În noaptea magică de Sânziene se deschid cerurile


Noaptea de Sânziene  este o noapte magică, un moment de linişte, de echilibru, în care se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Se spune că mai ales în această noapte (23-24 iunie, noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul) cei norocoşi pot întâlni Sânzâienele.


Numite în tradiţia populară şi Sfintele, Frumoasele, Măiastrele, Sânzienele sau Sânzâienele sunt fiinţe ireale, fantastice, făpturi luminoase din aer, albe, frumoase, binefăcătoare, care au numai însuşiri bune. Fuioare uşoare de vânt în timpul zilei, noaptea se transformă în zâne cu părul galben şi rochii albe de abur, ce dansează hore ameţitoare prin grădini, mutându-se dintr-un loc într-altul, cântând în aer cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Sunt entităţi ale aerului, transparente, pure şi nobile, foarte greu de perceput, dată fiind natura lor instabilă, fluidă, predispusă la mişcări foarte rapide.
Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele şi Rusaliile, Sânzienele (Drăgaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor şi animalelor, dau miros şi puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor şi apără lanurile de intemperiile naturii. Sub un nume sau altul, aceste făpturi mitice există în folclorul tuturor popoarelor, nu numai în Europa, ci pe toate continentele.
  • Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. În cinstea acestuia se aprind focuri uriaşe pe culmile dealurilor. Încinşi cu brâuri din pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă în foc aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri viitoare. La final, se rostogolesc la vale roţi aprinse, şi ele simboluri ale Soarelui, care se îndreaptă odată cu vara către toamnă şi care au rolul de a alunga spiritele rele. Uneori, sunt lăsate să plutească pe ape mici ambarcaţiuni cu lumânări. Se practică săritul peste focul purificator. Se crede că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte, se va purifica şi întregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit. Tradiţiile acestea, care există şi acum în ţările Europei Centrale şi de Nord datează de secole, cu mult înaintea creştinismului.

    După ce se trece de miezul nopţii şi focurile se sting, oamenii se îndreaptă în linişte spre casele lor, lăsând locul spiritelor care, după credinţa populară, în noaptea aceasta ca şi în toate nopţile importante ale anului, hoinăresc hai-hui prin lume. De aceea, cu această ocazie se realizează şi practici de pomenire a morţilor, numite Moşii de Sânzâiene: se face curăţenie la morminte, se pun flori, se aprind lumânări şi se dă de pomană la cimitir.

În această zi, florile de sânzâiene, împletite în cununi, sunt atârnate, până în anul următor, la ferestre, la porţi, la streşinile caselor, cu credinţa că vor apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele nefaste, malefice şi vor aduce noroc şi belşug. Aceste cununi sunt folosite şi pentru prevederea viitorului, în funcţie de felul în care cad după ce sunt aruncate pe casă.
Ceaiul-de-flori-de-sanziene-leac-magic-pentru-bolile-de-ficat.-Cat-dureaza-o-cura-3
Floarea de Sânziană (Gallium verum sau Gallium mollugo – după culoarea galbenă sau albă) este o floare de câmp cu inflorescenţe mărunte, pline de polen, frumos mirositoare, care înfloreşte în preajma solstiţiului de vară, în perioada coacerii cerealelor. Ea are numeroase întrebuinţări în medicină şi cosmetică, drept pentru care mitologia populară i-a acordat şi proprietăţi mistice, fiind folosită în practicile magice efectuate în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă o fată tânără o pune sub pernă în noaptea respectivă, îşi va visa cu siguranţă ursitul. Dacă îşi pun în păr sau în sân floarea respectivă, atât fetele cât şi femeile devin mai atrăgătoare şi mai drăgăstoase. Dacă se spală la ivirea zorilor cu roua căzută pe Sânzâiene sau se îmbăiază în apă curgătoare devin mai frumoase.
  • În medicina populară, Sânziana are numeroase întrebuinţări, dar pentru a avea eficienţa dorită trebuie culeasă după un anume ritual: florile se culeg în zorii zilei de Sf. Ioan Botezătorul, în timp ce tulpina şi seminţele, cum este şi firesc, toamna. Dacă sunt culese corespunzător, proprietăţile lor sunt miraculoase. Astfel, întăresc copiii debili şi limfatici, dacă se pun în apa lor de baie; vindecă frigurile; puse în alcool vindecă rănile şi urmele loviturilor; roua căzută pe flori în noaptea de Sf. Ioan Botezătorul este leac sigur pentru bolile de ochi şi piele.
În acelaşi timp, floarea de Sânziană este un reper calendaristic agrar. Dacă înfloreşte înainte de Sf. Ioan Botezătorul, înseamnă că vegetaţia plantelor este prea avansată. La trei zile după Solstiţiul de Vară, ziua începe deja să scadă. Întreaga vegetaţie îşi pierde cîte puţin sevele şi aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecătoare este ziua de Sânzâiene, fiind considerată cea mai bună zi din an pentru aceasta, florile potenţându-şi puterile şi mirosurile înainte să le înceapă declinul. Multe din florile şi ierburile care se culeg în această zi, sunt duse la biserică, cu credinţa ca vor fi sfinţite şi prin aceasta vor fi curăţate de influenţele negative ale Rusaliilor/Ielelor, zânele rele ale pădurilor.
  • Pentru ţărani această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credinţa populară se crede că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul sau după Sânziene,este de rău augur, deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat.
Din seria obiceiurilor legate de această zi face parte şi tradiţia băii de solstiţiu (21 iunie) sau de ziua Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie). Aceasta se face într-o apă curgătoare şi se consideră că spală toate nenorocirile şi supărările anului trecut, precum şi că ajută ca să se împlinească toate dorinţele în următorul an. Există de asemenea obiceiul unui scăldat ritual pentru păstrarea sănătăţii. Pentru acest lucru sunt alese locuri anume, ape din sălbaticie. Se mai spune că dacă la miezul nopţii bei roua căzută pe floarea de Sânziană, aceasta purifică şi este aducătoare de noroc, iar dacă faci în această zi o baie în care ai turnat decoctul făcut din nouă plante anume – obligatoriu şi Sânziana, tot anul vei fi sănătos şi-ţi va merge bine.
sanziene_ee_20140500
Lista credinţelor populare legate de această sărbătoare este foarte bogată:
– În această noapte, ca şi în noaptea de Crăciun, se spune că animalele stau de vorbă. Cine le pândeşte le poate înţelege graiul şi poate afla multe taine.
– Tot în această noapte se spune că răsare în mod magic floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege, înfruntând curajos duhurile care o păzesc; acesta va putea citi gândurile oamenilor şi va descoperi comori ascunse.
– În această noapte se înconjoară casa cu făcliile aprinse, la fel câmpurile cu cereale, fâneţele, grajdurile, aceasta pentru ca anul următor să fie mai bogat. În acelaşi timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele.
– Dacă o fată aruncă un buchet de flori de Sânziene prin uşa deschisă sau prin fereastră, atunci îşi va găsi în acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub pernă, căci se spune că visele din această noapte se împlinesc.
– Perioada solstiţiului de vară este şi prilej pentru organizarea târgurilor, bâlciurilor şi iarmaroacelor, pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei (Târgurile de Fete).
– Una dintre plantele deosebit de folosite în medicina populară este verbina. Pentru ca să aibă eficienţă, verbina se culege doar în nopţile de Sânziene, de Înălţarea la Cer şi de Sf. Petru şi Pavel. Acestei plante i s-a acordat o importanţă şi un respect deosebit, încă din antichitate: romanii îşi împodobeau cu ea templele. Se considera că este sub influenţa planetei Venus, de aceea era folosită în ritualurile pentru dragoste. Dacă se punea pe câmp, atunci aducea prosperitate şi recoltă bogată. Dacă se punea în pantofi, îţi lua oboseala pe loc. Se spune că nu e voie să o scoţi din pământ cu un obiect din fier, ci doar cu unul din argint. Însă înainte de a o scoate se toarnă pe pământ ceară şi miere. După ce este scoasă (în noaptea sărbătorilor amintite) trebuie să fie pusă uşor pe pământ şi să fie vegheată pînă la răsăritul zorilor. În medicina populară se mai spune că dacă culegi această plantă înainte de asfinţitul soarelui, tot anul următor nu vei avea dureri de cap.
– La solstiţiul de vară se atârnă crengi de arţar la uşi şi la ferestre, pentru că există credinţa fermă că în acest fel vor fi îndepărtate toate forţele malefice. Frunzele de arţar culese în această zi şi puse la uscat vindecă orice rană şi înlătură durerea de cap.
– Dacă hainele, covoarele şi aşternuturile sunt expuse în 24 iunie la soare, ele nu vor fi mâncate de molii.
– Dacă în această zi vezi o furnică roşie, aceasta este de foarte bun augur. Iar dacă găseşti o furnică în portmoneu, este un semn indubitabil că vei avea un an foarte bogat.
– În unele zone se obişnuieşte ca în această zi să se mănânce turte din aluat cu flori de soc, în felul acesta întregul an care urmează vei fi sănătos. Crenguţe de soc sunt atârnate la ferestre şi la uşi, pentru a apăra în felul acesta casa de orice necazuri şi boli şi pentru a se asigura astfel bunăstarea în tot anul următor. Din cele mai vechi timpuri, socul este plantat lângă casele oamenilor deoarece se crede că în el sălăşluieşte un duh sau o zână bună care-i apără pe oameni de nenorociri. E considerat un sacrilegiu să tai un soc, copacul despre care ţăranii spun că „în faţa lui trebuie să-ţi scoţi pălăria”.
– Se spune că dacă culegi şi mănânci la miezul nopţi de Sf. Ion Botezătorul petalele florii de grâu, numită albăstrica, tot anul vei avea noroc în toate.
Bibliografie:
Mihail Sadoveanu, Nopţi de sânzâiene. Paştele blajinilor
Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae
Romulus Vulcănescu, Mitologie română
sursa-yogaesoteric.net


Doneaza
2560x1440-white-solid-color-background


Reclame

6 sfaturi pentru prevenirea pierderii memoriei


Odată cu înaintarea în vârstă, memoria diminuează și ajungem într-o sumedenie de situaţii neplăcute. Urmând sfaturile simple de mai jos, vă veți bucura de o memorie vie și la bătrânețe, amintindu-vă cu claritate unde ați lăsat cheile, de ce ați intrat într-o cameră etc. Precum spunea un comediant: „Iniţial uiţi numele, apoi feţele, apoi uiţi să închizi fermoarul, iar apoi şi să-l deschizi”. Ştiinţa a demonstrat că putem trăi bine la bătrâneţe, cu amintiri intacte, gânduri clare.

16300_1

6 sfaturi pentru menţinerea memoriei în stare optimă

Produse integrale
Consumaţi legume proaspete, leguminoase, fructe, seminţe şi nuci. Adăugaţi în dietă mai multe proteine şi reduceţi consumul glucidelor. Această alimentaţie asigură o protecţie antioxidantă sporită.

Renunţă la zahăr
Zahărul practic reduce dimensiunile creierului.

Acizii graşi trans
Acizii graşi nesănătoși comprimă creierul, ca şi zahărul. Acizii graşi trans sunt foarte toxici și se găsesc în special în alimentele prăjite (inclusiv cartofii prăjiți), fast food, margarină, produse de patiserie, biscuiţii, dulciuri.
Acizii graşi hidrogenați (trans) sunt uleiuri supuse unui proces chimic pentru prelungirea termenului de păstrare. Dacă vedeţi cuvântul hidrogenat pe ambalajul alimentului, lăsaţi-l pe raft.

Vitaminele din grupul B
Vitaminele din grupul B reduc inflamaţiile, ajutând la menținerea unei memorii puternice. Asigurați-vă că în dietă ați inclus suficiente alimente care conțin vitamina B12, acid folic şi vitamina B6, dar și alte vitamine din grupul B:
– polen crud, păstură, kefir, alge marine, borș, varză murată, drojdie de bere inactivă – conțin vitamina B12;
– sparanghel, avocado, cartofi, morcov, mazăre verde, crucifere (broccoli, conopidă), spanac, căpșuni, ananas, struguri, alune, nuci, cereale integrale etc. – conțin vitamina B6;
– verdețuri cu frunze verde închis (spanac, varză, frunze de nap etc.), sparanghel, broccoli, citrice, fasole, mazăre, linte, avocado, varză de bruxelles, semințe, nuci, conopidă, morcov, țelină, sfeclă, porumb, dovleac – conțin acid folic.

fruits

Acizii graşi omega-3
Consumaţi mai multe produse ce conţin acizi grași omega-3, cum ar fi: ulei de in, nuci, ouă, orez sălbatic. Includerea în alimentaţie a acizilor graşi omega-3 reduce inflamaţiile și ajută la dezvoltarea capacităţilor cognitive.

Sportul
Influenţa sportului (inclusiv exerciţiile cardio) asupra funcţiei cognitive este semnificativă.

Respectarea acestor sfaturi vă va ajuta să aveţi o viaţă lungă, sănătoasă cu o memorie stabilă. Dar, mai întâi, acestea este necesar să fie memorate… 🙂

sursa-yogaesoteric.net

Doneaza


2560x1440-white-solid-color-background


7 motive ca să mănânci CIREŞE


În clasamentul celor mai atrăgătoare fructe cireşele sunt cu siguranţă în top. Dar se pare că aceste fructe-vedetă ale sezonului au mai multe calităţi decât aspectul care pur şi simplu îţi lasă gura apă când treci pe lângă ele. Potrivit oamenilor de ştiinţă, cireşele au numeroase efecte benefice asupra sănătăţii.

cherries close up colors delicious

  • Cireşele te pot ajuta să dormi mai bine

Un lucru poate mai puţin ştiut despre aceste fructe este că cireşele sunt sursă naturală de melatonină, un hormon care ajută la reglarea ciclului de odihnă. În timp ce suplimentele de melatonină din comerţ au de obicei efecte secundare (dureri de cap, greaţă, vise ciudate şi ameţeală), cireşele nu au aşa ceva. Sfatul specialiştilor este să mâncăm cireşe cu o oră înainte de culcare, potrivit  The Epoch Times .

  • Cireşele sunt bune pentru inimă şi pentru sistemul circulator

Apropo de melatonină, cercetătorii au descoperit că oamenii care au atacuri de cord tind să aibă un nivel scăzut de melatonină, ceea ce poate fi reparat prin consumul de cireşe. Un compus prezent în cireşe – polifenolul – s-a dovedit a fi benefic în procesul de prevenire a formării de cheaguri de sânge. În plus, antocianina, de asemenea prezentă în cireşe, protejează vasele de sânge de stresul oxidativ, ceea ce implică faptul că cireşele pot ajuta la prevenirea formării de placă arterială.

  • Cireşele sunt bune pentru creier

Aceiaşi compuşi menţionaţi mai sus – melatonina, polifenolii şi antocianinele – au dovedit efecte benefice asupra funcţiilor cerebrale. Toate trei protejează celulele creierului de stresul oxidativ şi pot juca un rol în prevenirea diferitelor forme de demenţă.

  • Cireşele sunt un antiinflamator natural

Potrivit specialiştilor, antocianinele reduc inflamarea aproximativ la fel de bine precum medicamentele prescrise de doctor, cu menţiunea că cele din cireşe nu prezintă şi efecte adverse.

fruit cherries

  • Cireşele pot fi considerate medicamentul natural care creşte performanţa

Consumul de cireşe poate ajuta atleţii să scape de durerea post-antrenament care apare la muşchi, ceea ce poate rezulta în mai multe zile de antrenament şi mai puţin timp destinat refacerii. Efectul a fost demonstrat atât în ceea ce priveşte alergatul pe distanţă lungă, cât şi antrenamentul de forţă.

  • Cireşele pot preveni atacurile de gută

Când cei bolnavi de gută – o formă complexă şi foarte dureroasă de artrită – au mâncat cireşe pentru numai două zile, riscul unui atac de gută a scăzut cu 35 la sută comparativ cu situaţia celor care nu au mâncat aceste fructe.

  • Cireşele pot ajuta la prevenirea cancerului

Antocianinele din cireşe au dovedit un efect de diminuare a celulelor canceroase şi de stimulare a distrugerii acestora. Mai specific, rezultatele au demonstrat că reduc ritmul de creştere a celulelor de cancer la colon.

cirese-hepta

Cireșele, se numără  printre cele mai apreciate fructe și, din păcate, sunt printre puținele care se găsesc doar pentru o perioada scurta de timp. Totuși este bine să mai știm un lucru  interesant  și util despre cireșe : prin congelarea lor avem la îndemână  cea mai eficientă metodă de conservare a fructelor și legumelor, păstrând multe dintre substanţele nutritive dacă sunt congelate imediat după ce au fost culese. Un lucru uimitor despre cireşe este că nu doar îşi păstrează substanțele nutritive prin congelare, dar devin mai concentrate, iar gustul este mult îmbunătăţit.

Așadar haideți să profităm și să ne înfruptăm din plin de (încă) abundența acestor fructe „trecătoare”  , totul pentru sănătatea noastră de zi cu zi. Că doar nu degeaba atunci când ne dorim tot ce-i mai bun  pentru noi sau cei dragi nouă ne folosim de…  „cireaşa de pe tort” 

Sursa : mediafax.ro


2560x1440-white-solid-color-background