„Când iubești”- Osho


http://www.aimgroup.ro/afiliere/idevaffiliate.php?id=111&url=12

„Dacă ura distruge dragostea și furia distruge compasiunea, înseamnă că nu există nicio posibilitate ca dragostea sau compasiunea să existe. Atunci ești prins în capcană, atunci nu poți să scapi din ea. Ai trăit cu ură milioane de vieți, așa că aceasta a distrus deja dragostea. Ai trăit cu furie un milion de vieți, așa că aceasta a ucis deja compasiunea. Dar iată, dragostea există încă. Ura apare și dispare, iar dragostea supraviețuiește. Furia apare și dispare, iar compasiunea supraviețuiește. Ura nu a fost capabilă să distrugă dragostea; noaptea nu a fost capabilă să distrugă ziua, întunericul nu a fost capabil să ucidă lumina. Nu, toate au supraviețuit.

A_Love_for_the_Arts_by_Delacorr

Prin urmare, primul lucru care trebuie să fie înțeles este acela că dragostea și compasiunea nu au fost distruse. Al doilea, înțelegerea armoniei opuselor va fi posibilă abia mai târziu, când vei iubi cu adevărat.

Nu ai iubit cu adevărat, acesta este necazul. Nu ura – ura nu este necazul, necazul este că nu ai iubit cu adevărat. Nu întunericul este necazul – necazul este că nu ai lumină. Dacă există lumină, întunericul dispare. Nu ai iubit. Îți imaginezi, visezi, dar nu ai iubit cu adevărat.

Dragoste! Și nu vreau să spun că, doar iubind, ura va dispărea imediat – nu. Ura va lupta împotriva ta, deoarece toată lumea vrea să supraviețuiască. Ura va lupta. Cu cât iubești mai mult, cu atât mai înverșunat va lupta ura. Însă vei fi surprins să descoperi că ura apare și dispare. Nu-ți ucide dragostea; dimpotrivă, o întărește. Dragostea poate să înglobeze și ura. Dacă iubești pe cineva, în unele momente poți și să o urăști pe persoana respectivă. Însă asta nu distruge dragostea, îi conferă bogăție.
De fapt, ce este ura? Este tendința de a pleca. Ce este dragostea? Tendința de a te apropia, de a fi mai apropiat, de a deveni unul. Ura înseamnă să devii doi, independenți. Dragostea înseamnă să devii unul, interdependent. Independent ce urăști, te depărtezi de persoana iubită, de cel drag. Însă, în viața de toate zilele, plecarea este necesară pentru întoarcere.

couple_love_happiness_smile_hug_25676_1920x1080
Este ca atunci când mănânci: ți-e foame, așa că mănânci; apoi foamea dispare, pentru că ai mâncat. Când iubești pe cineva, este ca hrana. Dragostea este hrana – foarte subtilă, spirituală, dar este hrană și te hrănește. Când iubești pe cineva, foamea se potolește; te simți sătul, apoi brusc apare impulsul de a pleca, și vă despărțiți. Însă apoi îți va fi foame din nou; ai vrea să te apropii, să vii mai aproape, să iubești, să vă cufundați unul în celălalt. Mănânci, apoi timp de câteva ore uiți de mâncare; nu stai încontinuu în bucătărie, nu stai încontinuu în restaurant. Pleci; apoi, peste câteva ore, simți nevoia să te întorci – reapare foamea.

Dragostea are două fețe, una de foame și una de sațietate. Înțelegi greșit dragostea ca fiind numai hrană. Din momentul în care ai înțeles că nu există ură, ci numai o situație care creează foame, ura devine parte a dragostei. După aceea îți îmbogățește viața. După aceea furia devine parte a compasiunii, îmbogățește compasiunea. Compasiunea lipsită de orice posibilitate de furie va fi impotentă, nu va avea niciun fel de energie.

Compasiunea cu posibilitatea furiei are forță, are imbold. Dragostea fără posibilitatea urii devine stătută. Apoi parteneriatul va părea ca un fel de încarcerare, nu ai cum să scapi.
În matematica vieții, divorțul apare deoarece în fiecare zi îl amâni. În acest fel divorțul se tot acumulează și într-o bună zi căsătoria este ucisă complet de el, este distrusă de el. Dacă mă înțelegi, ți-aș sugera să nu aștepți; divorțează și recăsătorește-te zilnic. Ar trebui să fie un ritm ca ziua și noaptea, ca foamea și sațietatea, ca vara și iarna, ca viața și moartea. Așa ar trebui să fie. Dimineața iubești, după-amiaza urăști. Când iubești, iubești cu adevărat, iubești total; când urăști, urăști cu adevărat, urăști total. Și brusc vei descoperi frumusețea – frumusețea rezidă în totalitate.

Compasiune (Adina Amironesei)
O ură totală este și ea frumoasă, la fel de frumoasă ca o dragoste totală; o furie totală este frumoasă, la fel de frumoasă ca o compasiune totală. Frumusețea rezidă în totalitate. Furia singură devine urâtă, ura singură devine urâtă – este ca o vale fără deal, fără culme. Însă, având o culme, valea devine o scenă frumoasă – de pe culme, valea devine frumoasă, din vale culmea devine frumoasă.

Te miști; râul vieții tale se mișcă între aceste două țărmuri. Și încetul cu încetul, pe măsură ce înțelegi mai bine matematica vieții, nu vei mai crede că ura este împotriva dragostei. Este complementară. Nu crezi că furia este împotriva compasiunii; este complementară. După aceea nu crezi că odihna este împotriva muncii, este complementară – sau că noaptea este împotriva zilei, este complementară. Formează un întreg perfect.

Pentru că nu ai iubit, te temi de ură – te temi deoarece dragostea ta nu este suficient de puternică. Ura ar putea să o distrugă. Nu ești sigur, realmente, dacă iubești sau nu – de aceea ți-e frică de ură și furie. Știi că poate să năruie complet întregul edificiu. Nu ești sigur dacă edificiul există cu adevărat sau există doar în imaginație, este un edificiu imaginar. Dacă este imaginar, ura îl va distruge; dacă este real, ura îl va face mai solid. După furtună se pogoară liniștea. După ură, iubiții sunt din nou proaspeți să se contopească unul în celălalt – absolut proaspeți, ca și cum s-ar întâlni pentru prima oară din nou. Din nou și din nou se întâlnesc, din nou și din nou pentru prima oară.

Iubiții se întâlnesc întotdeauna pentru prima oară. Dacă te întâlnești pentru a doua oară, atunci dragostea deja îmbătrânește, devine stătută. Începe să devină plictisitoare. Iubiții întotdeauna se îndrăgostesc unul de altul în fiecare zi, proaspeți, tineri. O privești pe femeia ta și nu poți nici măcar să recunoști că ai mai văzut-o și înainte – e atât de nouă! Îl privești pe bărbatul tău și pare să fie un străin; te îndrăgostești din nou.

boy_girl_computer_love_abstraction_80570_1400x1050Ura nu distruge dragostea, distruge numai caracterul de stătut. Este o curățire și, dacă o vei înțelege, îi vei fi recunoscător. Iar dacă poți să fii recunoscător și pentru ură, ai înțeles; acum nimic nu-ți mai poate distruge dragostea. Acum ești pentru prima oară înrădăcinat cu adevărat; acum îți poți însuși furtuna și poți să fii întărit prin ea, poți să fii îmbogățit de ea.

Nu considera viața ca fiind o dualitate, nu considera viața ca fiind un conflict – nu este. Am cunoscut-o – nu este. Este un întreg, este o singură bucată și toate își au locul lor în ea. Trebuie doar să descoperi cum să le lași să se potrivească, cum să le permiți să se potrivească. Permite-le să se potrivească una în cealaltă. Este un întreg frumos. Și, dacă mă întrebi pe mine dacă ar fi posibil să existe o lume fără ură, nu aș prefera-o; ar fi absolut moartă și plictisitoare. Poate că ar fi dulce, dar prea dulce – ai tânji după sare. Dacă ar fi posibil să existe o lume lipsită de furie, nu aș prefera-o, deoarece doar compasiunea, lipsită de furie, nu ar avea niciun pic de viață. Opusul dă tensiune, opusul dă temperament.

Fierul obișnuit, când trece prin foc, devine oțel; fără foc nu poate să devină oțel. Și, cu cât este mai mare temperatura, cu atât mai tare va fi și temperamentul, tăria oțelului. Dacă compasiunea ta poate să treacă prin furie, cu cât este mai ridicată temperatura furiei, cu atât mai mare vor fi temperamentul și tăria compasiunii.”

(Osho, „Când iubești”)

astrograma completa

http://www.aimgroup.ro/afiliere/idevaffiliate.php?id=111&url=66

Combate îngrijorarea prin antrenarea creierului


Creierul este un instrument magnific, este cel cu care noi ne construim clipă de clipă realitatea. Situațiile cotidiene ne pun în fața a două stări: de bine, de stres. Aceste două stări sunt produse de creier și „ajung” să fie resimțite în corp prin intermediul neurotransmițătorilor. În acest articol, vă voi vorbi despre îngrijorare, o stare care activează sistemul nervos simpatic, cel care este în strânsă legătură cu supraviețuirea, cu „luptă sau fugi.”

http://www.aimgroup.ro/afiliere/idevaffiliate.php?id=111&url=12

Atunci când suntem în această stare, care pleacă, în marea majoritate a timpului, de la gândurile noastre, corpul primește mesajul clar că este nevoie să fie pregătit pentru supraviețuire prin luptă sau fugă. Să ne imaginăm: atunci când suntem într-o situație critică, de viață și de moarte, mai avem nevoie oare de digestie, sistem imunitar sau avem nevoie de întreaga energie pentru a lupta sau fugi. Așa înțelege și corpul. Diferența dintre situațiile critice și viața de zi cu zi, este că cele critice durează câteva minute, ceea ce pentru corp nu e ceva grav. Însă dacă noi tot timpul avem gânduri de frică, teamă, îngrijorare, corpul nostru este mai mereu pregătit de luptă, iar sistemul nervos parasimpatic pe pauză.

Așa apar bolile, tensiunea arterială și multe alte situații neplăcute din punct de vedere al sănătății. Pentru a ajuta creierul, iată trei metode la îndemâna oricui. Eu le aplic pe toate și rezultatele sunt deosebite. Este nevoie de dorință și de exercițiu. La toate aceste trei metode adaug faptul că RESPIRAȚIA ajută foarte mult creierul. Practic se oxigenează, iar corpul începe să se liniștească. Am aflat că atunci când aflăm o veste rea sau se întâmplă ceva neplăcut primul lucru pe care uităm să-l facem este să respirăm.


1. SCRIE

Această tehnică ar putea fi cea mai valoroasă în antrenarea creierului pentru îndepărtarea grijilor. Dacă în timpul nopţii gândurile vă ţin treji, scrieţi-le pe o hârtie sau în format electronic. Făcând asta vă lăsa creierul să „ia o gură de aer” prin faptul că nu mai e nevoit să consume energie pentru a-şi aminti toate detaliile. Dacă vă îngrijoraţi despre ce o să serviţi la o masă cu prietenii, scrie „Ce să servesc?”

Scrisul este de asemenea o cale prin care să îţi „anunţi” creierul că „asta este destul de important încât e bine să fie scris.”. Creierul a fost acum pus în alertă să aloce resurse necesare rezolvării acestei situații în loc să se îngrijoreze sau să îşi amintească lucrurile care e necesar să fie avute în vedere. De câte ori nu vă spuneți: nu uita asta, asta și până la urmă tot uitați.writing

De ce să scriem? Cercetătorii au dovezi că „îngrijoraţii” cronici pot să fie de asemenea şi persoane care evită cronic problemele. Oamenii de ştiinţă din jurnalul „Anxiety, Stress & Coping” au dat îngrijoraţilor o şansă de a scrie trei rezultate posibile pentru o situaţie din cauza căreia aceştia se îngrijorau, apoi au analizat răspunsurile pentru a oferi soluţii practice.

Oamenii de ştiinţă au spus că atunci când elaborarea problemelor participanţilor a fost notată pentru concreteţe, ambele studii au arătat o relaţie inversă între gradul îngrijorării şi concreteţe: Cu cât s-au îngrijorat referitor la un anume subiect, cu atât mai concret a fost conţinutul elaborării lor. Rezultatul pune la încercare perspectivă în care gânditul şi astfel îngrijoratul promovează o mai bună rezolvare a problemelor. Dimpotrivă, se conformează perspectivei care susţine că îngrijorarea este un răspuns cognitive de evitare, de fugă.

În plan subtil, atunci când scrii ai cale liberă spre materializare. În loc să îți repeți mereu: la ora x sunt acolo, mai bine scrii și atunci creierul s-a liniștit. De curând, mi-am instalat o aplicație pe telefon pentru a nota și cele mai mici detalii pe care vreau să le fac. Astfel nu mă mai simt deloc îngrijorat. Am totul acolo, am dat o direcție creierului și astfel el nu mai e nevoit să ruleze gânduri de frecvență joasă, căci e ocupat cu altceva. Experimentați.


2. MEDITEAZĂ

Meditaţia poate ajuta la antrenarea creierului cu scopul opririi grijilor. Cercetătorii din jurnalul „Medicina psihosomatică” au studiat efectele meditaţiei şi au descoperit că aceasta este extrem de bună pentru reducerea anxietăţii cognitive, adică a îngrijorării.

Deşi unii oameni cred că nu au timp să mediteze, aceasta este la fel de uşoară că şi alesul să închidem ochii în acest moment timp de 30 de secunde sau mai mult. Actul alegerii de a elimina sursele de stres este un pas activ în antrenatul creierului cu scopul de a reduce grijile.benefits-of-meditation
Câteva momente în care alegem conştient să evităm orice zgomot nenatural din jur ne va lăsa să ne concentrăm asupra a ceea ce este mai important, acum şi în viitor. Gândurile stresante pot apărea în timpul meditaţiei, şi asta e normal. Cei care stăpânesc arta antrenamentului mental pentru a opri grijile recomandă pur şi simplu observarea gândurilor neplăcute, de când intră în minte până când trec că norii într-o zi cu vânt.

În acest sens puteți începe zilnic, de trei ori pe zi, să luați un punct fix de pe perete (eu am desenat o inimioară) pe care să îl priviți preț de 30 de secunde la început. Desigur, cei care vor mai mult, o pot face. Recomand 30 de secunde pentru că la fiecare 7 secunde creierul nostru are un gând nou, iar dacă aș spune 5 minute și nu ați reuși, v-ați descuraja. Faceți pași mici și siguri. Aceasta este tehnica observatorului pe care am învățat-o de la Niculina Gheorghiță. Lăsați gândurile să treacă, nu le dați atenție și nici nu vă blamați pentru că apar. Este firesc să fie așa la început. Fiți blânzi cu voi și atenți la respirație.


3. FĂ EXERCIȚII FIZICE

Îngrijorarea e felul în care creierul învăţă să supravieţuiască prin luarea deciziei de a activa modul de luptă sau de fugă. Dacă o panteră sare la noi, simţim un val instant de adrenalină, şi acest răspuns al fricii este acelaşi ca şi când ne îngrijorăm, care se întâmplă la un nivel mult mai mic dar pe o perioadă mai lungă de timp. Este practic activarea sistemului nervos simpatic despre care vorbeam mai sus.

healthy-22.jpg

Joe Dispenza explică în lucrările sale această etapă prin povestea căprioarei care paște liniștită. Trei secunde mai târziu, un leu o atacă. Ea fuge (se activează sistemul nervos simpatic – adrenalină). După ce scapă, la 15 minute distanță ea paște din nou liniștită. Sistemul nervos parasimpatic a reintrat în funcție (el este cel care asigură echilibrul). Diferența între noi și căprioară este că noi nu prea mai revenim la starea de echilibru.

Acelaşi studiu a descoperit că exerciţiul, pe de altă parte, este util când corpul simte anxietatea, agitaţia. Dacă simţim mai puţin stress, mintea va interpreta ca nu avem de ce să ne îngrijorăm deoarece corpul nu este într-o stare de tensiune. Exerciţiile par a ajuta corpul în ce priveşte bătăile mai rapide ale inimii şi transpiraţia, pe care le simţim la un nivel  mai scăzut atunci când ne îngrijorăm.

Exerciţiile ajută la reducerea tensiunii arteriale, care e alt simptom al stresului din corp. Dacă vedeţi că apar grijile, mergeţi 5-10 minute la plimbare, afară dacă este posibil. Apreciaţi mediul, sunetele naturii în timp ce vă concentraţi pe mişcarea membrelor şi respiraţia pe care o faceţi. Și eu fac asta foarte des și mă simt minunat. Atunci când faci exerciții fizice, creierul emoțional se liniștește. Dacă tot a venit vorba de exerciții, am plecat la treaba! Succes și vouă!

de Răzvan DANC sursa-aici

astrograma completa

banner_1_300x600px

Entuziasmul – exaltarea sufletului catre Dumnezeu


Cuvântul entuziasm este de origine greacă şi înseamnă „a avea un zeu în tine” sau „a fi într-o condiţie zeiască, divină„. Aşadar, starea de entuziasm presupune o stare de inspiraţie divină, de impuls divin. Ea apare într-o stare de transparenţă şi de deschidere faţă de Divin, se produce atunci când fiinţa are un anumit grad de trezire a inimii spirituale, de candoare (să ne reamintim cât de uşor se entuziasmează copiii). Entuziasmul este manifestarea liberă a bucuriei, a fericirii, este o stare de fervoare şi de exaltare a sufletului, animat de un elan ascendent, mai mult sau mai puţin conştient, către Dumnezeu.

http://www.aimgroup.ro/afiliere/idevaffiliate.php?id=111&url=12

O fiinţă rece, închistată, egotică, blazată nu poate să manifeste entuziasm atâta timp cât se menţine în aceste stări dizarmonioase, perturbatoare. Este foarte important să manifestăm o stare de entuziasm atunci când realizăm orice acţiune benefică.

  • „Este important să mergem plini de entuziasm şi cu braţele deschise către fiecare experienţă benefică pe care viaţa ne-o dăruieşte, aşa cum este iubirea, de exemplu. În orice experienţă pe care viaţa ne-o rezervă, trebuie să ne avântăm cu o credinţă deplină în Dumnezeu. Dacă avem o credinţă de nezdruncinat în Dumnezeu şi Îi implorăm ajutorul, fiecare experienţă pe care viaţa ne-o rezervă îşi va dezvălui pentru noi tâlcul ei ascuns. Atunci când ni se oferă posibilitatea de a alege, trebuie de fiecare dată să alegem să înfăptuim tot ceea ce este bun.” – profesor yoga Gregorian Bivolaru
De asemenea, este important ca practica spirituală să fie întotdeauna abordată cu o stare de entuziasm şi cu o credinţă de nezdruncinat în Dumnezeu şi în reuşita acelei practici. Această stare este prin definiţie euforică, pasională, intensă, efervescentă şi ne face să ne depăşim limitele.

Starea de entuziasm presupune încredere în Dumnezeu şi în forţele proprii, în reuşita acţiunii întreprinse şi este însoţită de o stare de optimism şi de efervescenţă. Toate acestea sunt în măsură să genereze rezonanţe profund benefice cu energiile din Macrocosmos, atrăgând după sine succesul într-un timp mult mai scurt. 
girl-joy-of-living
Fiinţa umană care are SAHASRARA în mod armonios activată realizează cum se manifestă mentalul iluminat. La acest nivel, conştiinţa se umple de un flux de lumină, adesea „aurită”, iar predominant există o stare contaminantă de entuziasm.
  • „O speranţă divină, universal valabilă şi constantă este, totodată, un înălţător proces de rezonanţă ocultă care se manifestă neîncetat în universul nostru lăuntric. O astfel de speranţă ne hrăneşte sufletul şi ne oferă energii subtile care ne ajută să ne transformăm din ce în ce mai repede. Tot ceea ce fiecare dintre noi numim lume paradisiacă, trebuie să începem să trezim, să creăm şi să dinamizăm mai întâi în propriul nostru MICROCOSMOS. Gândirea noastră creatoare, imaginaţia noastră constructivă, entuziasmul nostru, intenţiile noastre binefăcătoare, voinţa noastră, iubirea noastră fără margini, senzualitatea noastră îmbătătoare, bucuria de a trăi, umorul stenic, speranţele divine şi universal valabile, fiecare dintre toate acestea şi, totodată, tot ceea ce este minunat în noi, trebuie să devină această lume paradisiacă ce înfloreşte în universul nostru lăuntric.” – profesor yoga Gregorian Bivolaru

Hikers with backpacks enjoying valley view from top of a mountain

Aforisme despre entuziasm
• „A fi incapabil de entuziasm este un semn de mediocritate.” – Honore de Balzac
• „Numai entuziasmul poate da naştere la înfăptuiri măreţe.” – Karl Liebknecht
• „Entuziasmul este electricitatea vieţii.” – Gordon Parks
• „Să mergi din eşec în eşec, fără a-ţi pierde entuziasmul, acesta este succesul.” – Winston Churchill
• „Nu ne putem ridica la adevărurile mari fără entuziasm.” – Luc de Clapiers 
• „Entuziasmul este spiritul sincerităţii şi adevărul nu poate săvârşi victorii fără el.” – Edward Bulwer-Lytton
• „Entuziasmul este mama efortului, iar fără el nimic măreţ nu a fost realizat vreodată.” – Ralph Waldo Emerson
• „Entuziasmul este un fel de credinţă căreia i s-a dat foc.” – George Matthew Adams
• „Entuziasmul este emoţie cu inspiraţie, motivaţie şi puţină creativitate.” – Bo Bennett
• „Pentru omul entuziast nu există criterii, perspective şi calcul, ci numai abandonare, frământare şi dăruire.” – E. Cioran
• „E nevoie de entuziasm şi de răbdare ca de oţet şi ulei în salată.” – G. Cesbron
• „Ultimul dintre oameni care ratează în această lume este entuziastul.” – E. Cioran
• „Nimeni nu este aşa de bătrân ca acela care a supravieţuit entuziasmului său.” – Henry David Thoreau
• „Dacă nu ne naştem încă o dată, dacă nu reîncepem să privim viaţa cu inocenţa şi entuziasmul copilăriei nu mai are niciun sens să mai trăim.” – Paulo Coelhlo
• „Să faci un lucru cu entuziasm, tocmai asta înseamnă a te afla la porţile Paradisului, a simţi iubirea care transformă, a face alegerea care te duce în faţa lui Dumnezeu.” – Paulo CoelhloAttractive young woman with hand in hair, laughing
• „Entuziasmul este cel mai important lucru în viaţă.” – Tennesse Wiliams
• „Oamenii sunt convinşi mai mult de entuziasmul convingerilor noastre decât de corectitudinea lor.”
• „Când ai pierdut entuziasmul, ai pierdut totul.”
• „Entuziasmul şi perseverenţa pot face dintr-o persoană mediocră o personalitate; indiferenţa şi inerţia pot transforma o persoană cu calităţi, într-un om mediocru.”
• „Cum putem face imposibilul? – Cu entuziasm!”
• „Libertatea are o doză de entuziasm care face omul să se ridice deasupra naturii sale şi să acţioneze cu eroism şi curaj.” – Alexander Hamilton
sursa-aici
http://www.aimgroup.ro/afiliere/idevaffiliate.php?id=111&url=13
Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate chiar acum!
Pachet CARTI PENTRU SPIRIT http://www.vidia.ro/afiliere/idevaffiliate.php?id=1&url=14
Pachet CARTI PENTRU SPIRIT