Luceafărul, varianta facebook :))

Şi era una la părinţi
Şi mîndră-n toate cele,
Si sta pe Facebook noptile
parintii sa-si dispere

De pe-ale Facebook-ului porti
Ea chipul şi-l îndreaptă
Catre fereastră, unde-n colţ
„Luceafărul” aşteaptă.

Îl vede azi, îl vede mîni,
Astfel dorinţa-i gata;
El iar, privind de săptămîni,
Îi cade dragă fata.

Cum ea pe coate-şi răzima
Visînd ale ei tîmple,
De dorul lui chiar Facebookul
pare sa n-o incante.

Şi se tot duce… S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.

În vremea asta Cătălin,
Viclean cu internet acasă,
Ce împle pagini cu alin
Sa prinda fete-n plasa,
In treacăt o cuprinse lin
Într-un ungher pe Facebook

Ea-l asculta pe copilaş
Uimită şi distrasă,
Şi ruşinos şi drăgălaş,
Mai nu vrea, mai se lasă…

      ( Pamflet )