţialităţi din spaţiul cuantic. Din spaţiul unde există o infinitate de posibilităţi, conform vibraţiei gândurilor şi stării pe care o ai la un moment dat, sunt aduse spre experimentare diverse aspecte. Poţi considera că Universul consultă mai întâi vibraţia ta, iar mai apoi îţi livrează din spaţiul cuantic ceea ce este perfect compatibil cu vibraţia a ceea ce eşti.emotions1

Prin urmare, nici măcar nu se poate pune problema ca o situaţie sau om să îţi genereze ţie o anumită stare în mod obiectiv. De fapt, gândurile îţi dau starea, iar conform cu ceea ce tu eşti, anumite experienţe şi oameni apar în realitatea ta. Experienţele şi comportamentul, sau vorbele pe care ţi le adresează oamenii nu fac altceva decât să reflecte ceea ce tu eşti.

Prin urmare, este extrem de important pentru o viaţă împlinită să înţelegi că nu experienţele te fac să te simţi cumva, ci tu alegi experienţele prin vibraţia a ceea ce eşti. Alege să radiezi iubire şi realitatea îţi va reflecta asta cu siguranță. Alege să radiezi compasiune şi realitatea se va conforma reflectând vibraţional exact ceea ce simţi.

sursa-yogaesoteric.net


ccc