Astenia de primăvară şi cum îi facem faţă


Senzaţia de oboseală şi de slăbiciune pe care unele persoane o resimt în această perioadă este, de fapt, urmarea efortului de adaptare a organismului la condiţiile noului sezon. După o perioadă în care am fost obişnuiţi să stăm mai mult în casă şi să consumăm preponderent alimente conservate, este posibil să ne confruntăm cu o stare de slăbiciune fizică, de oboseală permanentă şi nejustificată, precum şi cu dureri de cap şi cu dificultăţi de concentrare.

Toate aceste stări definesc astenia de primăvară, care, în opinia medicilor, este consecinţa ieşirii din hibernare şi a efortului de adaptare a organismului la noile condiţii de viaţă.

http://bit.ly/2Cz43uZ

„În acest sezon, schimbăm stilul de viaţă sedentar cu unul mai activ, cu plimbări mai dese în aer liber, ne expunem mai mult la lumina solară şi începem să consumăm mai multe verdeţuri în detrimentul alimentelor conservate. Trecem, aşadar, printr-o perioadă de adaptare, iar organismul unor persoane se poate resimţi”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru, din Bucureşti.

Ce modificări hormonale au loc

Potrivit unei teorii, astenia de primăvară este cauzată de scăderea concentraţiei de beta endorfine din plasma sangvină. Beta endorfinele sunt hormoni care, în concentraţie ridicată, induc o stare de bine şi au o acţiune calmantă. Se pare însă că acesta nu este singurul hormon al cărui nivel este influenţat la schimbările pe care le presupune noul sezon. Şi hormonul stimulator al melanocitelor (MSH), secretat de glanda pituitară, este influenţat. Eliberarea acestuia depinde, printre altele, şi de expunerea la lumină, care este mai mare primăvara. Hormonul MSH stimulează producţia şi eliberarea melaninei, pigmentul pielii, însă are şi alte roluri în organism. Studiile mai recente au arătat că, în concentraţie mare, el scade apetitul, lucru care explică de ce unele persoane simt că nu au poftă de mâncare la trecerea de la iarnă la primăvară. Persoanele sedentare, mai vulnerabile.

person wearing black zip hoodie sitting in front of gray wooden plank wall during nighttime
Fotografie de Pixabay pe Pexels.com

Trecerea de la un anotimp la altul poate să nu fie resimţită de cei care sunt în permanenţă activi din punct de vedere fizic şi de persoanele viguroase, care nu au probleme de sănătate. Sedentarii însă, care lucrează în interior, la birou, vor resimţi oboseala şi slăbiciunea fizică.

De asemenea, femeile sunt mai predispuse la astenie, comparativ cu bărbaţii, pentru că au o vulnerabilitate fizică şi emoţională mai mare. Un sondaj realizat în urmă cu doi ani de compania Mercury Research susţinea că reprezentantele sexului feminin sunt de două ori mai predispuse la astenie şi că patru din zece românce se confruntă cu simptomele specifice acesteia.

Din categoria persoanelor care se simt lipsite de energie la început de primăvară fac parte şi bolnavii cronic, deoarece adaptarea organismului implică pentru ei un efort mai mare. „Totuşi, vulnerabilitatea este foarte variabilă de la o persoană la alta, aşa încât este destul de dificil să spunem cu certitudine cine se va confrunta cu simptomele asteniei”, mai spune medicul Călin Ciubotaru.

O provocare pentru psihicul fragil

Pentru persoanele cu un temperament melancolic sau coleric, schimbarea de sezon poate să declanşeze o tulburare depresiv-anxioasă care, ignorată, riscă să se transforme într-o depresie în toată regula.

Lumina soarelui este un factor protector pentru psihic, dar, pe de altă parte, şi modificările metabolice au consecinţe asupra sistemului nervos. „Anumiţi oameni reacţionează paradoxal la creşterea cantităţii de lumină. Ei pot să interpreteze greşit efortul de adaptare depus de organism. Iar pentru că schimbarea îi dezechilibrează, pot deveni mai iritabili, mai anxioşi, chiar dacă schimbarea în sine este benefică”, explică Lena Rusti, psiholog psihoterapeut la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti.

bed of sunflowers
Fotografie de David Bartus pe Pexels.com

Astenia psihică se manifestă prin instabilitate emoţională (persoana trece brusc de la o stare emoţională la alta şi simte adesea nevoia să plângă). Alte simptome specifice sunt dispoziţia anxioasă şi nervoasă, oboseala şi scăderea semnificativă a stimei de sine. Afectează mai ales persoanele care muncesc în condiţii de stres crescut.

Fii realist şi responsabil!

Motivele asteniei psihice de primăvară variază de la o persoană la alta. Pentru unele, este vorba de revenirea la cruda realitate, după speranţele pe care le-a adus începutul de an. Aceste persoane se deprimă pentru căobservă că nimic nu s-a schimbat în bine. Specialiştii le recomandă să îşi asume problemele cu responsabilitate şi să dea dovadă de mai multă disciplină şi de respect pentru propria persoană. 40% din femeile din România suferă de astenie de primăvară, potrivit statisticilor.

Nu ignora simptomele!

După cum ne spune psihologul Bogdana Bursuc de la clinica Mind Institute din Bucureşti, specialiştii tratează un număr mai mare de probleme psiho-emoţionale în timpul iernii şi al verii, şi nu în anotimpurile de tranziţie. „Astenia de primăvară este un fenomen ultracunoscut, încât este posibil ca multe persoane să resimtă tot felul de probleme psihice în această perioadă, dar pe care le pun pe seama asteniei de primăvară, motiv pentru care nu ajung la psiholog sau la medic“, ne spune psihologul Bogdana Bursuc.

Iată cum reduci disconfortul

Practică exerciţii fizice. Ele ajută metabolismul şi, pentru că stimulează secreţia de endorfine, îmbunătăţesc starea psihică. Atenţie însă! Exerciţiile prea solicitante pot avea efectul invers celui scontat, epuizând şi mai mult organismul. Persoanele cu boli cronice trebuie să ceară sfatul unui medic înainte de a face orice tip de mişcare.

pexels-photo-317157.jpeg

Petrece mai mult timp în aer liber. Plimbarea sub soarele de primăvară stimulează creierul nu doar prin creşterea fluxului de sânge oxigenat, ci şi prin stimularea producerii de serotonină, substanţă care generează o stare psihică de bine.

Suplimentele alimentare aduc energie. Lăptişorul de matcă şi polenul au efect energizant şi tonic pentru sistemul nervos. Suplimentele cu fier pot fi şi ele utile în caz de oboseală şi de slăbiciune. La trecerea dintre anotimpuri se mai poate face o cură cu drojdie de bere. Aceasta conţine vitamine din grupul B, care combat stările depresive şi nervozitatea, precum şi fier, util în caz de oboseală.

Evită alimentele care obosesc organismul. Acesta consumă o cantitate mare de energie pentru a metaboliza grăsimile, prăjelile şi produsele rafinate de tipul făinii albe şi zahărului. Prin urmare, exclude din dietă aceste alimente dacă nu vrei ca starea de epuizare să se accentueze.

Consumă cât mai multe crudităţi. Imediat ce apar zarzavaturile în piaţă, revino la obiceiul de a-ţi face cumpărăturile de la producătorii tradiţionali. Spanacul, ştevia, urzicile şi leurda sunt bogate în substanţe ce revitalizează organismul. Au efect vitaminizant şi diuretic şi stimulează purificarea ficatului. Consumă-le sub formă de salate. Dacă suferi de probleme digestive, precum gastrită, ulcer sau colon iritabil, introdu cu prudenţă crudităţile în dietă, pentru că  schimbarea bruscă poate avea efect iritant.

fruits

Înlocuieşte cafeaua cu ceai verde. Dacă ţi-ai făcut un obicei din a-ţi dubla porţia de cafea pentru a te păstra pe linia de plutire, înlocuieşte suplimentul de cafea cu ceai verde. Este unul dintre cele mai eficiente energizante naturale.

Dormi suficient. În această perioadă, organismul trebuie ajutat să se adapteze, iar odihna îi asigură refacerea de care are nevoie.  Dormi cel puţin şapte ore pe noapte dacă vrei ca nivelul de energie din timpul zilei să fie optim.

Sursa: Adevarul.ro

Așadar să ne bucurăm de  venirea primăverii  și să ne  îngrijim de sănătate că-i mai bună decât toate .  Cu verdețuri, cu odihnă , cu  mișcare și cu gânduri bune putem trece, cu siguranță  și peste aceasta astenie de primăvară .


Doneaza
Daca vrei sa (iți) faci o bucurie apasă butonul

ccc

EXERCIȚII SIMPLE DE RELAXARE


Zilele trec în mare viteză, totul stă sub semnul maximei urgenţe şi al stresului. Ne grăbim să facem cât mai multe deodată, într-un ritm trepidant. Avem multe lucruri de dus la capăt şi nu ne mai permitem să ne oprim să admirăm un copac înflorit sau un copil zâmbind. Acest ritm susţinut se menţine şi în perioadele în care suntem mai puţin ocupaţi, ne obişnuim cu el şi ajunge să se infiltreze inclusiv în viaţa de familie.

http://bit.ly/2Cz43uZ

Dacă suntem dispuşi să ne observăm o clipă emoţiile şi gândurile, de exemplu atunci când suntem cu maşina la semafor şi se face verde, iar cel din faţa noastră întârzie o secundă înainte să demareze, sau când mergem cu scările rulante, la ieşirea din metrou, vom observa surprinşi că, de cele mai multe ori, avem tendinţa să ne enervăm, să ne gândim că ne mişcăm prea lent, că o să întârziem din cauza… Cum ne recunoaştem cu toţii în exemplele de acest tip, cu siguranţă că este foarte util să învăţăm să ne relaxăm.

Ce este relaxarea?

Relaxarea este o metodă care ajută la obţinerea unei stări de repaus fizic şi psihic şi determină obţinerea unui anumit nivel de calm, optim pentru o anumită situaţie. Relaxarea este un fenomen natural şi necesar pentru sănătatea oricărei fiinţe. A ştii să te relaxezi la voinţă determină însă folosirea eficace a resurselor energetice în activitatea zilnică.

Principiile fiziologice care stau la baza relaxării

Organismul uman are un sistemul nervos vegetativ divizat în două componente: sistemul nervos simpatic (SNS) şi sistemul nervos parasimpatic (SNP). SNS se activează în condiţii de frică, anxietate, angoasă, stres şi accelerează funcţiile majorităţii organelor: inima bate mai repede, frecvenţa respiratorie creşte, iar respiraţia devine mai superficială, muşchii se încordează, transpiraţia devine mai abundentă.RelaxÎn timp ce sistemul nervos simpatic (SNS) este responsabil de pregătirea organismului pentru luptă şi/sau fugă, sistemul nervos parasimpatic (SNP) încetineşte ritmul, relaxând organismul. Cele două sisteme, SNS şi SNP, se inhibă reciproc, sau, dacă vreţi, acţionează complementar.

Stresul intens şi/sau prelungit este resimţit de către organism ca o adevărată agresiune, care produce, pe lângă activarea sistemului nervos simpatic, şi activarea indirectă a glandelor suprarenale, a căror secreţie hormonală stimulează, la rândul ei, funcţiile respiratorii, cardio-vasculare şi renale. În aceste condiţii, se poate ajunge la dereglări hormonale, tiroidiene, diabet, la ulcer gastric, la apariţia eczemelor sau chiar la insuficienţă suprarenală cronică, iar în cazuri extreme la sindrom maniaco-depresiv. În aceste condiţii, este limpede pentru toată lumea că învăţarea şi însuşirea temeinică a procedeelor de relaxare este extrem de importantă, acestea fiind printre puţinele mijloace care pot pune capăt tuturor acestor manifestări dezechilibrante. Fiziologic vorbind, relaxarea produce intrarea în stare de repaus a sistemului nervos simpatic şi activarea sistemului nervos parasimpatic.

Tehnici de relaxare

  1. Acasă

Ne întindem pe un pat, pe o saltea sau pur şi simplu pe covor, în poziţia culcat pe spate, sau ne aşezăm pe scaun. Important este ca poziţia aleasă să fie comodă. La fel de important este ca, pe întreaga perioadă a efectuării tehnicii, să evităm apariţia bruscă a oricărui stimul, sonor, vizual sau de altă natură.

Urmărim să conştientizăm, cu ochii închişi, treptat, cât mai limpede şi mai intens posibil, senzaţiile legate de contactul dintre corp şi suportul ales (pat, saltea, covor, podea, etc.). În acest scop, vom parcurge, într-o „călătorie perceptivă“, întreaga structură anatomică, pe grupe musculare, fie de la picioare spre cap, fie invers. De exemplu: ne orientăm mai întâi atenţia la nivelul tălpii piciorului stâng, urmărind să percepem cât mai clar tensiunile locale, fibră cu fibră şi articulaţie cu articulaţie; aceasta va contribui, deja, la disiparea tensiunilor. Căutăm, în plus, să inducem, prin sugestie, o stare de relaxare în fiecare segment pe care-l„scanăm“, apoi urcăm, treptat, la nivelul gambei şi al coapsei stângi, după care procedăm la fel şi la cu celălalt picior. Continuăm la nivelul palmei stângi, al antebraţului şi al braţului stâng şi apoi trecem la mâna dreaptă. Suntem apoi atenţi la nivelul bazinului, spatelui, abdomenului, pieptului, gâtului şi în final al capului (aici, parcurgem întreaga musculatură fină a pielii capului, a globilor oculari, a obrajilor şi maxialrelor, a buzelor, etc.). Pot apare, ca urmare a acestui procedeu, senzaţii plăcute de căldură, de apăsare sau chiar de uşoară furnicătură.

Relaxation

Cu cât ni se vor părea mai „grele“ diferitele părţi ale corpului şi apoi, în final, întregul corp, cu atât mai cuprinzătoare va fi percepţia zonei de contact cu solul, iar senzaţia de relaxare mai profundă, mai agreabilă şi  şi mai durabilă.

Sugestie 1: este bine să insistăm mai mult asupra mâinilor. Acestea sunt mai prezente în conştiinţa noastră şi au o mai largă reprezentare senzitivă şi motorie pe scoarţa cerebrală.

Sugestie 2: pentru o relaxare mai uşoară la nivelul capului, putem fi atenţi asupra curenţilor fini de aer ce circulă în jurul frunţii, dându-ne o senzaţie de răcoare.

Chiar dacă nu am reuşit să ne relaxăm foarte profund din prima încercare, putem spune că am dat o primă lovitură stresului care ne dă târcoale! Acum, important este ca, în fiecare zi, sau cât mai des, să ne găsim un răgaz pentru reluarea exerciţiului. Cel mai uşor este înainte de culcare, cu condiţia să nu adormim înainte de finalizarea exerciţiului.

  1. La birou

 – Streching pentru musculatura gâtului şi a pieptului. Primele semne musculare ale stresului sunt senzaţiile de tensiune la nivelul cefei. Dacă nu putem lua o pauză şi să ne facem un masaj uşor pentru a relaxa musculatura gâtului, putem roti lent capul, înclinat în unghi de 450 faţă de orizontală, fără să forţăm, spre stânga şi spre dreapta; apoi, cu mâna proptită în creştetul capului, vom apăsa, preţ de o secundă, bărbia în piept. Repetăm exerciţiul de cinci ori pe fiecare parte.

2nd-blog-relaxation27

Contracturile musculaturii pieptului pot îngreuna respiraţia la o persoana supusă stresului, ceea ce constituie un factor agravant al anxietăţii deja instalate. Pentru a relaxa musculatura pieptului, vom inspira profund, dilatându-ne mai întâi abdomenul şi abia apoi toracele, şi vom trage umerii spre spate. Expirăm apoi şi relaxăm umerii. Repetăm exerciţiul de cinci ori.

– Să respirăm lent Chiar dacă suntem în faţa unui şef supărat şi furios, care tocmai ne atenţionează că…, urmărim să respirăm cât mai profund, lent, inspirând aerul mai întâi abdominal, iar apoi toracic, fără să forţăm.

– Să ne reţinem respiraţia .Aceast tehnică poate să ne ajute să te relaxăm în 30 de secunde. Vom inspira lent şi profund, fără să forţăm, şi ne vom reţine apoi respiraţia în retenţie pe plin. Simultan, vom împreuna palmele la nivelul inimii pentru 3-5 secunde, urmărind să simţim senzaţia plăcută de căldură şi calm care apare astfel. Vom expira apoi lent, pe gură, în timp ce ne relaxăm palmele. Repetăm exerciţiul de 5-6 ori.

Exerciţii cu degetele .Ne facem rost de o minge de cauciuc, de tenis sau de un flexor pentru degete. Vom strânge puternic mingea, de câteva ori, în perioadele de stres intens. Când stresul stimulează sistemul nervos simpatic şi pompează adrenalina în sânge, practic se „cere“ punerea în mişcare a muşchilor. Strângând atunci ceva în mâini, se creează o „supapă“, care eliberează tensiunea sistemului nervos simpatic (SNS), caracterizată plastic de expresia „luptă sau fugi“.

– Să ne luăm o mini-vacanţă /Meditaţia este un alt antidot puternic împotriva stresului, dar uneori este dificil să ne găsim un timp şi un loc adecvat la servici. Dacă putem, ne vom lua o mică pauză şi ne vom „ascunde“undeva unde ştim că nu vom fi deranjaţi pentru 10 minute. Poate fi la bucătărie, la baie sau chiar la birou, pe scaun. Închidem ochii, respirăm profund şi ne imaginăm la mare – este vorba de o tehnică de imaginaţie creatoare. Ne lăsăm imaginaţia liberă, implicându-ne toate simţurile. Urmărim să simţim căldura soarelui şi a nisipului, să ascultăm valurile mării, să mirosim aerul sărat.

benefits-of-meditation

Vom aşterne astfel o mică distanţă între noi şi stres. Câteva minute de vacanţă pe zi contează!

Beneficiile relaxării

Este adevărat că fiecare reacţionează la stres într-un stil propriu. Componenta emoţională a stresului este importantă; în funcţie de experienţa de viaţă a fiecăruia, ameninţarea poate fi resimţită ca fiind gravă sau minoră, dar, în viaţa de zi cu zi, nu prea scapă nimeni de situaţii stresante. Metodele de relaxare la voinţă pot fi o soluţie foarte eficientă.

Practicată cu perseverenţă, relaxarea ajută la obţinerea sau redobândirea unui somn odihnitor, la îmbunătăţirea memoriei, la (re)găsirea energiei pentru acţiune şi, nu în ultimul rând, la aducerea sub control a „creierului emoţional“. Relaxarea permite folosirea mai economică a energiei vitale şi o recuperare mai rapidă, atât după efort fizic, cât şi după efort intelectual.

sursa-www.ecolife.ro


http://bit.ly/2Cz43uZ

HEAL (2017) – CEL MAI PUTERNIC VINDECĂTOR ESTE IN TINE


Un film documentar care ne duce într-o călătorie științifică și spirituală, unde descoperim că prin schimbarea percepțiilor omului, corpul uman se poate vindeca. Cea mai recentă știință relevă faptul că nu suntem victime ale genelor și nici nu ar trebui să avem un prognostic înfricoșător.

Adevărul este că avem mai mult control asupra sănătății și a vieții decât ne-am învățat să credem. Acest documentar vă va împuternici cu o nouă înțelegere a naturii miraculoase a corpului uman și a vindecătorului extraordinar din noi toți.


Doneaza
Daca vrei sa (iți) faci o bucurie apasă butonul

ccc

Terapia prin…vocale !


http://bit.ly/2Cz43uZ

Din cele mai vechi timpuri omul a ascultat muzica naturii. De la țârâitul greierilor pina la vuietul furtunii, toate aveau un inteles si o semnificatie aparte caci urechile omului de demult erau mult mai sensibile la marea orchestra a naturii. Erau mai receptive si intr-un fel auzeau mult mai bine intrucit sunetele produse in natura vibrau adinc in inima sa.

Doneaza
Daca vrei sa (iți) faci o bucurie apasă butonul

În civilizatia actuala urechile noastre sint supuse zi de zi poluarii fonice. Zilnic urechile ne sint bombardate cu zgomote care numai naturale nu sint. Asa se explica de ce finetea auzului slabeste de la o generatie la alta, iar in mijlocul naturii nu mai stim sa ascultam sunetele ei minunate. Cei care au trait numai la oras aproape ca nu mai stiu sa se relaxeze cu urechile ciulite sa poata audia concertul naturii. Ce minunat poate fi sa simti imbratisarea ierbii in suieratul usor al unei adieri de vara. Nu trebuie sa faci nici un efort. Doar asculti si inima ti se va umple de vibratii binefacatoare datorate Fenomenului de Rezonanta cu tainicele Energii Cosmice. Ascultând cu atentie constatam ca sunetele naturii sint simple si repetitive, au un farmec aparte asemanator gânguritului unui copil.

set_free_my_soul_by_michellis13-d5km5hd

Plecând de la aceasta observatie un savant de origine austriaca, Leser Lasario a redescoperit o tehnica fara indoiala straveche, de terapie cu ajutorul vocalelor. Suferind de o depresie accentuata, el a observat gânguritul unui bebelus caruia pronuntarea unor vocale ii producea o stare de fericire si veselie incintatoare. Experimentând cu consecventa pe propria persoana, Lasario s-a vindecat complet si a continuat studierea acestei tehnici uluitoare. În decursul timpului el a ajutat mii de oameni care s-au vindecat de diferite afectiuni.

Utilizarea vocalelor AĂEIÎOU ne poate transforma in bine intreaga viata de acum inainte. Metoda de utilizare a vocalelor este simpla, eficienta, naturala si fara nici un fel de contraindicatii. Important este la inceperea exercitiului sa fim cit mai relaxati. Se inspira profund pe nas, cit mai amplu. La expiratie, emitem prelung si melodios vocala aleasa, fara a forta. Se reia exercitiul atit timp cit dorim aceasta.

Starile si efectele terapeutice vor fi diferite in functie de vocala aleasa astfel:

  • Vocala A actioneaza asupra partii superioare a toracelui si plaminilor, esofagului, celor trei coaste superioare si creierului. Îmbunatateste si mareste randamentul proceselor cerebrale, amelioreaza memoria. Amplifica si armonizeaza capacitatea afectiva.
  • Vocala Ă actioneaza asupra plexului solar si a regiunii abdominale. Vindeca in mod gradat majoritatea afectiunilor digestive. Amplifica vointa si increderea in sine.
  • Vocala E actioneaza asupra gitului, a coardelor vocale, a tiroidei, glotei si laringelui. Vindeca in mod gradat gusa si alte tulburari care apar la nivelul gitului. Amplifica o stare de candoare si de puritate.
  • Vocala I actioneaza asupra bronhiilor, inimii, laringelui, gitului, nasului, creierului si capului. Ajuta la eliminarea mucozitatilor din git, bronhii si la vindecarea migrenelor si tulburarilor cardiace. Duce la aparitia unei stari de veselie si bucurie luminoasa.freedom-converted
  • Vocala Πactioneaza asupra regiunii pieptului si zonei plexului solar. Vindeca in mod gradat durerile de cap, infarctul miocardic, gastritele, ulcerul, tuberculoza pulmonara. Duce la aparitia unei stari de buna dispozitie si de armonie.
  • Vocala O actioneaza asupra zonei toracelui, timusului si regiunii diafragmei. Aduce calmul si amplifica vitalitatea. Amplifica in fiinta iubirea pura fara obiect.
  • Vocala U actioneaza asupra regiunii stomacului, ficatului si organelor sexuale. Vindeca in mod gradat majoritatea tulburarilor stomacului, elimina constipatia si afectiunile ficatului. Are influenta benefica asupra rinichilor si ajuta la depasirea impotentei si frigiditatii. Duce la aparitia unei stari de dilatare ampla a constiintei.

Efectele si perceperea zonei in care actioneaza vocala corespunzătoare vor aparea instantaneu, iar in scurt timp vor aparea si efectele terapeutice in functie si de increderea proprie pentru dobindirea unei sanatati perfecte. Operarea cu vocale se poate realiza si in grup, la emisia unei vocale la unison se simt vibratii mai puternice nu numai in planul fizic datorate intensitatii mai mari a sunetului produs. Astfel se angreneaza energii si mai mari care amplifica efectele benefice deoarece vocala emisa are continuitate (nu se intrerupe) ca atunci cind lucram individual.

Cei care doar intuiesc importanta fenomenului de rezonanta vor avea un exemplu clar si practic de manifestare a acestuia prin practicarea acestei metode benefice simple care va fi pentru ei o adevarata revelatie.

sursa- http://www.artadeatrai.ro/arhiva/13/vocale.13.php


ccc

Te simţi adeseori copleşit de viaţă? Nu ai niciodată timp liber? Află de ce


Suntem mereu ocupaţi, pe fugă, suprasolicitaţi, stresaţi, ne simţim efectiv copleşiţi de viaţă, cu sentimentul constant de a nu fi în măsură să ne oferim nici măcar o pauză. Când am început să fim atât de ocupaţi? Şi cine a declanşat capcana? Observăm că acum orele zboară cât ai clipi, la aceasta adăugându-se şi percepţia noastră că nu avem timp, ceea ce înrăutăţeşte lucrurile. Este adevărat că suntem împovăraţi de multe angajamente, dar cei care studiază planificarea timpului susţin că suntem mai puţin ocupaţi decât credem.

http://bit.ly/2Cz43uZ

Am avea oportunităţi de a face ceea ce ne place, cu condiţia să le recunoaştem şi să nu le pierdem. Tocmai acesta este punctul de plecare al unei cărţi, intitulată Overwhelmed(Copleşiţi), care face subiectul acestui articol. A fost scrisă de către Brigid Schulte, reporter de la Washington Post care, la fel ca mulţi dintre noi, face eforturi pentru a concilia viaţa de familie şi munca; a rămas foarte surprinsă atunci când un expert i-a spus că de fapt are timp liber: dacă l-ar calcula, ar descoperi că are suficient. 30 de ore pe săptămână, în medie. Aceasta este cifra calculată pentru femei de către John Robinson de la Universitatea din Maryland.

Ca urmare, Schulte a început să noteze într-un jurnal activităţile desfăşurate în timpul zilei, făcând aceasta un an întreg. Prin jurnalul ei şi-a dat seama că multe ocupaţii nu erau legate de profesie, dar nici activităţi de petrecere a timpului liber, de exemplu, să asculte ştiri la televizor sau să supravegheze copiii în timp ce aceştia se joacă. Este ca şi cum timpul a devenit poros, nu este atât de uşor de tras o linie între datorie şi plăcere. Poate că ceea ce lipseşte nu este timpul liber, ci ceea ce fiecare dedică pentru sine. Timpul pentru a se bucura de farmecul unui moment.

No-Stress

Schulte a participat la conferinţe pe teme de sociologie şi psihologie, a vizitat ţara în care oamenii au mai mult timp liber (Danemarca), a strâns apoi multe probe. Când a postat în reţea anunţul „Caut mame cu timp liberˮ, răspunsurile femeilor din America au fost sarcastice: „Dacă găseşti una, ar trebui să o expui într-un muzeu, împreună cu un unicorn, cu o sirenă şi cu un politician cinstitˮ.

De fapt, statisticile arată că femeile sunt mai ocupate decât bărbaţii, aceasta nefiind doar o chestiune de matematică. Timpul care rămâne după lucru şi după ce s-au ocupat de casă şi copii este, atât calitativ cât şi cantitativ, mai mic decât cel al bărbaţilor; ar fi mai mult decât aveau femeile în anii ʼ60, dar este fragmentat, întrerupt în mod constant de cerinţele celorlalţi şi de gândurile cu privire la sarcinile viitoare.
În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, cei tineri, care doresc să se mai dedice şi familiei, au început de asemenea să simtă că timpul este scurt.

Măsurarea modului în care oamenii folosesc cele 1.440 de minute care alcătuiesc o zi constituie o activitate ştiinţifică destul de recentă. Înainte, zilele curgeau şi gata; erau cei câţiva norocoşi ocupaţi să facă ceea ce voiau, şi ceilalţi, implicaţi în ceea ce aveau de făcut. Apoi au venit ceasurile, revoluţia industrială, cursa pentru a maximiza productivitatea în fabrici. Timpul înseamnă bani, şi astfel ziua de lucru s-a prelungit, cel puţin până în anii ʼ50.

Pentru puţin timp am avut iluzia că viitorul ne va aduce mai mult timp liber: în 1930, economistul John Maynard Keynes se aştepta ca în 2030 o săptămână de lucru să fie de 15 ore, în timp ce preşedintele Nixon îşi imagina pentru 1990 un an de lucru de şase luni şi o vârstă medie pentru pensionare de 38 de ani. Dar nu s-a concretizat nimic din toate aceste visuri. Cine mai are încă un loc de muncă plătit lucrează multe ore. Cine nu-l are, îi vine greu să numească timp liber orele petrecute pentru a-şi găsi un loc de muncă. Tehnologiile ne-au eliberat de muncile grele, dar au făcut să fim din ce în ce mai accesibili, mereu disponibili, mereu gata să ne umplem intervalele de timp cu o anumită activitate pe smartphone, sau au ajuns chiar să ne înlocuiască.

smarthponesjan

Să fii foarte ocupat a devenit aproape o obligaţie socială. Ne plângem că avem prea multe angajamente, dar există, de asemenea, o concurenţă pentru a vedea cine are cele mai multe, spune cercetătoarea Ann Burnett. A fi ocupat este o stare care ne face să ne simţim importanţi.

Pentru a câştiga timp liber putem începe de aici, tăind obligaţiile pe care ni le-am stabilit noi înşine. Pentru restul, este util să ne amintim că fiecare perioadă istorică ne-a rezervat un anumit tip de stres. În trecut, erau războaie, foamete, ciumă. În occidentul de azi, există anxietatea legată de timpul care nu ne mai ajunge şi de modul cum să-l folosim pe cel care ne rămâne.

sursa-yogaesoteric.net


http://bit.ly/2Cz43uZ