Rugăciunea şi creierul uman – noi descoperiri ştiințifice


Cu ani în urmă, în America a existat o campanie anti-drog cu un mesaj simplu, dar convingător. Un om ținea în mână un ou și spunea: „Acesta este creierul tău”. Apoi arăta spre o tigaie încinsă zicând: „Iar acesta este drogul”. După aceea spărgea oul şi îi dădea drumul în tigaie, arătând rezultatul: „Aceasta este creierul tău după ce ai consumat droguri”. În cele din urmă, privea spre aparatul de filmat şi întreba: „Alte întrebări?”.

Recent, cercetătorii au descoperit (dacă mai era necesar) ca THC – compusul psihoactiv din marijuana – poate perturba concentrarea, memoria, luarea deciziilor și motivația pentru aproximativ 24 de ore și chiar mai mult. Un instructor în psihologie la şcoala medicală Harvard spunea însă, de curând, pentru New York Times, că „aceste efecte structurale pot fi văzute pe creier”, iar efectele pot fi mai lungi decât se crezuse anterior. În urma scanării creierelor unor persoane cu vârste între 18 şi 25 de ani, care se drogau, el a observat pe ecranul computerului său diferenţe vizibile în structura creierului.

Descoperirea nu a fost ceva prea spectaculos, întrucât toată lumea se cam aştepta la aşa ceva. Dar, ce se petrece cu creierul, oare, atunci când ne rugăm? Ce face ca rugăciunea să fie atât de puternică și de eficientă, aşa cum atestă toţi cei care o practică? Ajungem astfel la o altă descoperire recentă: Un neurolog de la Spitalul Thomas Jefferson din Philadelphia (SUA) a studiat un grup de călugărițe franciscane, care au aderat la o rugăciune meditativă comună. El a descoperit că zona creierului asociată cu sentimentul „propriului sine” a început să se „închidă” („shut down”). El a observat că în timpul rugăciunii „devii conectat la Dumnezeu, iar sentimentul eului personal a dispărut”.act-like-men-praying-graphicDeci, conform cercetătorului american, conexiunea cu Dumnezeu este ceva vizibil la nivelul creierului: devii conectat la propriu direct cu Dumnezeu şi renunţi la sine. Aceasta reprezintă o transformare fundamentală și totodată o adevărată vindecare: omul devine conectat direct cu Dumnezeu. Rugăciunea, ca şi meditaţia yoghină, au puteri uluitoare, aşa cum ne-au asigurat mereu marii înţelepţi, iar ştiinţa modernă vine acum să confirme acest fapt. Inclusiv structura internă a creierului se modifică (fizic), transformându-ne uşor-uşor cu totul. Rugăciunea ne transformă în oameni detaşaţi de eul propriu limitat, pentru a forma legături profunde cu Dumnezeu și cu oamenii din jurul nostru.

Rugăciunea este puternică și eficientă, pentru că ne conferă curajul de a acţiona benefic, fiind ajutaţi de Dumnezeu, şi înțelepciunea de a discerne. Dacă ar fi să ne reimaginăm vechea reclamă anti-drog, am putea să arătăm mai întâi spre oricare dintre noi, apoi către meditaţie sau rugăciune, iar rezultatul va fi un om nou, vindecat și reîntregit, în armonie cu el însuşi şi cu întreaga fire.discipline-of-prayer-theSfântul Apostol Iacov, în epistola sa către Biserica din Ierusalim îi invită pe oameni la rugăciune, atunci când sunt în suferinţă, când sunt veseli, când sunt bolnavi, promițând că rugăciunea celor neprihăniți este puternică și eficientă. Sfântul Iacov era convins că rugăciunea poate avea un efect semnificativ asupra creierului nostru, asupra trupului, inimii şi sufletului, atât în vremurile grele cât și în cele bune.

13. Este vreunul dintre voi în suferinţă? Să se roage. Este cineva cu inimă bună? Să cânte psalmi.
14. Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului.
15. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui.
16. Mărturisiţi-vă deci unul altuia păcatele şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului.
17. Ilie era om, cu slăbiciuni asemenea nouă, dar cu rugăciune s-a rugat ca să nu plouă şi nu a plouat trei ani şi şase luni.
18. Şi iarăşi s-a rugat şi cerul a dat ploaie şi pământul a odrăslit roada sa
.” (Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iacov, capitolul 5)

sursa-yogaesoteric.net


ccc

Rugăciune tăcută


“In inima mea, eu accept Ființa mea perfecta.
Accept ca bucuria pe care am intenționat-o, exista deja in viata mea.
Accept ca iubirea pentru care m-am rugat, este deja in mine.
Accept ca pacea pe care am cerut-o, este deja in realitatea mea.
Accept ca abundenta pe care mi-am cautat-o, deja imi umple viata.
In adevarul meu, imi accept Fiinta mea perfecta.
Preiau responsabilitatea pentru propriile creatii,
Si toate lucrurile care sunt in viata mea.
Recunosc puterea Spiritului care este in mine,
Si stiu ca toate lucrurile sunt, asa cum ar trebui sa fie.
In intelepciunea mea, accept perfectiunea Fiintei mele.
Lectiile mele au fost alese cu grija, de Sinele meu.
Iar acum trec printre ele, in plina experienta .
Calea mea ma duce intr-o calatorie sacra, cu un tel divin.act-like-men-praying-graphic
Experientele devin parte, din Tot Ce Este.
Prin cunoasterea mea, accept Fiinta mea perfecta.
In acest moment, stau pe scaunul meu de aur
Si stiu ca Eu Sunt un inger al luminii.
Ma uit la tipsia de aur darul Spiritului
Si stiu ca toate dorintele mele, au fost deja implinite
Din iubire pentru Sinele meu, accept Fiinta mea perfecta.
Nu fac judecati si nu impovarez cu nimic Sinele meu.
Accept ca totul din trecutul meu, mi-a fost dat din iubire.
Accept ca totul din acest moment, provine din iubire.
Accept ca totul din viitorul meu, va rezulta in imensa iubire.
In Fiinta mea, imi accept perfectiunea.
Si asa este !”


ccc


 

 

Rugăciunile izvorăsc din inima noastră


Profet al Domnului, în căutarea celor necuprinse, îndelung ai scrutat orizonturile, pentru a-ţi descoperi corabia.  Şi acum, iată, corabia ta a sosit şi trebuie să pleci. Totuşi, înainte de a ne părăsi, am dori să ne vorbeşti şi să ne dezvălui câte ceva din adevărurile tale. Iar noi le vom dărui copiilor, iar aceştia nepoţilor noştri şi ele nu vor pieri niciodată.prayer-on-my-knees
Atunci o preoteasă zise: „Vorbeşte-ne despre Rugăciune.”

Iar el răspunse acestea: „Vă rugaţi în clipele de deznădejde şi de nevoie. Oh, de v-aţi ruga, de asemeni, în plinătatea bucuriei şi în zilele ce vă sunt îmbelşugate! Fiindcă rugăciunea ce-i oare dacă nu expansiunea firii voastre în eterul mereu trăitor? Şi dacă, spre uşurarea voastră, stă faptul că aruncaţi în spaţiu întunericul din voi, este de asemeni, spre desfătarea voastră să răspândiţi zorii din sufletul vostru. Iar dacă nu puteţi decât să plângeţi când sufletul vă cheamă la rugăciune, aceasta trebuie să vă îmboldească iar şi iar, în pofida lacrimilor, până veţi veni râzând la ea.

Când vă rugaţi, vă şi înălţaţi, pentru a-i întâlni în văzduh pe cei care, asemeni vouă, la aceeaşi oră se roagă şi pe cei care în afara timpului de rugă, nu-i puteţi întâlni.  Se cuvine, de aceea, ca întâlnirea voastră în templul nevăzut să fie numai pentru starea de extaz şi dulce comuniune,  Fiindcă dacă veţi intra în acest templu doar pentru a cere, nu veţi primi nimic,  Iar dacă doar spre a vă umili, nu vă veţi înălţa, Sau chiar dacă veţi intra spre a implora fericirea pentru semenii voştri, nu veţi fi auziţi. E destul numai, să intraţi în acest templu nevăzut.

Nu aş putea să vă învăţ cum să vă rugaţi cu ajutorul cuvintelor. Cel Nevăzut nu ascultă vorbele voastre, afară doar dacă El însuşi le pronunţă, prin buzele voastre.  Şi n-aş putea să vă învăţ rugăciunile mărilor, ale pădurilor şi ale munţilor,  Însă voi, care v-aţi născut în munţi, ori în păduri, sau pe mări, puteţi afla aceste rugăciuni în inima voastră.

Iar dacă veţi asculta, numai, în taina nopţii le veţi auzi şoptind în tăcere:

„Creatorule, Tu, care eşti eul nostru înaripat,în firea noastră voinţa Ta voieşte, 
În dorinţa noastră dorinţa Ta arde, 
Puterea Ta e în noi, dorind să ne schimbe nopţile – care ale Tale sunt – în zile, care ale Tale sunt, de asemenea. 
Noi nu putem să-Ţi cerem nimic, deoarece Tu ne cunoşti trebuinţele înainte ca ele să se fi ivit înlăuntrul nostru. 
Tu eşti trebuinţa noastră şi, dăruindu-ne cât mai mult din Tine, totul ne dărui.”

Fragment din „Profetul”, de Kahlil Gibran


ccc

Forţa subconştientului prin rugăciune


De ce viaţa unora este umbrită de tristeţe, iar a altora plină de fericire? De ce unul are parte de bogăţie şi consideraţie, în timp ce vecinul său se zbate în sărăcie şi nevoi? De ce unul este copleşit de nesiguranţă şi teamă, în timp ce altul are încredere în sine şi în viitor? De ce unul posedă o vilă luxoasă, în timp ce altul îşi petrece viaţa într-o cămăruţă mizerabilă?

http://bit.ly/2Cz43uZ

De ce unul merge din succes în succes, în timp ce altul cade din ce în ce mai jos? De ce unul se vindecă de o boală care de obicei este incurabilă, în timp ce altul moare? De ce atît de mulţi oameni buni şi cu frică de Dumnezeu au parte de suferinţe şi dureri – trupeşti şi sufleteşti, în timp ce alţi oameni, răi şi indolenţi, se bucură de o sănătate perfectă şi de succes răsunătoare? De ce o femeie are parte de o căsnicie fericită, în timp ce sora ei are parte numai de dureri şi decepţii? De ce?

Happy-Family

Răspunsul la aceste întrebări este bazat pe funcţionarea conştientului şi a subconştientului şi drumul spre forţele interioare. O autovindecare este cea mai convingătoare dovadă a puterii minunate a subconştientului nostru. Descrierea exactă a tehnicii folosite va permite, fără îndoială, fiecăruia să se încredinţeze de existenţa puterii infinite de vindecare aflată în străfundurile sufletului unui om.

Un vechi proverb spune: „Medicul pansează rana, iar Dumnezeu o vindecă”. Printr-o rugăciune eficientă, de o rigoare ştiinţifică, se înţelege acţiunea armonioasă a forţelor spirituale conştiente şi subconştiente, care sînt folosite la realizarea unui scop precis. Această acţiune ne învaţă tehnică, drumul spre forţele sufleteşti, a căror angajare ne îndeplineşte toate dorinţele inimii.

Râvnim la o viaţă mai fericită, mai bogată, mai plină de împliniri? Folosim atunci aceste noi puteri făcătoare de minuni şi ne netezim drumul prin viaţă, ne rezolvăm problemele particulare şi de serviciu şi creăm înţelegerea în familie. Cînd ne vine ruga pe buze? Ce înseamnă a ne ruga eficient?

act-like-men-praying-graphic

În clipele de nevoie, de pericol, boală sau spaimă de moarte, ruga ne vine pe buze. Scăpaţi de la moarte în urma unui accident, minerii spun că pînă la sosirea echipelor de salvare s-au rugat în permanenţă. Şi pilotul avionului cu reacţie mărturiseşte că se roagă, atunci cînd face o aterizare forţată. Puterea rugăciunii ne stă întotdeauna la dispoziţie în clipele grele. Dificultatea propriu-zisă stă în a învăţa cum să ne rugăm eficient. În clipă în care omul nu gîndeşte şi nu se comportă perfect raţional este necesară o formulă simplă.

Care este legea credinţei? Nu obiectul pentru care ne rugăm sau cuprinsul credinţei este ceea ce acţionează eficient în rugăciunea unui om. Ascultarea rugăciunii apare de cele mai multe ori cînd subconştientul acţionează asupra gîndurilor şi concepţiei noastre. Această lege a credinţei are efect în toate religiile din lume şi le conferă înfăţişarea de adevăr psihologic. Creştinii, budiştii, mahomedanii şi evreii sînt ascultaţi de Dumnezeu în acelaşi fel şi nu pentru că aparţin unei anumite religii sau confesiuni, sau pentru că practică ori respectă un anumit ritual, ceremonie, formulă, rugăciune sau jertfe, ci numai şi numai pentru că ei sînt convinşi sufleteşte şi spiritual că rugile lor sînt ascultate.

Praying Woman

Legea vieţii este similară cu aceea a credinţei. Întocmai aşa cum un om gîndeşte, simte şi crede, tot aşa sînt create spiritul său, trupul şi soarta să. O tehnică sistematică, care se bazează pe intelgerea modului de a ne comporta şi a cauzelor, ne face să avem parte de puterile subconştiente şi să participăm la bunurile acestui pămînt. Credinţa şi rugăciunea sînt piesele de bază.

Fiecare rîvneşte la sănătate, fericire, siguranţă, linişte sufletească şi adevărată autorealizare, dar numai puţini au parte de un succes limpede. Un anumit profesor spunea: Ştiu că o schimbare a obiceiurilor mele spirituale şi o nouă orientare a vieţii mele ar avea loc, dacă aş scăpa de ulcerul meu. Din nefericire, nu cunosc tehnică şi metodele prin care să-mi pun în practică toate cunoştinţele. Spiritul meu rătăceşte de la o problemă la alta şi mă simt dezamăgit şi nefericit. Acest profesor râvnea la o sănătate deplină; ceea ce era necesar era o vedere clară asupra fenomenelor care i-ar fi adus realizarea dorinţelor sale. Folosirea metodelor de însănătoşire prin mobilizarea subconştientului i-ar fi redat sănătatea în scurt timp.

Orice om are partea sa din spiritul universal al omenirii. Forţele făcătoare de minuni ale subconştientului există înainte de a ne fi născut. Existenţa este premergătoare oricărei biserici şi lumii noastre. Mările şi eternele adevăruri şi principii ale vieţii sînt mai vechi decît toate religiile.

woman in black yellow and white floral button up shirt holding smartphone wearing aviator sunglasses near body of water
Fotografie de rawpixel.com pe Pexels.com

Din adîncul acestor convingeri au rezultat ideile de mai sus, citate de la R.W. Emerson. Ele ne pun în mîini o forţă făcătoare de minuni, magică şi universală, care vindecă toate rănile trupeşti şi sufleteşti, mîngîie sufletele şi le eliberează pentru totdeauna de sărăcie, insucces, mizerie, neajunsuri şi deziluzii.

În primul rînd trebuie să vă identificaţi cu binele şi numai cu binele pe care dorim să-l realizăm. Forţele creatoare ale subconştientului vor reacţiona în mod corespunzător. Să începem chiar de astăzi, chiar din această clipă şi minunea va pătrunde în viaţa noastră. Să nu ne lăsăm niciodată doborîţi de oboseală şi inerţie, pînă cînd lumina zilei nu va lua locul tuturor umbrelor din existenţa noastră.

sursa-www.artadeatrai.ro


Doneaza
Daca vrei sa (iți) faci o bucurie apasă butonul

ccc

Nu înceta să te rogi


Nu înceta să te rogi până nu primeşti ceea ce doreşti
rugaciune
Să ia aminte la cuvintele mele cei care se roagă fără vlagă şi se revoltă atunci când Domnul întârzie să le împlinească cererile. Eu le zic: „Rugaţi-vă la Dumnezeu”, iar ei îmi răspund: „Ne-am rugat o dată, de două ori, de trei, de zece, de douăzeci de ori şi n-am primit nimic”. Nu înceta să te rogi până ce nu primeşti ceea ce doreşti. Sau mai degrabă, nici când primeşti răspuns la cererea ta să nu încetezi să te rogi. Înainte să primeşti răspuns, să te rogi, iar după aceea, să mulţumeşti.

Mulţi oameni intră în biserică, spun câteva rugăciuni şi apoi ies. Ies din biserică fără să ştie ce au spus. Buzele lor se mişcă, dar urechile lor nu ascultă. Dacă tu însuţi nu asculţi rugăciunea pe care o rosteşti, cum vrei să o asculte Dumnezeu? Zici: „Am îngenuncheat”. Da, ai îngenuncheat, dar numai cu trupul, căci gândul tău zbura prin alte părţi. Cu gura rosteai rugăciunea, iar cu mintea socoteai dobânzi, încheiai contracte, vindeai mărfuri, cumpărai proprietăţi, te întâlneai cu prietenii tăi. Aceasta se petrece pentru că diavolul, care ştie că prin rugăciune putem să dobândim multe, tocmai atunci vine şi ne seamănă gânduri în minte. De multe ori, stăm în patul nostru şi nu ne gândim la nimic; ne ducem la biserică să ne rugăm şi atunci mii de gânduri ne trec prin minte. În felul acesta, pierdem roadele rugăciunii noastre, plecând din locul de unde ne-am rugat cu mâna goală.act-like-men-praying-graphic

De aceea, în ceasul rugăciunii noastre, de fiecare dată când ne dăm seama că gândul nostru s-a îndepărtat de Dumnezeu şi s-a apropiat de problemele de zi cu zi, să-l aducem înapoi şi să-l silim să rămână atent şi nedezlipit de înţelesurile rugăciunii. Dacă ne-am pierdut atenţia, să spunem rugăciunea din nou, de la capăt, şi dacă iarăşi gândul nostru se îndepărtează, să spunem rugăciunea şi a treia oară, şi a patra oară.

Să nu ne oprim din rugăciune până când nu am reuşit să o spunem toată, de la un capăt la celălalt, având cuget treaz şi netulburat. Iar când diavolul va înţelege că nu depunem armele, atunci va renunţa şi el să mai lupte cu noi.

Sfântul Ioan Gură de Aur, extras din lucrarea Problemele vieţii


http://bit.ly/2Cz43uZ