Orice boală are o cauză, iar anularea cauzei face sa dispară efectul (boala)


Când suntem întrebați ce ne dorim cel mai mult de la viață, majoritatea dintre noi răspundem „sănătate”. Cu toate acestea, pe câți dintre noi ne preocupă cu adevărat sănătatea? Numai atunci când e prea târziu și ne îmbolnăvim intrăm în panică. Evident că cel mai bine ar fi să ne trăim viața evitând îmbolnăvirea. E necesar doar să știm că fiecare boală are o cauză, uneori chiar mai multe. Cunoscând cauzele bolilor putem să evităm îmbolnăvirea și să ne menținem starea de sănătate.

Deoarece dogmele vechii școli de nutriție persistă și în prezent, este greu de acceptat că de fapt bolile apar din cauza deficitului cronic de nutrienţi naturali (cauzat de producerea industrială a alimentelor). Se crede în mod eronat că foarte multe boli au drept cauză excesul de grăsimi din alimentație. Astăzi, persoanelor supraponderale li se induce ideea că s-au îngrășat din cauză că au mâncat prea mult şi prea gras. În realitate, obezitatea este o boală metabolică ce apare atunci când se consumă substanţe şi alimente procesate în locul celor naturale.

În afară de făina rafinată şi zahărul rafinat, grăsimile procesate „moarte”, cum ar fi margarina şi uleiurile rafinate, au și ele un rol nefast. Dacă ne gândim că e nevoie să mâncăm cel puţin 1,5 kg de sfeclă de zahăr pentru a obţine echivalentul a 100 g de zahăr alb rafinat, este clar cum, cu astfel de nutrienţi foarte concentraţi care nu se găsesc în natură, obezitatea apare foarte uşor, fără a mânca mult. Cele 100 g de zahăr fabricat pot fi uşor ascunse în alimente, fără ca noi să ne dăm seama. În schimb, un om poate mânca alimente naturale în cantităţi nelimitate fără ca greutatea sa să crească, deoarece aceste alimentele nu conţin substanţe concentrate, ci toţi nutrienţii vitali pentru asimilarea lor completă de către organism.

Grăsimea nu îngrașă

Este foarte important de ştiut că surplusul de grăsime al unei persoane obeze nu este consecința ingerării de grăsimi. Omul are un metabolism complex, astfel încât alimentele se transformă atunci când sunt ingerate şi apoi sunt eliminate. Este la fel de absurd să spui că grăsimea ingerată se transformă înapoi în grăsime, ca şi dacă ai afirma că spanacul ingerat devine din nou spanac! Sau dacă ai spune că unei persoane chele poate să-i crească părul la loc pur şi simplu mâncând păr! Părul nu este făcut din păr, la fel cum nici ţesutul adipos din organism nu creşte din grăsimea ingerată.cccRecomandarea ca o persoană obeză să-şi reducă aportul de grăsimi e greşită. O persoană obeză are nevoie să mănânce suficiente grăsimi, însă naturale. Grăsimile naturale conţin vitamine liposolubile şi acizi graşi nesaturaţi. Acestea vor fi digerate ușor şi descompuse în produsele finale: acid carbonic şi apă. Prin urmare, consumul de grăsimi naturale (untul, uleiul presat la rece) este important. E necesar ca grăsimile obținute prin rafinare – uleiurile din supermarket, margarina şi/sau grăsimile artificiale – să fie evitate cu stricteţe.

Colesterolul cel de toate zilele

Colesterolul din grăsimi nu cauzează infarctul! Ce este valabil pentru obezitate este, în principiu, valabil şi pentru prevenirea şi tratarea altor boli moderne legate de nutriţie, în special atacurile de cord, care nu apar de la consumul de alimente ce conţin colesterol, aşa cum se credea până nu demult. Dimpotrivă, colesterolul este o substanţă indispensabilă, produsă chiar de organism. Prin urmare, sănătatea omului nu depinde de cantitatea de colesterol ingerat. Dar dacă ingerăm o cantitate considerabilă de alimente ce conţin colesterol, organismul se reechilibrează, producând mai puţin. Depozitele patologice de colesterol care apar la infarct şi arterioscleroză au la fel de puţin de-a face cu colesterolul din alimentație precum are de-a face conţinutul în calciu al alimentelor cu depunerile de calciu. Astfel de depozite rezultă dintr-o lipsă cronică de substanţe nutritive naturale, cauzată de consumul de alimente procesate și de un aport prea mare de proteine animale.

Alimentaţia greşită ne îmbolnăveşte!

Ne îmbolnăvim din cauza alimentaţiei greşite. În ziua de azi, citim şi auzim peste tot că oamenii se îmbolnăvesc pur şi simplu din cauza supra-alimentării. Este o afirmaţie ce poate fi contrazisă printr-o simplă observaţie, şi anume că oamenii au mâncat dintotdeauna cu plăcere. Natura ne-a înzestrat cu foame şi cu apetit. Oamenii au urmărit mereu să-şi satisfacă instinctele: foamea, setea, dorința sexuală… Este stupid să presupunem că abia în timpurile moderne oamenii au descoperit bucuria de a mânca şi mănâncă prea mult. Acest fapt nu poate fi explicaţia bolilor. Diferenţa între prezent şi „pe vremuri” este că astăzi avem producţie industrială și alimente concentrate, care nu au existat niciodată „pe vremuri”. Şi tocmai aceste alimente cauzează boală.

Proteina vegetală este sănătate!

Faptul că este în continuare luată în considerare teoria depășită conform căreia omul nu ar putea supraviețui fără să se hrănească cu proteine animale este un factor responsabil de starea precară de sănătate a multor oameni. Opinia că alimentele provenite din vegetale nu ar fi complete ca valoare nutritivă, deoarece nu ar conţine toţi aminoacizii esenţiali vieţii a fost infirmată. O proteină are o valoare nutritivă completă atunci când conţine toţi aminoacizii esenţiali. Compoziţia proteinelor în diferiţi aminoacizi variază considerabil în fiecare aliment care conţine proteine. Întrucât omul nu trăieşte dintr-un singur fel de mâncare, aminoacizii se completează reciproc într-un mod minunat. În special combinaţia de proteine din cereale şi alte vegetale garantează o aprovizionare suficientă cu proteine. Condiţia este ca o anumită cantitate din proteinele ingerate să fie crudă.healthy-foods-hd-wallpapers-1-2Deşi de mult timp este cunoscut din cercetările în chimie faptul că proteinele vegetale au o valoare nutritivă completă, din păcate, pe scară largă se afirmă exact opusul. Aceasta se explică prin faptul că durează mai mult decât o viaţă de om să transformi dogmele false. Adevărul este însă că proteinele vegetale au aceeași valoare nutritivă ca și proteinele animale.

Nu avem nevoie de proteinele animale!

În Germania de azi, oamenii mănâncă de opt ori mai multă carne decât acum 100 de ani. În 1890, consumul mediu de carne pe cap de locuitor era de numai 12 kilograme. În 1980 crescuse la 90 de kilograme! Acest supraconsum de proteine este în mare parte responsabil pentru creşterea incidenţei bolilor care afectează aparatul locomotor. În Germania, peste 20 de milioane de oameni suferă de tulburări reumatice – artroză, artrită, hernie de disc, probleme cu coloana etc. Reumatismul a devenit chiar o maladie naţională. De asemenea, creşterea numărului de alergii poate fi asociată cu consumul excesiv de carne, pește şi mezeluri. Iar laptele este cel mai mare vinovat în cazul infecţiilor frecvente. Evitând proteinele animale, putem elimina sensibilitatea la astfel de boli. Conform cercetărilor prof. Kollath, proteina încălzită îşi pierde proprietăţile naturale. Devine „ne-naturală” (sau procesată). De aceea este bine să mâncăm zilnic proteine neîncălzite, cel mai simplu fiind să consumăm proteine crude, adică vegetale! Dacă privim regnul animal, vedem că toate animalele, indiferent dacă sunt carnivore sau erbivore, consumă hrană crudă şi mor atunci când sunt alimentate doar cu mâncare gătită. Înainte, se credea că distrugerea vitaminelor prin încălzirea alimentelor ar fi cauza, dar acum ştim că, de fapt, și denaturarea proteinelor prin încălzire este cauza.

closeup photo of bunch of fruits
Photo by rawpixel.com on Pexels.com

Pentru a obţine suficiente proteine naturale şi vitale, e necesar să fie consumate zilnic alimente vegetale netrecute prin foc – fructe, legume și cereale integrale. Dacă acest aport este îndeplinit, nu mai este nevoie să ne facem griji cu privire la necesarul de proteine. Este important să reţinem că omul are nevoie de mult mai puţine proteine decât se crede, adică de doar de 2% din aportul său zilnic de alimente. Cu toate acestea, dacă examinăm aportul mediu de proteine al omului modern, vom vedea că acesta este cu mult mai mare decât avem, practic, nevoie.

Laptele matern conţine cantitatea ideală de proteine

Laptele matern este cea mai bună unitate de măsură a cantității necesare de proteine pentru organismul uman. Acesta este atât de complex şi complet, încât, în mai puţin de un an, un bebeluş îşi poate dubla greutatea – semn clar că laptele mamei este alimentul perfect, care conţine tot ce este necesar creşterii şi dezvoltării armonioase a copilului. Cu toate acestea, laptele matern conţine doar 2% proteine! Astfel, putem presupune pe bună dreptate că un adult – care, la urma urmei, nu mai creşte – se poate descurca foarte bine cu mai puţin de 2% proteine. Dar este important să fim prudenţi chiar şi aici, pentru că este necesar ca aceste proteine să provină din regnul vegetal și să nu fie denaturate prin încălzire.

Laptele pasteurizat

Pentru a fi pasteurizat, laptele este încălzit la 70°-80°C, cu scopul de a ucide bacteriile. Prin urmare, îşi pierde total valoarea nutritivă de lapte crud. În cazul în care e nevoie ca laptele să reziste o perioadă mult mai lungă de timp înainte de a fi consumat, este încălzit până la 150°C. În consecinţă, acesta nu este doar denaturat, ci și lipsit de vitamine. Ar fi bine să nu-l consumăm, deoarece este la fel de dăunător pentru sănătate ca şi alimentele fabricate industrial.

Setea determină cantitatea de apă pe care e necesar să o bem

Aşa cum foamea determină cantitatea potrivită de mâncare pe care o mâncăm, şi setea determină cantitatea necesară de lichide pe care o ingerăm. Instinctul reglează admirabil aceste procese. Există astăzi o teorie conform căreia omul ar fi bine să bea 2-3 litri de lichide pe zi. Respectarea acestui sfat creează probleme, pentru simplul fapt că, prin mâncare, care oricum conţine 70-80% apă, omul consumă deja 1-2 litri zilnic. În cazul în care bem o cantitate în plus fără să ne fie sete, îngreunăm funcţionarea rinichilor, inimii, circulaţiei şi ficatului. Rinichii nu sunt o sită prin care fluidele curg pur şi simplu. Nu pot fi clătiţi. Rinichii muncesc din greu ca să elimine fiecare picătură. În cazul pietrelor la rinichi, dacă bem prea mult, are loc o diluare a aşa-numiţilor coloizi protectori care, de fapt, ne protejează de formarea pietrelor.

Patru alimente ar fi necesar să le evitam şi alte patru ar fi util ba chiar benefic să le consumăm zilnic

Cele patru alimente care este necesar să fie evitate sunt:
1. Produsele făinoase rafinate
2. Zaharurile rafinate
3. Toate grăsimile rafinate (margarină, uleiurile rafinate)
4. Pentru cei cu sensibilitate la stomac, intestine, ficat şi vezica biliară: toate sucurile obţinute din fructe sau legume, indiferent dacă sunt de casă sau cumpărate, compoturi sau fructe uscate.

Alimentele care este binevenit să fie consumate zilnic sunt:
1. Pâinea de casă integrală, dacă este posibil, de diferite tipuri(din cereale proaspăt măcinate)
2. Trei linguri de cereale proaspăt măcinate, ca terci
3. Un fel de mâncare din alimente proaspete – fructe crude, salate şi legume crude
4. Grăsimi naturale, cum ar fi untul şi uleiurile presate la rece (de primă presă).fruits

Orice boală are o cauză

Pe vremuri, oamenii obișnuiți nu știau nimic despre calorii, proteine, grăsimi sau carbohidrați. Erau sănătoși, deoarece mâncau doar ceea ce producea pământul. Adevărul trist este că în ultimele decenii sunt tot mai multe persoane bolnave. Motivul pentru creșterea enormă a îmbolnăvirilor constă în faptul că știința medicală se ocupă exclusiv de tratarea simptomelor bolii și neglijează investigarea și eliminarea cauzei. Cu alte cuvinte, medicul nu știe cauza reală a bolii pacientului, nici chiar atunci când bolnavul suferă de mai mulți ani. Și cum se poate vindeca o persoană de vreo boală atâta timp cât nu-i cunoaște cauzele? De aceea este foarte important ca pacienții să fie informați de către medic în această privință.

Potrivit noii școli de nutriție, valoarea nutritivă a alimentelor nu se mai măsoară în funcție de conținutul lor caloric, ci în funcție de vitalitatea și naturalețea lor. Acest fapt înseamnă că cine mănâncă „alimente naturale” nu e nevoie să se îngrijoreze de numărul de calorii sau de cantitățile de grăsimi, proteine și carbohidrați ingerate.

blueberry raspberry dragon fruit
Photo by rawpixel.com on Pexels.com

Școala modernă a demonstrat în mod clar că aceste substanțe nutritive se găsesc doar în alimentele naturale, care conțin substanțe biologice active, asimilabile de către organism: vitamine, minerale, grăsimi, oligoelemente, enzime (substanțe care se formează în celule prin fermentație), acizi grași nesaturați, arome și fibre. Numai atunci când substanțele nutritive naturale sunt menținute în proporții corecte în produsele alimentare putem vorbi de o valoare nutritivă completă, iar aceasta este condiția pentru a avea o stare bună de sănătate. Deși acest fapt sună simplu, se impune să facem următoarea precizare: substanțele nutritive conținute în alimentele naturale pot fi foarte ușor modificate, deteriorate sau distruse prin procesare – degenerare cauzată de încălzire, conservare sau/și prelucrare. De aceea, este foarte important ca alimentele să fie clasificate în funcție de valoarea lor biologică și nu în funcție de calorii și substanțe nutritive, așa cum impune legislația în vigoare privind etichetarea.

sursa-yogaesoteric.net


ccc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.