Observă mintea


Să observi mintea înseamnă să te uiţi la ea cu o iubire profundă, cu respect adânc, cu veneraţie – este darul lui Dumnezeu pentru tine! Nimic nu este în neregulă cu mintea însăşi. Nu este nimic în neregulă cu gândirea în sine. Este un proces frumos, aşa cum sunt şi alte procese. Norii care se mişcă pe cer sunt frumoşi – nu sunt ca şi gândurile care se mişcă pe un cer interior? Florile care se ivesc în copaci sunt frumoase – nu sunt oare ca florile care apar în fiinţa ta? Râul care se varsă în ocean este frumos – nu este oare ca un curent de gânduri care curge undeva spre un destin necunoscut? Nu este frumos? Priveşte cu veneraţie profundă. Nu fi un luptător, fii cel care iubeşte.

Observă nuanţele subtile ale minţii; întoarcerile bruşte, întoarcerile frumoase; salturile sau săriturile bruşte; jocurile pe care mintea continuă să le facă; visurile pe care le urzeşte – imaginaţia, memoria; o mie şi una de proiectări pe care le creează. Observă! Stând acolo, rezervat, distant, neimplicat, treptat vei începe să simţi… Pe cât observarea ta va deveni mai profundă, pe atât conştiinţa ta va fi mai adâncă, vor începe să apară spaţii goale, intervale. Un gând pleacă, altul nu a venit încă; există un gol. Un nor a trecut, un altul vine; între ei există un spaţiu gol.

În aceste spaţii goale, pentru prima dată vei avea licăriri fără minte, vei avea gustul de stare fără minte. În aceste intervale mici, deodată cerul este limpede, iar soarele străluceşte. Deodată lumea este plină de mister pentru că toate barierele cad. Vălul de pe ochii tăi nu mai este acolo. Poţi vedea cu claritate, poţi pătrunde în ceea ce vezi; întreaga existenţă devine transparentă.

La început acestea vor fi numai momente rare, puţine şi îndepărtate unul de altul. Dar ele îţi vor da indicii despre ce este samadhi. Mici lacuri de linişte – vor veni şi vor dispărea. Dar acum vei şti că eşti pe calea cea bună – vei începe să observi din nou. Când trece un gând, observă-l; când vine un interval, observă-l. Norii sunt frumoşi; strălucirea soarelui este, de asemenea, frumoasă. Acum nu eşti cel care alege. Acum nu ai o minte fixată: nu spui: „Vreau numai intervalele.“ Această afirmaţie este prostească – pentru că, odată ce te ataşezi de a vrea numai intervale, te-ai decis din nou să fii împotriva gândirii. Iar acele intervale vor dispărea. Ele au loc numai când eşti foarte distant, rece. Ele se vor întâmpla, ele nu pot fi aduse. Ele se întâmplă, tu nu le poţi forţa să se întâmple. Sunt evenimente spontane.

Continuă să observi. Lasă gândurile să vină şi să plece – oriunde vor ele să plece –, nimic nu este greşit! Nu încerca să manipulezi sau să direcţionezi ceva; lasă gândurile să se mişte liber. Şi atunci vor veni intervale mai mari. Vei fi binecuvântat cu mici satoris, minisatoris. Uneori vor trece minute întregi şi nu va exista vreun gând; nu va fi trafic – va exista o tăcere totală, netulburată. Când vin golurile mai mari, nu vei avea claritate să vezi în lume – odată cu golurile mai mari vei avea o nouă claritate care creşte; vei fi capabil să vezi în lumea interioară. Cu primele goluri, vei vedea în lume: copacii vor deveni mai verzi decât îi vezi acum. Vei fi înconjurat de o muzică infinită – muzica sferelor.

Deodată vei fi în prezenţa lui Dumnezeu – inefabil, misterios, atingându-te chiar dacă tu nu Îl poţi atinge; în apropiere de tine, dar totodată deasupra ta. Odată cu golurile mai mari, acelaşi lucru se va întâmpla în interior. Dumnezeu nu va fi numai afară, dar deodată vei fi surprins; El este şi în interior. Nu este numai ceva care se vede; El este şi cel care priveşte – în interior şi la exterior. Dar nu te ataşa nici de această stare. Ataşarea este hrana minţii pentru a continua. Observarea fără să te ataşezi este o cale să o opreşti fără să faci vreun efort pentru a o opri. Şi atunci când începi să te bucuri de aceste momente de fericire, va creşte şi capacitatea ta de a le reţine pentru perioade mai lungi.

În final, într o zi, tu vei deveni stăpânul. Iar atunci când vei vrea să gândeşti, vei gândi; dacă este nevoie de gândirea ta, o vei folosi; dacă nu este nevoie de ea, îi vei permite să se odihnească. Nu este vorba că mintea nu mai există – mintea este acolo, dar tu o poţi folosi sau nu. Acum este doar decizia ta. Exact ca picioarele: dacă vrei să alergi, le vei folosi; dacă nu vrei să alergi, ci pur şi simplu să te odihneşti – picioarele sunt acolo. În acelaşi sens, mintea este mereu acolo.

Starea fără minte nu este împotriva minţii; ea este mai presus de minte. Ea nu vine prin uciderea sau distrugerea minţii; starea de fără minte vine atunci când ai înţeles mintea pe de a ntregul, încât gândirea nu mai e necesară. Înţelegerea ta a înlocuit-o.

Osho, Meditatia – prima si ultima libertate

Calea catre iubirea de sine. Invata sa o dobandesti!


 

 

Iubirea rezonează pe cea mai înaltă frecvenţă din câte există. Atunci când trăim pe frecvenţa iubirii, toate dorinţele ne sunt îndeplinite, întrucât aceasta este una din caracteristicile acestei puteri. Singura sarcină care ne rămâne, dar şi cea mai dificilă între toate, este să continuăm să manifestăm clipă de clipă iubirea, de-a lungul tuturor experienţelor noastre.

Atunci când ne folosim de puterea iubirii, devenim conştienţi de locul nostru în această lume şi în cosmosul de dincolo de ea. Ajungem astfel să ne cunoaştem valoarea, dar şi să preţuim viaţa în general, şi cea a semenilor noştri în particular. Ne simţim conectaţi unii cu ceilalţi, căci recunoaştem faptul că lumina din interiorul nostru străluceşte inclusiv în ei.

Vezi articol original 1.773 de cuvinte mai mult

108 lecții din înțelepciunea lui Buddha


  1. Învață-ți inima către facerea de bine. Învață-o neîncetat și te vei umple de bucurie.
  2. Pacea vine din interior. Nu o căuta în afara ta.
  3. Nu răni pe alţii cu ceea ce te doare pe tine.
  4. Guvernează-ţi mintea sau ea te va guverna pe tine.
  5. Nu vei fi pedepsit pentru furia ta; vei fi pedepsit de furia ta.
  6. Tu, la fel ca oricine în întregul univers, meriţi dragostea şi afecţiunea ta.
  7. O idee care este dezvoltată şi pusă în acţiune este mai importantă decât o idee care există doar ca idee.
  8. Dacă compasiunea ta nu te include şi pe tine, aceasta este incompletă.
  9. Cel mai mare eşec din viaţă este să nu te apleci spre ceea ce ştii mai bine.
  10. Când îţi cureţi frica din minte, viaţa devine mult mai deschisă faţă de tine.
  11. Pentru a îndrepta ceea ce este strâmb trebuie mai întâi să faci un lucru greu de făcut. Să te îndrepţi pe tine.
  12. Orice are un început, are şi un sfârşit. Împacă-te cu acest gând şi-ţi va fi bine.
  13. A ţine discursuri frumoase fără a le pune în practică se aseamănă cu existenţa unei flori fără parfum.
  14. Lucrarea ta este să descoperi lumea şi apoi să te dăruieşti din toată inima ei.
  15. Este mai cu folos să călătoreşti bine decât să ajungi la o destinaţie.
  16. Drumurile sunt făcute pentru călătorii, nu pentru a ajunge la destinaţii.
  17. Cel care a fost delăsător, dar mai apoi a devenit vigilent, luminează lumea aceasta, la fel ca Luna eliberată de nori.
  18. Cel mai măreţ dar este să oferi oamenilor iluminare, să o împărtășești.
  19. Dacă găseşti o soluţie bună şi devii ataşat de ea, soluţia poate deveni următoarea ta problemă.
  20. Nimeni nu ne poate salva, ci doar noi înşine. Nimeni nu poate şi nimeni nu are voie. Noi înşine trebuie să ne urmăm calea.
  21. Pentru a fi eliberat de suferinţe, eliberează-te tu însuţi de ataşamente.
  22. Fără sănătate, viaţa nu este viaţă; este numai o stare de langoare şi suferinţă, o imagine a a morţii.
  23. Calea nu este în ceruri. Calea este în inimă.
  24. Cine dăruieşte va avea un real câştig.
  25. Prin efort susţinut, seriozitate, disciplină şi autocontrol, înţeleptul îşi făureşte o insulă pe care nici un potop nu o va putea îneca.
  26. Indiferent cât de greu a fost trecutul, poţi întotdeauna să începi iarăşi.
  27. El m-a insultat, el a râs de mine, el m-a bătut. Atâta timp cât cineva păstrează astfel de gânduri, propria sa mânie nu încetează.
  28. Iubeşte şi veghează; astăzi, mâine, întotdeauna.
  29. Trei lucruri nu pot fi ascunse pentru mult timp: soarele, luna şi adevărul.
  30. Nu-ţi minimiza virtuţiile, spunând: „Ele nu înseamnă nimic”. Picătură cu picătură se umple ulciorul. Astfel Înţeleptul devine plin de merit.
  31. Darul adevărului excelează toate celelalte daruri.
  32. Mii de lumânări pot fi aprinse de la flacăra unei singure lumânări şi durata acesteia nu va fi scurtată. Fericirea niciodată nu scade dacă este împărţită.
  33. Pe cer nu este nicio diferenţă între est şi vest. Fiecare om îşi creează propriile diferenţe şi apoi le crede adevărate.
  34. Cei care sunt eliberaţi de resentimente îşi află cu siguranţă pacea.
  35. Există numai două greşeli pe care cineva le poate face în drumul spre adevăr: să nu meargă până la capăt sau să nu înceapă a merge pe acel drum.
  36. O lingură nu poate gusta mâncarea care o ţine, la fel, un prost nu poate înţelege înţelepciunea unui înţelept chiar dacă se află în apropierea lui.
  37. Mânia învinge-o prin blândețe, răul învinge-l prin bine, pe zgârcit învinge-l prin dărnicie, iar pe mincinos prin adevăr.
  38. Fericirea sau necazul – oricare te-ar întâmpina, treci mai departe neatins, neataşat.
  39. Un câine nu este considerat un câine bun pentru că latră bine, aşa cum un om nu este considerat un om bun pentru că vorbeşte bine.
  40. A evita orice rău, a căuta numai realizarea binelui, a vă păstra corpul şi mintea pure; aceasta este esenţa învăţăturii.
  41. Învăţătura mea, nu face deosebire între „sus” şi „jos” sau între „bogat” şi „sărac”. Ea este cum e cerul. Are spaţiu pentru toţi şi ca ploaia îi spală pe toţi la fel.
  42. Într-un sat sau în pădure, în câmpie sau la munte, oriunde sălăşluieşte omul realizat spiritual, acel loc este paradisiac.
  43. Care este cel mai mare duşman al omului, dacă nu propria sa minte? Ea este de fapt cea care-l atrage pe drumurile pierzaniei.
  44. Priveşte la propriile-ţi greşeli, la ce ai făcut sau ai lăsat nefăcut. Treci cu vederea greşelile celorlalţi.
  45. Cuvintele au puterea atât să distrugă cât şi să vindece. Când aceste cuvinte sunt adevăr şi bunătate, pot schimba lumea.
  46. Virtuțile ca şi muzele apar mereu în grup. Niciodată un principiu bun nu a fost găsit solitar în niciun suflet.
  47. Ceea ce-l conduce pe om pe căi greşite nu este duşmanul său, ci propria sa minte.
  48. Nici moartea nu este de temut pentru cel ce a trăit înțelept.
  49. Dacă am putea vedea în mod clar miracolul unei flori, întreaga noastră viață s-ar schimba din temelii.
  50. Cei înţelepţi îşi formează discursul cu gândurile lor pe care le cern aşa cum grâul este trecut printr-o sită.
  51. Nu există cărare către fericire. Fericirea este cărarea.
  52. Nu rămâne în trecut, nu visa la viitor, concentrează-ţi mintea asupra prezentului.
  53. O singură faptă a dragostei adevărate care salvează viaţa este mai mare decât osteneala cuiva în jertfe religioase aduse zeilor.
  54. Să ai milă pentru toţi, pentru bogaţi şi săraci în aceeaşi măsură. Fiecare om are suferinţa lui. Unii suferă prea mult, alţii prea puţin.
  55. Tot ceea ce suntem este rezultatul a ce am gândit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gândim.
  56. O minte calmă nu mai caută să cântărească ce este drept şi ce nu. O minte dincolo de orice opinie veghează şi înţelege.
  57. Fiecare om este autorul propriei sănătăţi sau boli.
  58. Sănătatea, mulţumirea şi încrederea sunt posesiunile tale cele mai valoroase, iar libertatea este cea mai mare bucurie a ta.
  59. O stâncă mare nu este tulburată de vânt; la fel mintea înţeleptului nu este tulburată nici de elogii, nici de insulte.
  60. Nimic nu este permanent.
  61. Să fii adânc învăţat şi meşteşugit, să fii bine educat şi capabil să îţi foloseşti bine cuvintele; acesta este norocul.
  62. Regatul meu e adevărul şi nimeni nu mi-l poate lua.
  63. Singurul secret al existenţei este să nu îţi fie teamă. Niciodată să nu îţi fie teamă de ce vei deveni.
  64. Aşa e omul, în nerozia lui învaţă mai degrabă din suferinţă decât din sfaturi.
  65. Trândăvia este o scurtătură spre moarte; a fi sârguincios este o cale a vieţii; oamenii fără minte sunt leneşi, pe când înţelepţii sunt întotdeauna harnici.
  66. Sănătatea este cel mai mare dar, mulţumirea cea mai mare avere, credinţa cea mai bună relaţie.
  67. Să ţii furia în tine e ca şi cum ai prinde un cărbune încins pe care vroiai să-l arunci în altcineva. Tu o să te arzi!
  68. Este capabil cel ce se consideră capabil.
  69. A te controla tu însuţi este o vieţuire mult mai mare decât faptul de a învinge mii de oameni într-o luptă.
  70. Viaţa este dificilă. Să-ţi spun ceva: îndată ce accepţi acest adevăr, ea devine uşoară!
  71. Tot ce faci rău, faci datorită minţii. Dacă mintea se transformă, poţi să faci rău în continuare?
  72. Ne naştem din nou în fiecare dimineaţă. Ce facem astăzi este ceea ce contează cel mai mult.
  73. Niciodată ura nu pune capăt urii, ci dragostea.
  74. Nu supraestima ce ai primit şi nici nu invidia pe alţii. Cel ce îi invidiază pe ceilalţi nu obţine pacea minţii.
  75. Dacă acoperişul este prost făcut şi plin de găuri, ploaia va curge în casă; la fel o minte slabă şi incapabilă de a se controla lasă să intre gândurile negative.
  76. Ataşamentul este originea şi rădăcina suferinţei, aşadar este cauza oricărei suferinţe.
  77. Îndoieşte-te de toate. Găseşte-ţi propria lumină.
  78. Când mintea este pură, bucuria o urmează ca o umbră ce nu o părăseşte nicicând.
  79. Nu ofensa nici prin cuvinte, nici prin fapte. Hrăneşte-te cu moderaţie. Trăieşte în Inimă. Caută cele mai înălţătoare gânduri.
  80. Abia atunci când omul are compasiune faţă de toate fiinţele vii, se poate numi nobil.
  81. Oamenii răi nu apreciază niciodată bunătatea care li se arată, dar cei înţelepţi o preţuiesc şi sunt recunoscători pentru ea.
  82. Nu trăi în trecut, nu visa la viitor, concentrează-ți toate eforturile în prezent.
  83. Puţini sunt aceia dintre oameni care ajung pe ţărmul celălalt; ceilalţi oameni aleargă încoace şi încolo pe acelaşi mal.
  84. Nu îmi îndrept niciodată atenţia spre ceea ce a fost făcut, ci către ceea ce a rămas de făcut.
  85. Dacă cineva recunoaşte realul ca real şi irealul ca ireal, stăpânit de înţelepciune, el va atinge fără dar şi poate realitatea.
  86. Contemplarea naşterii şi morţii fiinţelor umane este ca şi cum ai privi mişcările unui dans.
  87. Dacă avem o gândire independentă şi nu îngăduim să devenim automate care reflectă mediul din jur, viaţa nu va fi totuna cu suferinţa.
  88. Bună este acţiunea care nu aduce nici un regret, şi al cărei fruct este cules cu bucurie şi seninătate.
  89. Nimic nu-ţi poate face atât de mult rău precum propriile tale gânduri nesupravegheate.
  90. Acţiunea şi reacţiunea sunt opuse şi egale.
  91. Oricâte cuvinte sfinte ai citi, oricâte cuvinte sfinte ai rosti, la ce sunt bune dacă nu acţionezi în acord cu ele?
  92. A trăi o singură zi şi a auzi o învăţătură bună înseamnă mult mai mult decât faptul de a trăi o sută de ani fără de a o cunoaşte.
  93. Nu cred într-un destin care cade asupra oamenilor oricum ar acţiona. Dar cred într-un destin care cade asupra lor dacă nu acţionează.
  94. Nu căuta o companie proastă, nu trăi cu oameni cărora nu le pasă. Găseşte-ţi prieteni ce iubesc adevărul.
  95. Cuvântează sau acţionează cu o minte pură, iar fericirea te va urma, asemeni umbrei tale, de neclintit.
  96. Fie ca tot ce are viaţă să fie eliberat din suferinţă.
  97. A menţine trupului o stare bună de sănătate este o datorie. În caz contrar, nu am fi capabili să ne păstrăm mintea puternică şi limpede.
  98. Soarbe cu profunzime. Trăieşte în linişte şi bucurie. Înţeleptul se bucură în adevăr şi urmează calea celor treji.
  99. Pentru a duce o viaţă pură, lipsită de egoism, cineva ar trebui să se bazeze pe nimic altceva decât pe sine însuşi în mijlocul abundenţelor.
  100. Cel ce-şi apără mintea împotriva lăcomiei, mâniei şi greșelii se bucură de o pace solidă şi reală.
  101. Unitatea se poate manifestă numai prin dualitate. Însăşi unitatea şi ideea de unitate sunt deja două.
  102. Cea mai întunecată noapte este ignoranţa.
  103. Nu este suficient să vorbeşti despre pace; trebuie să crezi în ea. Şi nu este suficient să crezi în ea, trebuie să faci eforturi pentru a o obţine.
  104. Aşa cum o lumânare nu poate să ardă fără flacăra, la fel oamenii nu pot trăi fără viaţă spirituală.
  105. Vezi ceea ce este fals ca fiind fals şi ceea ce este adevărat ca fiind adevărat. Întoarce-ţi privirea către inimă, urmează-ţi propria natură.
  106. Dacă gândim pozitiv şi avem o orientare pozitivă, atragem oameni pozitivi, evenimente pozitive şi situaţii pozitive.
  107. Drumul nu este prin cer. Calea este în inima ta.
  108. Să nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar dacă am spus-o chiar eu, dacă nu este în acord cu propria ta gândire şi cu propriul tău bun simţ.