Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi


Oamenii sunt unici, irepetabili, formidabili. Sunt la fel și diferiți în același timp. Fragili şi puternici. Greu de înţeles, dar uşor de iubit. Cu trecut, prezent şi viitor. Un univers de trăiri. Paradoxal ei nu se întâlnesc întâmplător. Iar povestea fiecăruia diferă în funcţie de chipurile care au făcut parte din viaţă şi mai ales de alegerile făcute. cccUnii au poveşti memorabile, demne de a deveni nemuritoare în coperţile unei cărţi. Alţii impresionează prin durerile şi deziluziile care i-au făcut mai moi sau mai abrazivi. Stâncă de piatră sau păşune plină de flori de câmp. Unii se ruşinează sau îi buşeşte râsul de alegerile făcute cândva, ori cu neputinţele omeneşti, asumate sau nu. Împărţim visele sub acelaşi cer şi păşim pe acelaşi pământ.

Suflet drag, crezi că înțelegi tristețea din zâmbetul fiecăruia, furia din spatele cuvintelor oricui și fericirea din spatele lacrimilor omului? Crezi. Dar nu e aşa. Fiecare om are taina lui. Vorbim și visăm frumos. Ne ataşăm de oameni, de locuri, de lucruri şi de momente frumoase. Muncim cu dăruire. Ascundem dureri fizice şi sufleteşti, îndoieli, temeri, regrete, neîmpliniri… Redevenim empatici, prezenţi, atenţi. Plângem. Iertăm. Iubim. Păstrăm cu sfinţenie amintiri ce ne fac sufletul să vibreze. Învăţăm să dăruim. Dar cel mai mult insistăm în eroare. Compromisuri. Șah-mat! O simplă privire tăioasă poate ucide încrederea, o mângâiere cumpărată poate să doară mai tare decât o lovitură, simple cuvinte goale pot răni mai mult decât un pumnal, iar indiferenţa poate fi oricând o eutanasiere lentă.ccccLipim şi dezlipim etichete pe oameni. Tragem pe unii sau pe alţii de mânecă încercând să schimbăm păreri. Ne consumăm energia preocupându-ne de ceea ce gândesc alţii despre noi. Acumulăm frustrări, ne încărcăm sufletele cu griji inutile şi ne alimentăm imaginaţia cu tot felul de închipuiri.

Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi. Datul cu părerea despre orice, oricând, oriunde, încurajat de mass-media devine o a doua fire a omului mic. Prejudecăţi. Utopii. După ce malaxorul vieţii ne frămână bine, uneori și cea mai amărâtă bucățică de pâine ți se pare cea mai dulce. Mai ales după ce viața ți-a dat jos „ochelarii de cal”, acele apărătoare care nu îţi permit să vezi lateral ceea ce ar trebui: suferinţele şi nevoile celor de lângă noi, frumosul din jurul nostru, binele şi intenţiile bune, şansele care ni se acordă, oamenii care merg alături de noi, natura. Astăzi greșesc eu și tu mă ierți. Mâine greșești tu și eu te iert. Poimâine greșim amândoi și alții ne iartă și tot așa. Și deasupra tuturor și în noi adie Duhul Sfânt în Lumină lină. Ne emoţionează orice este frumos, o floare, o melodie, un zâmbet, vocea unui copil, tandreţea unui bătrân, amintirea cuiva drag…o-HAPPY-COUPLE-facebookAi adus ceva frumos și bun pe lume? Ai făcut pe cineva fericit astăzi? Iubești sau urăști? Acționezi sau ești indiferent? Înțelegi fără explicații? Crezi fără să vezi? Auzi fără cuvinte? Vezi cu ochii închiși? Simți fără atingeri? Când te uiţi în oglină ce vezi?! Când viața îți rupe paginile viselor, râzi de mulțimea viselor ce apar după. Sufletul nu este limitat la un număr fix de iubiri. Nu rămâne într-o baltă de pierzanie. Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea, încerc să învăț câte ceva de la fiecare. Și, Doamne, ce minune este viața! Mai ales după ce îți tragi sufletul că ai alergat de tine ca să te întâlnești cu Tine…

Am să iubesc până la sfârșitul lumii. Iar sfârșitul lumii e sfârșitul meu. Când am murit, lumea mea s-a sfârșit. Așadar, se cuvine să mă preocupe sfârșitul meu, nu sfârșitul lumii. A semnat cineva vreun contract că trăiește 70 sau 80 de ani?! Oricând povestea vieții noastre se poate încheia, brusc sau lin. „Apocalipsele” contemporane sunt în mintea și în inima mea, când urăsc, mint, invidiez, judec, etc. În mine e Raiul, în mine e iadul. În mine e lumina și în mine e întunericul.hell_or_heaven__by_yongl-d4lkj73Așadar, suflet drag, trăiește fiecare zi ca și cum ar fi ultima zi din viața ta. Astăzi poate fi cea mai frumoasă zi, de tine depinde ce alegi. Fii o candelă aprinsă, iar prin pilda propriei vieți fă lumea mai frumoasă în jur. Iartă, iubește, binecuvintează! Ești o minune!

Extras  din Ieromonah Hrisostom Filipescu, „Puține cuvinte, multă iubire”,


http://bit.ly/2Cz43uZ

Calea către o sănătate perfectă: echilibrul între acid și alcalin


Chiar dacă noi suntem inconștienți sau nepăsători în ceea ce privește stilul nostru de viață, trupul nostru este capabil de unele eforturi impresionate, de nebănuit, pentru a menține starea de echilibru a unor funcții esențiale pentru a supraviețui. De multe ori micile simptome, cum ar fi durerile de cap, unele ameţeli sau amorţeli etc, sunt avertizări pe care trupul ni le oferă cu privire la dezechilibrele prezente în organism.ccc

Un astfel de dezechilibru se poate produce și în ce priveşte pH-ul sângelui, echilibrul între aciditate şi alcalinitate. În mod normal pH-ul sângelui ar trebui să se situeze între valorile de 7,34 – 7,45 pe o scală între 0 şi 14, unde 0 este foarte acid şi 14 este foarte alcalin. Pentru a menține acest echilibru trebuie să avem în vedere atât o dietă echilibrată, dar și o stare de spirit preponderent optimistă, benefică.

Despre detoxifierea trupului prin utilizarea plantelor de leac, a postului, a masajului, a băilor de abur şi a hranei potrivite în scopul alcalinizării a vorbit pentru prima oară renumitul Edgar Cayce, în anii 1940. Apoi, în anii 1990 doctorul Theodore A. Barody a susținut în cartea sa, devenită un bestseller internațional Alkalize or die (Alcalinizați-vă sau veți muri), că majoritatea bolilor au drept cauză esențială deșeurile acide din organism. În 2010 doctorul Robert Young, care a devenit ulterior unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai alcalinizării, a publicat cartea The pH miracle (Miracolul pH-ului) în care a prezentat concluziile anilor de studiu despre aciditatea sângelui, afirmând că aciditatea afectează însăşi viaţa și se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.

art back view black and white dark
Photo by Matheus Bertelli on Pexels.com

Nutrienţii din alimente (carbohidraţi, proteine, lipide etc.) sunt purtați de sistemul sanguin către celulă, care cu ajutorul oxigenului (inspirat prin plămâni şi adus tot de sânge) îi „arde” şi astfel îi oferă trupului energie. Rezidurile care rămân în urma acestei operațiuni sunt constituite din apă, dioxid de carbon ce este expirat de plămâni și unele săruri. Hrana considerată „bună” sau „rea” pentru noi este apreciată și în funcție de cantitatea şi calitatea deşeurilor (sărurilor) produse: alcaline sau acide. Orice substanţă ce intră în trup produce fie reziduuri alcaline, fie acide.

Aciditatea şi alcalinitatea unei substanţe este măsurată cu ajutorul pH-ului (potenţialul de hidrogen) pe o scală logaritmică de la 0 la 14. Fiecare număr din această scală reprezintă logaritmul concentrării ionilor de hidrogen. La valoarea 7 substanța este considerată neutră, sub 7 este considerată acidă iar peste 7 este considerată alcalină. Substanța acidă este cea care eliberează ioni de hidrogen (H+) într-o soluție sau mediu, iar substanța bazică cea care preia, îndepărtează H+, eliberând radicalul hidroxid OH-. Acesta din urmă este foarte important întrucât de el se „cuplează” mineralele considerate alcaline, generând hidroxid de potasiu, de sodiu şi de calciu – KOH, NaOH, Ca(OH)2 – care păstrează oxigenul. Iar oxigenul este „combustibilul” de bază al trupului.

Există alimente ce generează săruri (reziduuri) alcaline şi alimente ce generează săruri acide pe care le vom prezenta pe larg în lista alimentelor din acest articol. Pentru a putea trăi, sângele şi celulele noastre trebuie să fie uşor alcaline (sângele are pH-ul de 7,365). Pentru a-şi păstra alcalinitatea, organismul nostru face o mică „scamatorie” prin care convertește reziduurile acide în reziduuri acide solide. Dacă trupul poate menține aceste reziduuri nediluate, le poate stoca pe o perioadă nedeterminată, neafectând pH-ul în restul corpului. Aşa că le stochează într-o multitudine de locuri şi moduri, inclusiv în grăsime. Îngrășarea poate fi rezultatul necesității reziduurilor acide de a avea un mediu de stocare. O parte din aceste reziduuri sunt depozitate în ţesuturile unde există o circulaţie mai slabă a sângelui: burta la bărbaţi, şolduri la femei, încheieturi, articulaţii, anumiţi muşchi – la ambele sexe. Deşeurile pe care nu le eliminăm devin deşeuri solide precum colesterolul, acizii graşi, acidul uric, pietre la rinichi, la bilă, uraţi, fosfaţi, sulfaţi, diverse formaţiuni cristaline, ce se acumulează în trup. Iar aceasta se traduce prin hiperaciditate, care duce la boală (îndeosebi reumatism, arteroscleroză, osteoporoză, gută) şi îmbătrânire accelerată.

Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: trupul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, poate apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoză, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitațiile şi durerile musculare.

Diverși cercetători care au căutat să afle ce declanșează apariția cancerului au ajuns la concluzia că aciditatea este una dintre cauzele primare. Răsplătit cu premiului Nobel pentru Medicină, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970) a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de două condiții de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit, de asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în prezenţa nivelurilor ridicate de oxigen. Conform doctorului Warburg „toate celulele normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fără excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline”.

PH-ul unor alimente
Cum se poate echilibra şi alcaliniza organismul?

ALCALINITATE PRIN DIETĂ: reducerea ponderii alimentelor acide şi creșterea ponderii celor alcaline. Se consideră că un raport 80% alimente alcaline – 20% alimente acide este corect. Alimentele se pot împărți în două mari categorii: alimente care produc reacții acide în organism şi alimente care produc reacții alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare.

Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxificare. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozități în organism, provocând, în final, lezarea țesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfășurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80% alimente care produc alcalinizare.

ALIMENTE CARE FORMEAZĂ MEDIU ALCALIN

  1. Vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru trup. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi antistres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.
  2. Fructe: ananas proaspăt, avocado, banane coapte, caise, căpşuni, cireşe, curmale, fructul pasiunii, grapefruit, guava, kiwi, lămâi coapte, lămâi verzi, mandarine, mango, mere, merişor, nectarine, nucă de cocos proaspătă, papaya, pepene – toate soiurile, pere, piersici, portocale, rodii, smochine, stafide, struguri, tamarind, zmeură. Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către trup pentru a extrage şi utiliza mineralele alcaline.
  3. Vegetale:
    andive, anghinare, ardei gras, arpagic, avocado, bame, broccoli, cartof alb, cartof dulce, castane comestibile, castravete, ceapă, ciuperci, conopidă, creson, dovlecel, fasole limă, fasole verde boabe, frunze de cicoare, germeni de cereale, gogoşari, gulie, hrean, lăptuci, lucernă, măcriş, mărar, măsline coapte, mazăre verde, morcovi, muguri de bambus, nap, păpădie, păstârnac, pătrunjel, porumb dulce, praz, ridichi, roşii coapte, rucola, salată chinezească, salată verde, sfeclă roșie, spanac, sparanghel, ştevie verde, ţelină, usturoi, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, vinete
  4. Produse lactate: kefir, lapte bătut, zer
  5. Nuci, alune și sâmburi: castane, migdale, sâmburi de dovleac, susan
  6. Cereale: hrișcă, mei, quinoa
  7. Alte alimente care formează mediu alcalin:
    alge, apă cu lămâie, ceai verde, cidru de mere, condimentele din plante naturale, gălbenuş de ou, miere (în cantități moderate), miso (un produs din soia fermentată), oţet, polen, soia, ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece

ALIMENTE CARE FORMEAZĂ MEDIU ACID

  1. Fructe:afine, banane verzi, coacăze, fructe conservate, fructe uscate, glazurate, merișor, mure, prune, prune uscate
  2. Vegetale:ardei iute, fasolea uscată, linte, rubarbă, varză de Bruxelles
  3. Produse lactate:  brânză de orice fel, cașcaval, lapte fiert, la cutie etc.
  4. Nuci, alune și sâmburi: Toate, cu excepția celor care formează un mediu alcalin.
  5. Cereale: Toate, cu excepția celor enumerate la cerealele ce formează un mediu alcalin.
  6. Alte alimente care formează mediu acid: albuş de ou, alimente prăjite, conservate, fierte (mâncare gătită), arome artificiale, băuturi alcoolice, băuturi carbogazoase, bomboane, cacao, cafea, carne, ciocolată, dulciuri, coloranţi artificiali, gemuri, jeleuri, marmeladă, dulceaţă, îngheţată, maioneză, măsline în saramură, medicamente, murături, oţet de vin, pâine, prăjituri, fursecuri, biscuiţi săraţi, paste făinoase, produse de panificaţie, orez alb şi brun, tărâţe de grâu, linte, produse din făină, prăjituri cu orez, plăcinte, tapioca, tutun

ALCALINITATE PRIN GÂNDURI ŞI EMOŢII BENEFICE: Echilibrul emoțional favorizează o stare alcalină

Dacă dorim să ne păstrăm, să ne îmbunătățim sau să ne recuperăm starea de sănătate, trebuie să acționăm și în ceea ce privește emoțiile și gândurile noaste. Starea alcalină este un stil de viaţă. Atunci când optimismul, buna dispoziție, veselia debordantă, bucuria de a trăi sunt stările noastre permanente, ne aflăm mereu în rezonanță cu energiile benefice, minunate ale Universului și suntem într-o stare de armonie și de sănătate și păstrăm o stare alcalină în trup, generatoare de bunăstare şi echilibru.

Studii recente au demonstrat că emoţiile negative pot provoca chiar mai multă aciditate decât ceea ce mâncăm sau bem. Emoţiile negative pot avea multe cauze şi multe forme şi generează în organism un stres, iar stresul generează aciditate. De aceea este foarte important să acordăm atenţia cuvenită acestor aspecte. Ceea ce mâncăm şi bem, împreună cu emoţiile și gândurile noastre sunt importante pentru a ne recupera echilibrul interior.

Bucuria, râsul, fericirea, relaxarea, odihna şi somnul, practica ASANA-elor și a diverselor tehnici de PRANAYAMA, precum și meditația creează alcalinitate. Posturile yoga trupești (ASANA-ele) ne energizează și ne oxigenează întregul trup, ne ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne întăresc sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Yoga îmbunătățește metabolismul, normalizează presiunea sanguină, echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelul de insulină. În schimb, grijile, supărarea, ura, invidia, bârfa, frica, lipsa de somn, deshidratarea și zgomotul creează aciditate.

ALCALINITATE PRIN OXIGENARE: Să petrecem timp în natură!

În natură, într-un mediu curat şi oxigenat există mai mulţi ioni negativi, numiţi şi „vitamine ale aerului”, iar în unele regiuni din natură (la munte, pe malul mării sau lângă cascade de apă) unde apa se află într-o continuă mişcare, proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi faţă de 1.000 ioni pozitivi pe cm3.

S-a constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţa umană. Doctorul Albert Kruger a descoperit că ionii negativi măresc rata vitezei de oxidare a serotoninei din sânge, reduc nevroza şi anxietatea, măresc apetitul, pofta de viaţă şi tonifică organismul. În oraşe, în marile aglomerări urbane, datorită gazelor de eşapament, a fumului de ţigară, smogului industrial, antenelor de telefonie mobilă etc, se creează un mediu extrem de nociv, încărcat cu ioni pozitivi. Acest mediu nociv favorizează starea de aciditate a organismului.

sursa-yogaesoteric,net


cropped-2560x1440-white-solid-color-background1.jpg
click aici

Regulile de fier ale medicinei de care doctorii ar fi necesar să țină cont


Sunt prea mulţi medici care nu au habar despre ceea ce se petrece în viaţa pacienţilor, pentru simplul fapt că ignoră cu bună ştiinţă regulile de fier ale medicinei.

Regula de fier numărul 1

Respiraţia şi oxigenul reprezintă fundamentul vieţii şi al sănătăţii. Oxigenul este cel mai important nutrient şi, totuşi, când se prescrie în spital, este considerat medicament. Cei mai mulţi dintre noi nu s-au gândit niciodată că „mâncăm” şi cu nasul, adică hrana/nutrientul de care avem cea mai mare nevoie vine pe căile nazale. Două teste simple care pot spune multe despre starea unui pacient sunt un test de pH şi luarea pulsului. Ce ne arată aceste teste simple? Nivelul aproximativ de oxigen, de dioxid de carbon, nivelul de energie celulară (voltajul), precum şi pH-ul.

Prea mulți medici pierd din vedere că, în ceea ce-i privește pe pacienţii lor, cu cât respiră mai repede, cu atât au mai puţin oxigen, dioxid de carbon, un pH scăzut și un nivel energetic celular diminuat. Respiraţia precipitată nu aduce nimic bun, decât boli cronice, cancer şi o moarte prematură.respiratia2

Regula de fier numărul 2

Nu otrăvi pacientul. Oamenii care apelează la otrăvuri ca să ajute sunt fie disperaţi, fie ignoranţi, fie aroganţi. Otrăvirea oamenilor este ilegală, dar situația este alta dacă otrava este prescrisă de medic. Botoxul este un exemplu grăitor în acest sens, deşi toate medicamentele, chiar şi aspirina, sunt otrăvuri toxice care pot fi cauza multor decese.

Regula de fier numărul 3

Conflictul şi stresul sunt cauze comune şi reale ale multor boli, inclusiv cancerul. Aceste stări îşi găsesc ecou în creier şi în toate sistemele din organism. Stresul domină atât ritmul respiraţiei cât şi frecvența cardiacă – bătaie cu bătaie – ceea ce înseamnă că stresul se manifestă sub forma aşa-numitei variabilităţi a ritmului cardiac (VRC). Cu cât stresul este mai mare, cu atât intervalul dintre bătăile inimii este mai strâns. Când ne păstrăm ritmul sinusal plat, adică fiecare bătaie este la fel, ne menţinem pe linia optimă a vieţii, în timp ce stresul şi conflictele pun în pericol viaţa. Inimile vulnerabile sunt cele care dansează pe ritmul fiecărui moment.

Dr. R. G. Hamer în Noua Medicină Germană a vorbit despre „regula de fier a cancerului”, în 1981. El a considerat că fiecare cancer sau boală similară cancerului începe cu un sindrom Dirk Hamer, definit ca un şoc foarte mare, acut, dramatic şi cu potenţial de izolare, care afectează psihicul, creierul şi anumite organe. Deşi aceasta este valabil pentru majoritatea cazurilor de cancer, există și excepții. Cancerul poate fi cauzat şi de un nivel ridicat de radiaţii sau de metale grele și toxice, ca mercurul, fără să existe o deteriorare psihologică sau un stres intens. Chimioterapia şi terapia cu radiaţii şi alte şocuri toxice provoacă şi ele cancerul, precum şi deficienţele de minerale din trup.
Este adevărat că, în cele mai multe dintre cazuri, simptomele bolii sunt reflecţii ale conflictelor psihologice şi pot fi vindecate numai când pacientul este conştient de adevărata problemă.

Regula de fier numărul 4

Hidratarea este crucială pentru sănătatea adulţilor şi a copiilor. Deshidratarea este una dintre cele mai ignorate cauze ale bolilor. În secunda în care nivelul de hidratare scade, scade şi distribuţia de oxigen, voltajul celular, organismul devine mai acid şi toxinele încep să se acumuleze pentru că nu pot fi eliminate în mod eficient. Toate funcţiile din trup necesită prezenţa apei. O bună hidratare ajută ca toate funcţiile organismului să fie îndeplinite rapid şi eficient.

lemon-water

Regula de fier numărul 5

În lipsa soarelui sau a unui nivel adecvat de vitamina D ne îmbolnăvim, trupul este copleşit de inflamaţie şi, în cele din urmă, murim. Unul dintre factorii cei mai importanţi ai gripei şi ai decesului cauzat de insuficientă pulmonară este deficienţa de vitamina D. Una dintre cele mai importante cercetări despre rolul vitaminei D pentru sănătate a descoperit că cei care au luat suplimente cu vitamina D timp de şase ani şi-au redus riscul de moarte din orice cauză. Studiile au arătat deja că vitamina D joacă un rol important în protecţia împotriva cancerului, a bolii de inimă şi a diabetului – afecţiuni responsabile de 60-70% dintre decesele din occident. Expunerea la soare întăreşte funcţionarea sistemului imunitar.Love-Couple-on-Beach

Regula de Fier numărul 6

Deficienţele de minerale favorizează apariţia multor boli, inclusiv a cancerului. Avem nevoie de lumină, apă, oxigen, CO2 şi minerale. Mineralele sunt elemente de bază pentru trup. Sunt necesare pentru echilibrul lichidelor, structurile proteice şi producţia de hormoni. Mineralele sunt esenţiale pentru sănătatea tuturor organelor şi a funcţiilor organismului. Acestea acţionează drept co-factori, catalizatori sau inhibitori ai enzimelor din trup. Absenţa anumitor oligominerale favorizează acumularea de metale grele. Mineralele sunt ca o zonă tampon contra metalelor toxice. De asemenea, oferă scânteia necesară pornirii unor procese din organism, precum şi menţinerii acestora. Fără aceste reacţii chimice, niciun organism nu poate funcţiona. Radiaţia afectează trupul prin distrugerea legăturilor chimice dintre celule. Gravitatea efectelor depinde nu doar de nivelul de expunere ci şi de gradul de deficienţă de minerale de care suferim. Fundaţia Naţională pentru Cercetările pentru cancer din SUA susţine că importanţa mineralelor în cadrul unei diete anticancer este frecvent ignorată.

sursa-yogaesoteric.net


ccc

Cum să înveți să nu-ți mai faci griji pentru ceea ce nu poți controla


Te-ai fi gândit că mare parte din stresul de care suferim vine din modul în care gândim şi reacţionăm?
  • 1. Nu poţi controla ceea ce ţi se petrece, dar poţi controla modul în care reacţionezi. Iar în reacţia ta rezidă toată puterea ta. Da, o mare parte din stres vine din modul în care gândim şi reacţionăm, nu din felul în care ne tratează viaţa. Transformă-ţi atitudinea şi tot stresul va dispărea.
  • 2. Nu te gândi „dacă vor apărea probleme?”. Tot timpul vor fi probleme, însă vei învăţa să treci peste fiecare în parte.
  • 3. Dacă îţi faci prea multe griji pentru ce va fi sau te gândeşti la ceea ce ar fi putut fi, pierzi din vedere ceea ce este în prezent. Este bine să înţelegi că grijile sunt un mod ineficient de utilizare a energiei creative. În loc să ne imaginăm tot ce este mai rău, mai bine ne imaginăm tot ce este mai bun şi cum îl putem transforma în realitate.
  • 4. Tu alegi ce faci azi. Azi, alege blândeţea în locul nerăbdării, frumuseţea în locul a ceea ce este nefast şi prezenţa în locul panicii.

    grayscale photo of man thinking in front of analog wall clock
    Fotografie de Brett Sayles pe Pexels.com
  • 5. Nimic dintr-o situaţie prezenta – nici chiar aspectele pe care nu le poţi controla – nu te poate împiedica să progresezi, pas cu pas.
  • 6. Eşti viu şi trăieşti, aşa că poartă-te ca atare. Renunţă la ceea ce este greşit şi îmbrăţişează ceea ce este corect. Fă ca aspirațiile tale să devină realitate, apoi lasă-le să-şi urmeze cursul. Învaţă, acceptă, explorează, creează şi experimentează, zi de zi, pas cu pas.
  • 7. Fii prezent aici și acum în mod consecvent. Respiră adânc. Până la urmă, totul iese bine pentru cei care ştiu să beneficieze la maximum de o situaţie.
sursa-yogaesoteric.net


ccc

Puterea vindecătoare a stărilor benefice


Înţelepciunea milenară ne spune că întotdeauna o inimă fericită are o mare putere vindecătoare. În prezent, nu au fost încă studiate îndeajuns modificările benefice fiziologice ale corpului şi energizările binefăcătoare ale minţii, care sunt produse de stările binefăcătoare de veselie, bucurie şi umor, dar ne putem da seama cu uşurinţă că efectele lor sunt în mod evident opuse celor cauzate de frică, mânie sau frustrare.
OFERTA SPECIALA-30% REDUCEREhttp://bit.ly/2Cz43uZ
Observaţii făcute de-a lungul timpului
Acum aproape 400 de ani, Robert Burton, în cartea sa „Anatomia melancoliei”, observa că umorul purifică sângele, întinereşte corpul şi îl pregăteşte pentru orice situaţie. Bucuria este motorul principal al dărâmării pereţilor melancoliei şi reprezintă o cură vindecătoare foarte eficientă. Sigmund Freud afirma că veselia este o modalitate foarte utilă pentru contracararea tensiunii nervoase şi de asemenea, el constata că umorul este o terapie deosebit de eficientă în multe situaţii de boală fizică sau de tulburare emoţională. Sir William Osler considera că râsul este ”muzica vieţii” şi că oamenii îşi pot păstra nealterată starea de tinereţe râzând mai mereu şi fiind plini de bună dispoziţie.
joy
Dr. Norman Cousins scria într-un articol din 1976, în revista „New England Journal of Medicine”, că el s-a vindecat cu ajutorul râsului, vitaminei C şi totodată cu ajutorul unui medic înţelegător. El a subliniat importanţa mobilizării puterilor terapeutice proprii, aflate în stare latentă în fiecare fiinţă umană. Omul bolnav are responsabilitatea şi totodată puterea de a deveni şi de a se menţine sănătos, iar terapeutul acţionează doar ca profesor şi ghid.


Studii şi concluzii
Un studiu interesant de chirurgie a vezicii biliare a fost publicat în revista Science (SUA) în 1984. În acest studiu, 23 de pacienţi au fost ţinuţi în camere cu ferestre către un peisaj natural. Aceştia au avut nevoie de o perioadă postoperatorie mai scurtă în spital, de mai puţine analgezice şi au primit mai puţine evaluări negative în rapoartele asistentelor medicale, decât alţi 23 de bolnavi care au fost spitalizaţi în camere cu vederea către un zid de cărămidă.
S-a putut astfel constata, şi pe această cale, că un peisaj natural induce în mod indubitabil sentimente şi stări pozitive, susţine interesul şi preocuparea pentru vindecare, reduce frica de suferinţă, iar în cazul persoanelor caracterizate de o stare accentuată de stres, un asemenea peisaj natural poate reduce sau chiar stopa stările de anxietate.Hikers with backpacks enjoying valley view from top of a mountain
În timp ce emoţiile negative (cum sunt frica, mânia, furia, gelozia, lăcomia, frustrarea) distrug viaţa, trăirile pozitive (cum sunt iubirea, speranţa, încrederea în sine, creativitatea, bunăvoinţa şi dorinţa de a trăi sau dorinţa de a-i ajuta în mod dezinteresat pe ceilalţi) vor contribui din plin la menţinerea stării noastre de sănătate şi a bunăstării.
Un mesaj important al Ştiinţei milenare a vieţii (ayurveda) este că sănătatea, în loc să fie „asigurată” sau „furnizată” de cineva, trebuie în realitate să fie realizată de fiecare fiinţă umană, prin preocuparea sa benefică individuală zilnică (Svasthavritta). Fiecare fiinţă umană are puterea şi totodată responsabilitatea de a-şi menţine sănătoase corpul şi mintea, prin respectarea câtorva reguli simple de acţiune şi conduită, cu privire la mâncare, exerciţiu fizic, somn, igienă personală, viaţă sexuală, precum şi a unor reguli etice şi morale de comportament (YAMA şi NIYAMA).


O nouă perspectivă
În prezent, multe probleme de sănătate sunt cauzate de factori socio-economici, care pot fi însă modificaţi printr-o preocupare şi acţiune colectivă benefică. Ţelul educaţiei pentru sănătate este de a face oamenii să înţeleagă modul în care comportamentul şi mediul lor le poate afectea starea de sănătate. Educaţia pentru sănătate nu are limită de vârstă. Scopul ei este acela de a promova prin mijloace naturale „bunăstarea omului” şi de a oferi mijloace practice de prevenire a bolilor, printr-o hrănire adecvată şi printr-un mod de viaţă sănătos, care să permită omului modern să depăşească cu succes stările de stres şi feluritele situaţii care pot genera un posibil dezechilibru corporal.joy3
O parte integrantă a relaţiei medic-pacient este de a educa pacientul cu privire la natura şi semnificaţia bolii şi cu privire la posibilităţile de modificare benefică a stilului de viaţă. Aceasta este semnificaţia reală a termenului „doctor”, care provine din latinescul „docere” („a învăţa”). În prezent, mulţi dintre noi am neglijat această semnificaţie a ipostazei de doctor.


Prin urmare, esenţa unei practici medicale corecte este educaţia pentru sănătate, realizată în scopul promovării unei cât mai bune stări de sănătate, care să includă modalităţi simple şi la îndemâna oricui de prevenire a bolilor şi de îngrijire a celor suferinzi.
sursa-yogaesoteric.net


ccc