Cum sa eviti reprimarea emotiilor

Rumi spunea la un moment dat: „Cu fiecare respiratie ai doua alternative: 
fie te conectezi cu sufletul tau, fie te lupti cu indoiala”. Intelegerea 
acestui principiu iti poate schimba viata.

Sa ne gandim acum la situatiile tensionate, de emotie puternica. Ce facem 
majoritatea dintre noi? Vorbim cu noi insine si ne spunem „totul e ok, totul 
va fi bine, este in regula, calmeaza-te acum”. Sau ceva de genul acesta.

O alternativa mult mai naturala si sanatoasa pentru a ne trai altfel – mai 
calm – emotiile, este de a respira.
Nu sa te temperezi, nu sa iti vorbesti, doar sa respiri. Pentru a avea o 
comunicare mai buna, o viata sexuala mai buna, pentru a fi mai plin de 
viata, respira.

Pare banal, dar exista o explicatie!
In Psihologia somatica respiratia este considerata cheia pentru o viata 
traita cu adevarat. Cand respiri adanc, esti prezent in acel moment. 
Respiratia ne ajuta sa simtim, sa savuram si sa ne conectam cu lumea din jur 
sau cu Sinele nostru autentic. Atunci cand lasi respiratia sa „te respire”, 
permiti expresiilor originale si spontane sa se nasca in tine.

Noi ne „luptam cu indoiala” si atunci opunem rezistenta experientelor noi, 
din cauza fricii ca nu le putem stapani. Fizic, atunci cand ne simtim 
amenintati intr-o situatie, ne tinem respiratia pentru a-i miscora 
intensitatea.

Fii atent la ce se intampla in corpul tau in acele momente: observa cum ti 
se intareste diafragma si se incordeaza muschii umerilor. Acelasi lucru se 
intampla la nivel subtil, atunci cand opunem rezistenta sentimentelor 
inconfortabile.

Reprimarea este mecanismul inconstient de aparare care blocheaza amintirile 
si sentimentele care credem ca ne fac rau. Apararea nu se face doar la nivel 
mental. Pentru a pastra sentimentele la nivel inconstient, implicam si 
partea fizica, le blocam si la acest nivel. Rezulta astfel tensiuni ale 
muschilor trapezului, ale mijlocului spatelui, oftezi mai des, respiri mai 
scurt, ai contractii la nivelul plexului solar si diafragmei.

In medicina chineza aceasta are implicatii mai adanci si se numeste Stagnare 
a Chi-ului la nivelul ficatului. In Tao-ism fiecare organ are un suflet. 
Spiritul ficatului se numeste Hun. Hun este cel care inglobaza Instincul 
Vietii. Este sediu creativitatii, cresterii, imaginatiei si dorintei de a 
trai. Reprimandu-ti energia emtionala, se micsoreaza conexiunea cu forta 
vietii. O respiratia superficiala inseamna mai putin contact cu Sinele.

Ceea ce castigi pe termen scurt reprimand, este un momentan sentiment al 
pacii si o reducere temporara a disconfortului emotional. Doar ca acestea nu 
vin fara un pret. Mai intai, daca nu le opunem rezistenta, emotiile vin si 
pleaca. De fapt, odata produse, emotiile nu dureaza in noi decat 90 de 
secunde. Atunci cand sunt reprimate, ele raman blocate si devin active – pe 
termen lung la un nivel mai scazut.

Apoi, daca respiratia este cheia care ne permite sa experimentam lucruri 
uimitoare, atunci respirand mai putin, mai superficial, ne indeparteaza de 
maximul pe care il putem trai. Astfel stagnam in viata.

Inca avem momente in care vrem sa stergem durerile vietii. Insa atunci cand 
invatam sa le „tratam” cu o respiratie adanca si constienta, avem numai de 
castigat. Ramanem conectati cu noi insine.

Atunci cand simti cum emotiile cresc in tine (asta presupune sa fii 
Constient si sa nu le percepi ca fiind mai puternice decat sunt), deci cand 
simti ca acestea apar. schimba-ti concentrarea de pe ele pe respiratie. 
Respira adanc si ceea ce vei simti este efectul respiratiei, adica o stare 
de calm, liniste. Asta inseamna ca emotia a trecut, fara sa luptam cu ea, sa 
o invingem sau sa o ascundem.

Data viitoare cand apare un stres in viata ta, verifica-ti corpul si respira 
adanc. Nu vorbi cu tine, nu eticheta starea, nu te abtine, doar respira fara 
a judeca. Vei vedea ca tensiunea dispare si in locul ei apare starea de 
liniste si pace.

Cu fiecare respiratie a ta, ai de ales: fie te lasi in seama Sinelui tau 
spontan si creativ, fie te lupti cu emotiile, creind tensiune.
Pentru a afla divinitatea din noi, trebuie mai intai sa ne acceptam 
umanitatea. Emotiile sunt o marca a umanitatii si a le ocoli, acoperi sau 
nega ne face sa purtam un sac de „probleme” in spate.

Modul cel mai natural de a trata emotiile poate fi observat la un copil: el 
se enerveaza, se bucura spontan si traieste din tot sufletul fiecare stare, 
dar nu judeca.
Ce e de facut? Sa revenim la stadiul de copii, cand traiam fiecare emotie. 
Acum putem constientiza mai usor, dar putem si sa le lasam sa treaca mai 
usor, fara a le eticheta. Astfel nu le acumulam in noi. Astfel avem mai mult 
spatiu interior pentru a fi noi insine.

…………
Sursa: 
http://www.mindbodygreen.com/0-7084/the-secret-to-great-sex-happiness-and-inner-peace.html
si http://www.care2.com/greenliving/do-you-avoid-your-emotions.html