Ce învățăm din emoțiile negative: furia, dușmanul neînțeles


„Agresiunea interioară poate fi transformată într-o delimitare clară și fermitate a adevărului interior, capabil de a rămâne în mod perseverent el însuși, fără să se subordoneze vreunui grup sau să sucombe sugestiilor în masă”. (Marie von Franz)

Studiez de ceva vreme problematica rezistenței la schimbare și cum putem învăța să aducem proactiv schimbarea în viața noastră și s-o îmbrățisăm ca un fapt natural, ceea ce și este, nu ca pe încă o sarcină de serviciu chinuitoare. În propria-mi luptă cu schimbarea, m-am lovit în repetate rânduri de două mari fenomene psihologice: furia și fixismul ideologic.

O să vorbim mai întâi de aceste două noțiuni la nivel teoretic, ca, de dragul înțelegerii, să reușim să demontăm unele mituri din limbajul cotidian. În cele ce urmează nu mă voi referi la un comportament violent (formă de patologie), ci vom vorbi de acea energie psihică, interioară, care ne consumă pe interior din cauza intensității și care îngreunează comunicarea în relațiile cu ceilalți: furia.În psihologie, Jung spune că prima mare funcție a furiei este aceea de apărare, așa cum spartanii în Grecia antică scoteau sabia la mila zeilor. Avem un mediu extern plin de pericole și amenințări, și un context intern care se cere apărat și protejat mai ceva ca o cetate.

În viața noastră modernă, asta s-ar traduce prin neadaptarea noastră psihică, interioară, la mediul extern: un job care nu ni se potrivește, o relație care ne nu ne împlinește, politicieni care nu-și respectă mandatele, trafic insuportabil etc. În acest caz, avem două opțiuni mari și late. Ori se impune schimbarea interioară, schimbarea pattern-urilor de gândire, a comportamentului în încercarea unei noi adaptări la mediu. Ori, de cele mai multe ori, persoana ar trebui scoasă din mediul toxic, care îi solicită mai ales această funcție de apărare inconștientă, furia. De cele mai multe ori, la oamenii normali, furia ascunde, de fapt, o mare suferință. Este vorba exact despre această nevroză, de a te simți omul nepotrivit la locul nepotrivit.

Nevroza este definită, la Jung, ca o acumulare de energie psihică în inconștient, partea psihicului în care „depozităm” tot ce nu ne place sau ne rănește.

Ce determina apariția nevrozei la unele persoane și pe alții poate să-i ocolească? Asta depinde nu atât de mult de context și mediu, cât de disponibilitățile psihicului fiecărui individ. Pe scurt, nevroza este o deconectare de Sine, un gol interior „inexplicabil” minții raționale.  Jung spune că nevroză este o neadaptare a psihicului nostru la mediul înconjurător; este ca și cum psihicul nostru „se micșorează” ca reacție la un mediu ostil, iar, în timp, simte nevoia să iasă la suprafață, ca energia acumulată a unui vulcan: furia sau agresiunea.

Unii psihologi afirmă că furia este și o depresie mascată. Eu aș numi-o antepenultimul nivel al depresiei (înainte de apatie, și scenariul cel mai de jos al existenței umane). Când furia începe să ne domine, mai avem un ultim țel pentru care să luptăm, doar că luptăm cu armele nepotrivite. Sau mai bine zis, luptăm contra noastră, în loc să ne aliniem cu viața prin prisma schimbării noastre interioare ( pace, echilibru, calm, încredere), care aduce cu sine, inevitabil, și o schimbare de mediu.

Funcția primordială a furiei este aceea de a schimba mediul actual. Cu alte cuvinte, funcția furiei trebuie înțeleasă ca o urgență psihologică, o nevoie de schimbare care nu mai poate fi tăgăduită, o cerință a inconștientului de a fi băgat în seamă și o readaptare, o schimbare a personalității la noi condiții exterioare. Blocajul sau capcana furiei (dincolo de efectele negative vizibile: boala, relații toxice) constă și în investirea energiei. Inconștient omul are impresia că acționează și că se salvează prin revoltă exterioară, de la mediul nepotrivit în care se scaldă. Ajunge astfel să ingnore un aspect fundamental care l-ar putea salva într-adevăr, oceanul propriilor gânduri și emoții negative. Dacă ar privi furia ca un semnal de alarmă la adresa propriilor convingeri, care atrag experiențele nefaste.Fixismul ideologic sau al ideilor vine dintr-o nevoie acerbă a omului pentru siguranță. L-am pus în același post cu înțelegerea furiei ca mecanism psihologic de apărare pentru că este o față a aceleași monede. În încercarea lui de a se afirma, omul apelează adesea la mijloace care îi sunt la îndemnă, cum este și cazul furiei, forțe instinctuale și inconștiente, pentru că al lui conștient și situația de viață pe care o traiește nu îi permit schimbarea.Fixismul ideologic indică cealaltă nevoie supremă pe care omul încearcă să și-o satisfacă, în timp ce se adaptează la lume: nevoia de siguranță și stabilitate. Avem impresia că dacă stăpânim cele mai vaste cunoștințe la nivel rațional vom stăpâni și lumea, însă nu suntem în stare să ne stăpânim nici propriul suflet sau propria minte. Îndârjirea cu care luptăm pentru cauze exterioare sau pentru idei și ideologii, adesea împrumutate, par să ne absolve de la singura cale de schimbare: schimbarea personală.

Poate dacă o să fac muncă în folosul comunității, nu mai trebuie să-mi privesc apatia la serviciu, poate dacă lupt vocal pe Facebook sau în Piața Unirii, maschez cumva insuccesul profesional, poate dacă mai țin și postul ăsta de gura maică-mii, nu mai trebuie să fiu atent la cum mă port cu cei din jur.

Singura care ar putea valida o idee sau o ideologie ar putea fi experiența. Dacă rezultatul experienței este satisfăcător pentru noi, atunci nici măcar nu e nevoie să ne îndârjim în polemici de apărare a binelui. Energia omului va vorbi de la sine. Acolo unde împrejurarea ne cere să ne scoatem din sertar arme de apărare, și să ne separă inconștient de ceilalți, acolo nu este locul nostru. Nimic nu ucide mai sigur și mai lent omul decât mersul împotriva ființei sale: joburi nepotrivite, relații toxice, dependențe ucigătoare, separarea de ceilalți oameni și de Univers.

(Extras din ”De la CRIZA la MANIFESTARE”)sursa-aici

http://www.aimgroup.ro/afiliere/idevaffiliate.php?id=111&url=12

Anunțuri

Efectele anxietății


Anxietatea iti poate marca intreaga viata. Pentru persoana afectata, simptomele fizice si psihice pot deveni atat de coplesitoare incat sunt imposibil de ignorat. Insa partea ciudata la anxietate este ca, desi persoana afectata poate fi devorata pe interior de anxietate, cei din exterior nu isi dau seama de nimic.

De aceea este important sa intelegem corect semnele de tulburare mentala si sa-i ajutam si pe altii sa le inteleaga, nu numai pe cei care sufera de ele, dar si pe prietenii, rudele, colegii sau cunostintele acestora, pentru a-i putea ajuta pe cei care sufera de anxietate, in loc sa-i judece.

1. Nu iti duci tot timpul la indeplinire planurile. Pentru altii, pare ca nu iti respecti promisiunile, fie ca este vorba de a da un telefon sau a iesi in oras la cina. Insa, realitatea este ca anxietatea poate fi debilitanta. Te poate face sa-ti anulezi chiar si activitatile pe care le-ai asteptat cu nerabdare. Desi cei din jurul tau te pot acuza ca nu-ti pasa sau ca esti indiferent, adevarul poate fi cu totul altul. Ai vrut sa mergi la cina, insa senzatia de panica, teama si oboseala te-au coplesit si au distrus totul intr-o secunda.

2. Petreci prea mult timp gandindu-te la lucruri care, celor care nu sufera de anxietate, nici nu le-ar trece prin cap. Poate ca te-a deranjat ceva la mesajul primit de la un prieten. E cumva nebun? Ii citesti mesajul iar si iar, pentru a-l intelege bine. Poate ca incepi sa simti cum te cuprinde teama de a-i cere explicatii sau de a te intalni cu el. Poate ca nu-ti iese din cap ce ti-a spus seful tau. Parea oare suparat? Oare se gandeste ca nu muncesti suficient de mult? Oamenii care nu sufera de anxietate ar considera acest tip de comportament obsesiv, dar, de fapt, ingrijorarea exagerata pentru toate nimicurile nu este decat unul dintre efectele secundare ale anxietatii.

3. Te inchizi in tine brusc si aparent fara motiv, iar, daca esti o persoana sociabila, oamenii o iau personal. Prietenii te intreaba de ce ai devenit brusc asa de tacut. Nu ai suficienta energie ca sa le explici ca esti atat de coplesit de ceea ce se intampla in mintea ta incat nu faci fata si lucrurilor din jurul tau, asa ca ei ajung sa creada ca esti trist, plictisit, obosit etc.

4. Iti repeti in mod constant conversatiile in minte. Eviti cu orice pret conflictele, pentru ca iti adancesc anxietatea. Dupa ce ai avut o cearta sau chiar si dupa o conversatie normala cu o persoana, continui sa iti repeti in minte ceea ce ai spus. Nu reusesti sa-ti scoti aceste lucruri din cap si te gandesti mereu ca ai spus ceva gresit. Te roade pe interior si trebuie sa-ti amintesti ca nu este decat anxietatea care te face sa reactionezi asa, si ca, de fapt, totul este in regula.http://bit.ly/2quDeTK5. Ii minti pe cei din jurul tau cu privire la felul in care te simti, pentru a alunga starea de anxietate. Oamenii din jurul tau observa ca anulezi brusc la intalnirile stabilite, ca devii tacut dintr-o data sau ca esti indiferent si te vor intreba daca te simti bine. Le raspunzi ca „Da, sunt bine!”. Ei se gandesc ca probabil nu ai suficienta incredere in ei ca sa le vorbesti despre sentimentele tale, insa, in realitate, nu vrei sa acorzi prea multa atentie anxietatii care te macina. Cand incerci sa combati un moment de anxietate, uneori, daca vorbesti despre acest lucru cu alta persoana care nu sufera de anxietate, nu te ajuta, ci dimpotriva.

6. Cand cei din jur iti spun ca sunt ingrijorati pentru tine, acest lucru nu face decat sa-ti adanceasca starea de anxietate. Oamenii care isi exprima ingrijorarea cu privire la starea ta de anxietate pot avea efectul opus celui scontat: iti pot adanci gandurile negative sau atacurile de panica. Te gandesti ca, daca isi fac griji, inseamna ca ceva chiar este in neregula cu tine si incepi sa te preocupi si mai mult.

7. Iei orice lucru marunt foarte personal. Un prieten nu ti-a raspuns imediat la mesaje. Te gandesti ca poate ai gresit cu ceva fata de el. Este posibil sa fi fost o simpla conversatie si sa nu fi suparat pe nimeni, dar, pentru ca nu ti-a raspuns in timpul in care te asteptai sa o faca, simti ca ai gresit cu ceva si sentimentul de vinovatie te macina pe interior.

8. Esti considerat lenes, dar, de fapt, esti un perfectionist. Desi oamenii iti interpreteaza gresit incapacitatea de a duce lucrurile pana la capat, gandindu-se ca esti lenes, totul se reduce la o singura mare piedica: teama. Te temi ca oamenii nu vor considera proiectul suficient de bun. Ca sa evite acest lucru, oamenii care sufera de anxietate prefera sa lase lucrurile neterminate.

9. Faci comparatii care te dezavantajeaza. Devii obsedat cu realizarile altor oameni de pe retelele de socializare, mai ales ale celor de varsta ta, cu care te compari pana cand simti ca innebunesti. Si nu este vorba de o trasatura de caracter, asa cum ar putea crede unii, ci un alt efect al anxietatii. Te gandesti ca nu esti suficient de bun, din cauza ca altii au facut atat de multe lucruri in comparatie cu tine.

 

10. Nu poti trece peste greseli si, de aceea, le repeti. Fie ca este vorba de mediul profesional sau relatiile personale, esti coplesit de greselile pe care le faci. In loc sa te folosesti de ele ca sa evoluezi, acestea te fac sa te desconsideri.

11. Sunt zile in care nu te poti da jos din pat. Cand simti ca starea de anxietate este la apogeu, vrei sa te ascunzi de toti si de toate. Oamenii din jur – care zambesc, fac sport, isi indeplinesc indatoririle zilnice – te obosesc pana la lacrimi. Nu vrei decat sa te ascunzi de toti si refuzi sa te dai jos din pat.

Sursa –http://www.collective-evolution.com

 

 

Două reguli de aur de care trebuie să ţii cont în viaţa de cuplu


Printre multiplele sfaturi pe care le puteţi găsi în cărţi sau prin reviste, două principii sunt cu adevărat importante pentru a vă ghida în viaţa de cuplu. Ele sunt valabile şi pentru femei şi pentru bărbaţi. Iar cei care nu cunosc aceste reguli, sunt sortiţi să-şi cheltuie energia şi timpul cu oameni dificili.

Regula întâi: într-o relaţie fericită totul trebuie să fie uşor

Uşor trebuie să fie de la început. Din primele minute. Ţi se creează impresia că îl cunoşti pe acel om de o viaţă întreagă. Băiatul pe care l-ai cunoscut acum 5 minute şi cu care eşti gata să te încui într-o cabină de toaletă este mai bun decât cel căruia îi scrii de 7 ani şi nu primeşti niciun răspuns. Fata care îşi arată interesul faţă de tine este mai bună decât cea pe care dacă vrei să o cucereşti trebuie să o duci în Maldive.

Simplu – este cel mai bine. Dificil – este cel mai prost. Este o axiomă. Nu trebuie demonstrată. Nimeni nu trebuie să demonstreze ceva într-o relaţie.http://bit.ly/2quDeTK

Pe nimeni nu trebuie să cucereşti, nu trebuie să te schimbi sau să fugi după cineva. Făcând asta odată, o vei face de mai multe ori şi drept răspuns vei primi doar capricii. Dacă de la început nu a mers, nu au trecut acele săgeţi printre voi – opriţi-vă. Înseamnă că nu sunteţi făcuți unul pentru celălalt. Relaţiile dificile sunt făcute pentru cei care sunt plictisiţi şi care au foarte mult timp liber. Pentru ceilalţi – e doar o bătaie de cap şi nervi cheltuiţi.

Nu îţi pierde timpul cu relaţii complicate. O relaţie în care depui doar tu efort, iar celălalt vâsleşte de vreo două ori, este înjositoare. Mai devreme sau mai târziu, răbdarea ta se va termina.

Regula a doua: O relaţie amoroasă veritabilă trebuie să îţi aducă fericire

Această declaraţie, la fel, nu are nevoie de demonstraţii. Odată ce relaţia încetează să te mai facă fericit, pune punct. Nu accepta reglări de conturi, veselă spartă şi lacrimi. Lasă la o parte discuţiile lungi, acuzaţiile şi reproşurile. NU ESTE NORMAL! E calea directă în iad! Odată ce fericirea dispare dintr-o relaţie, ea devine bolnăvicioasă.

Însă foarte mulţi oameni mestecă această sămânţă a obidei ani de zile. Ei îşi chinuie creierul cu lucruri inutile. Nu trebuie să faci asta! Odată ce vezi că vorbele tale ucid fericirea, închide gura! Dacă se încep reglările de conturi, pleacă!

Relaţiile sunt pentru a-ţi aduce fericire. Celelalte relaţii „de dragul copiilor”, „pentru că aşa trăiesc toţi”, „ne-am obişnuit”, „pentru că fără el/ea este mai rău” poţi să le duci direct la coșul de gunoi.

sursa-yogaesoteric.net

http://www.aimgroup.ro/afiliere/idevaffiliate.php?id=111&url=12