Sfaturi simple şi de bun-simţ pentru a fi mai mereu fericiţi


Starea de fericire nu este neapărat o simplă circumstanță, un eveniment foarte rar ori greu accesibil, așa cum cred foarte mulți. După cum afirmă dintotdeauna înțelepții yoghini, fericirea poate fi o stare aproape continuă, la care avem acces prin angrenarea stării de rezonanță ocultă cu sfera de forță macrocosmică a Atributului Dumnezeiesc al Fericirii Dumnezeiești.  Ea se manifestă atunci printr-un flux neîntrerupt, printr-un curent nestăvilit de energie ce se manifestă în ființele umane care sunt deschise și care se branșează la această revărsare de Grație Dumnezeiască.
ccc

Un poet inspirat spunea la un anumit moment dat: „Orice ai face și cu orice te-ai confrunta, îmbăiază-te mereu în curentul fericirii și fă în așa fel încât râul secret al bucuriei să poată curge nestingherit sub nisipurile gândurilor tale și sub regiunea stâncoasă a încercărilor mai grele sau mai puțin grele ale vieții. Procedând mai mereu astfel, vei triumfa asupra tuturor acestora și vei putea apoi dărui și altora din preaplinul fericirii tale continue”.

În lucrarea sa plină de inspirație intitulată Cum să fii fericit tot timpul, marele yoghin Paramahamsa Yogananda spunea: „Învățați cum să fiți fericiți înlăuntrul ființei voastre, învățați cum să fiți fericiți în inima voastră și fiți astfel fericiți în pofida tuturor circumstanțelor. Spuneți-vă vouă înșivă mai mereu: «Fericirea este dreptul acordat prin naștere al oricărei ființe vii, fericirea este cel mai mare dar dumnezeiesc, fericirea este comoara tainică ascunsă a sufletului meu»”.Happy-Woman-2Fiecare ființă umană poate spune că ea are rețetele sale pentru a „supraviețui” cu zâmbetul pe buze în vâltoarea, adeseori copleșitoare, a evenimentelor vieții. Există, însă, unele tehnici de bază, anumite modalități simple care pot face ca această potențialitate lăuntrică să înflorească pe tot parcursul vieții.

Iată, în cele ce urmează, câteva sfaturi înțelepte și pline de bun-simț, care și-au dovedit eficacitatea în direcția trezirii și amplificării în ființa umană a stărilor de fericire. Adeseori este de ajuns să facem doar anumite gesturi simple pentru a ne lepăda de obișnuințele cotidiene. A face din fiecare zi o înșiruire de mici plăceri este o abordare la latitudinea fiecăruia, și în niciun caz nu este nevoie de decizii grandioase sau de revoluții majore pentru a găsi calea fericirii.

Vă prezentăm în cele ce urmează zece idei-forță pline de bun-simț a căror însușire este ușor de realizat și care pot contribui la instalarea unei stări de fericire durabilă. Punerea lor în practică presupune efortul de a învăța să ne mobilizăm energia și forța creatoare pentru a fi pur și simplu fericiți.

1. „Trăiesc o stare de pace și împăcare profundă cu mine însumi.” Esențialul este considerația pe care ne-o acordăm în primele secunde ale dimineții și bunăvoința pe care o avem față de noi înșine, deoarece de multe ori chiar lipsa stimei de sine este cea care ne face să ne condamnăm. În loc să ne focalizăm asupra defectelor noastre, asupra lipsurilor sau slăbiciunilor noastre, este bine să ne admirăm înzestrările și calitățile. Este ideal să ne hrănim cu pace și cu încredere în sine și atunci vom remarca faptul că progresul este real.7-happy-people-think

2. „Sădesc mai mereu sămânța fericirii peste tot în jurul meu și sunt sigur/sigură că până la urmă ea va da roade minunate.” Egoismul și fericirea fac rareori casă bună. Tocmai de aceea, este bine ca energia noastră să fie pusă în slujba semenilor noștri, începând cu familia, prietenii, apropiații și continuând cu cei mai năpăstuiți, care au nevoie de susținerea noastră, a tuturor: vecina mai în vârstă, copiii bolnavi, cei fără adăpost…

3. „Accept și stările mai puțin bune, atât atunci când mă confrunt eu însumi cu ele, cât și atunci când se confruntă ceilalți cu ele, iar apoi urmăresc să le alchimizez şi să le transform.” Dacă azi-dimineață ne-am trezit „cu fața la cearșaf”, este necesar în prima etapă să acceptăm această scădere de tonus emoțional ca pe ceva natural, în loc să ne facem probleme și să ne culpabilizăm. Starea respectivă va trece oricum până la urmă, dar va trece mai repede mai ales dacă vom acționa ca să sublimăm energia stagnantă a stării nefaste cu care ne confruntăm și dacă încetăm să ne victimizăm. În același fel, a admite că prietenii noștri, de asemenea, pot avea toane proaste ne va ajuta să îi susținem mai ușor în astfel de momente.

4. „Sunt mulțumit de ceea ce am acumulat deja în conformitate cu meritele mele.” Avem iubit/iubită, soț/soție, copii, părinți și prieteni, loc de muncă, apartament/casă, suntem sănătoși… Chiar dacă ne-am dori mai mult, ne putem da seama și singuri că în plan pământesc, acestea sunt deja îndestulătoare pentru ca o ființă umană să poată evolua. Facem parte din „clanul” norocoșilor și putem să încetăm cu crizele de insatisfacție. Ne putem bucura de grația acestei existențe, putem să ne acceptăm condiția și șansa fără să ne îndoim de ea. Vom putea astfel înainta cu pași de uriaș.

5. „Evit fără încetare pesimismul și orice atitudine catastrofică.” Știrile din ultima vreme ne afectează? Haideți să facem un bilanț onest, să observăm mersul evenimentelor: sunt ele chiar așa teribile cum ne închipuiam la un moment dat? Lumea chiar se prăbușește în jurul nostru? Vom constata fără îndoială că nu, nimic nu este atât de înspăimântător în jurul nostru.

6. „Îi ascult atent/atentă și cu adevărat pe ceilalți și sunt mereu empatic/empatică.”
Empatia, capacitatea de a înțelege și de a-i cunoaște pe ceilalți prin identificarea cu ei este o calitate de bază, care va armoniza relațiile noastre și viziunea asupra vieții. Este bine să ne punem mereu în locul apropiaților noștri pentru a-i putea înțelege mai bine. Este recomandabil să facem aceasta cu toți, fie că este vorba despre șeful nostru care este nervos (deoarece copilul lui are grave probleme de sănătate), vecinul nostru care este prost dispus (deoarece munca îl stresează), prietenul nostru care dorește un sfat (căci iubita l-a părăsit) etc. Dacă am avea viața lor și problemele lor, oare am mai fi în permanență amabili? Dacă ne vom identifica întotdeauna cu ceilalți, punându-ne exact în situația lor, ne vom da mai bine seama ce atitudine este mai bine să adoptăm.HappyPeople

7. „Sunt mereu gata să savurez cu frenezie viața și să mă bucur de prezența celor ce se află în jurul meu și care merită din plin aceasta.” Pentru a fi cât mai fericiți este foarte bine să aprofundăm relațiile de prietenie și să ne facem timp pentru ființele dragi nouă. Adeseori iureșul vieții cotidiene ne face să fim mai degrabă preocupați de felul în care acționăm, de cerințele din mediul social și de rezultatele pe care este necesar să le avem. O astfel de goană a vieții poate face să nu mai avem timpul necesar pentru a ne mai întâlni cu ființele umane care ne sunt apropiate și pe care le iubim. Dacă ajungem să constatăm că ne-am lăsat furați de valurile agitate ale vieții moderne și că din acest motiv starea noastră de fericire tinde să se estompeze sau să dispară, este foarte util, de exemplu, să ne facem timp pentru a ne întâlni cu prietenii apropiați sau să acordăm mai mult timp unei relații de prietenie durabilă.friends-reporter-onlineÎntr-un studiu publicat în revista Emotion se afirmă că oamenii care au realizat diverse activități cu rolul de a-și amplifica starea de fericire au constatat că cea mai importantă și plină de miez metodă practică, ce a dat roade în majoritatea cazurilor, a fost să-și aprofundeze relațiile de prietenie. „Reconectarea sufletească cu un prieten apropiat ne poate scoate din stările nefaste și ne poate alunga gândurile pesimiste”, spune coordonatorul studiului, doctorul Acacia Park. Participanții la acest studiu au petrecut împreună cel puțin 40 de minute de mai multe ori pe săptămână pentru a-și întări legăturile de prietenie. Recomandarea practică pe care cercetătorul o formulează în finalul acestui studiu este: „Pentru a crește la maxim dispoziția către starea de fericire, fă-ți timp să trăiești timpul cu un prieten drag”.

Este recomandat să nu ne închidem în ritmul monoton al zilelor, să ne cultivăm prieteniile, să mergem în întâmpinarea celorlalți, să stabilim legături noi și profunde. De asemenea, este binevenit ca, uneori, să organizăm petreceri simple, în care să ne împărtășim bucuriile cu prietenii. A ne priva de prezența prietenilor sub pretextul refacerii sau nevoii de a dormi nu ne aduce mari beneficii. Viața ne cere să mergem înainte, iar nu să ne „economisim” și să fim avari cu noi înșine!

8. „Mă împac pe deplin și în totalitate cu trecutul meu.”A ne accepta în totalitate pe noi înșine înseamnă să lăsăm la o parte resentimentele și ranchiunele vechi, să acceptăm ce nu poate fi schimbat, să rezolvăm problemele de familie, să alchimizăm traumele afective. Înseamnă, de asemenea, să rezolvăm conflictele neîncheiate (dispute, tensiuni). Acest demers matur este esențial pentru a putea porni cu un pas hotărât pe calea fericirii și pentru a evita regretele, inutile și dureroase.

9. „Descopăr sensul divin și mă orientez pe direcția rostului fundamental al vieții mele.” Cine sunt eu? Care este rostul vieții mele? Dacă avem deja răspunsurile la aceste întrebări existențiale, suntem pe calea realizării de sine. Dacă nu, merită să reflectăm puțin asupra propriei noastre ființe, asupra valorilor noastre personale (munca, dragostea, familia, ordinea, libertatea…) pentru a ne pregăti obiectivele și a ne implica în realizarea lor cel puțin pentru acest an.

10. „Dacă este nevoie urmăresc urgent să îmi câștig și apoi caut să îmi păstrez autonomia.” Pentru a ne simți bine împreună cu alții, nu trebuie să ne lăsăm încătușați de dorințele lor, ci este necesar să știm să le spunem „nu” atunci când este cazul, să ne exprimăm sentimentele, dorințele și nevoile. Dacă nu vom face aceasta, frustrările noastre se vor acumula treptat în universul nostru lăuntric și ne vor împiedica să atingem starea de împlinire. Nu trebuie să ne fie teamă de judecata celorlalți, suntem liberi să alegem noi înșine ceea ce dorim să facem sau să nu facem și să refuzăm să ne lăsăm manipulați!clear-min-man-profile-sky-1-800x800

Câteva modalități practice simple și accesibile ce se degajă din unele studii psihologice și care ne ajută să trăim o viață fericită și armonioasă

Unele studii și cercetări științifice recente arată că atunci când ființele umane trăiesc în mod frecvent stări de fericire, această dispoziție afectivă benefică predominantă poate conduce la îmbunătățirea stării generale de sănătate, poate facilita eliminarea factorilor declanșatori ai unor boli, cum ar fi, spre exemplu, infecțiile sau virozele, poate îmbunătăți funcțiile memoriei, poate reduce senzațiile de durere și poate preveni unele boli cardiace. Tot ceea ce urmează să fie prezentat în continuare reprezintă un sumar al câtorva dintre cele mai accesibile modalități practice care ne pot ajuta să ne simțim cât mai bine și să ajungem să trăim cât mai multe stări de fericire. Putem folosi aceste metode simple chiar și pentru a alunga boala, într-un mod extrem de ușor, și anume, zâmbind cât mai des și bucurându-ne de momentul sublim al clipei prezente.

Stările noastre de generozitate, de altruism, de compasiune și de dăruire le impulsionează și le ajută pe ființele umane din jurul nostru să fie mai fericite. A fi generos, binevoitor, compasiv și plin de bunătate îi aduce celuilalt o stare profundă de fericire, inundându-i sufletul cu diverse stări benefice. S-a constatat că generozitatea este benefică tuturor, atât celor care primesc, cât și celor care oferă într-un mod necondiționat. „Când devii conștient de legătura sufletească profundă care se generează între tine și ființa umană pe care te decizi să o ajuți, atunci apare în ființa ta un răspuns interior sub forma unei neașteptate stări de fericire interioară”, a concluzionat un studiu publicat în Journal of Positive Psychology.Compasiune (Adina Amironesei) În plus, cercetătorii care au realizat acest studiu afirmă că faptul de a ști unde anume ajunge o donație pe care o facem, a cunoaște cine sunt oamenii pe care îi ajutăm, precum și felul în care ajutorul pe care l-am oferit le-a îmbunătățit viața, poate fi mult mai împlinitor decât să donăm bani sau alte obiecte spre o destinație necunoscută.

Consumul zi de zi al fructelor proaspete ne „dopează” și ne îmbunătățește dispoziția lăuntrică Fructele proaspete ne pot transforma uluitor de mult starea în bine. Anumite cercetări efectuate în Marea Britanie au descoperit că persoanele care au consumat banane, mere sau clementine zilnic, timp de 10 zile, au raportat o scădere cu 35% a predispoziției către stări de anxietate, comparativ cu cei care s-au îndopat efectiv cu ciocolată. Unul dintre motivele pentru care se justifică acest rezultat este acela că toate aceste fructe sunt surse bogate în vitamina C, vitamină ce este cunoscută pentru efectele sale de creștere a bunei dispoziții.fruits

O hrană naturală, frugală și sănătoasă ne poate face mai fericiți.Ceea ce este bun pentru trupul nostru poate fi un balsam și pentru sufletul nostru. Într-un studiu de nutriție, s-a arătat că persoanele care au consumat o dietă vegetariană timp de 10 zile au declarat că imediat după aceea au resimțit o dispoziție caracterizată de o mult mai mare stare de bucurie decât dispoziția generală a celor care au făcut parte din grupul de control (al persoanelor care nu au consumat hrană vegetariană). Cercetătorii au afirmat că acest rezultat se datorează, printre altele, și magneziului prezent în nucile consumate de cei care au participat la acest experiment, acesta fiind cunoscut ca având un rol de stabilizator al stărilor emoționale. Starea de bună dispoziție care a survenit la cei care au consumat fructe și legume a fost explicată și de aportul suplimentar de substanțe naturale bogate în omega 3, despre care se știe că are un rol important în reducerea nivelului de stres.

Adeseori mișcarea fizică spontană și sănătoasă (cum ar fi mersul pe jos) ne ajută să trăim stări intense de bună dispoziție și veselie Făcând mișcare într-un mod armonios putem elimina aproape oricând proasta dispoziție. Aceasta este concluzia unui studiu amplu efectuat de cercetătorii britanici. Participanții la acest studiu care au dansat timp de 5 minute zilnic s-au simțit mai fericiți decât atunci când au început experimentul. „Combinația între mișcare și muzică are ca principal efect stimularea procesului de eliberare a endorfinelor”, explică medicul Liat Levita, unul dintre coordonatorii studiului. De asemenea, a fost consemnat faptul că participanții la studiu s-au simțit mult mai bine după simpla ascultare a unui cântec plăcut, pe care l-au auzit în treacăt, chiar și numai pentru câteva minute.The-healing-power-of-music

Dinamizarea fizică armonioasă ne îmbunătățește apreciabil stările psiho-emoționale/În sport este cunoscut faptul că cei care fac în mod ritmic jogging și mai ales alergătorii de cursă lungă ajung la un moment dat, în timpul alergării, să experimenteze o stare de bine psihic, de euforie și chiar o stare modificată de conștiință ce este cunoscută în limba engleză ca „runner’s high”. Într-un studiu condus de psihologii de la Universitatea Stanford, s-a observat, de asemenea, că cicliștii care au pedalat cu 50 de rotații pe minut timp de 15 minute și-au îmbunătățit starea interioară față de momentul de început. Cercetătorii care au elaborat acest studiu au presupus că această transformare a dispoziției afective ar putea fi rezultatul sudorației (transpirației). O altă observație a cercetătorilor este legată de fenomenul de creștere a secreției de canabinoide endogene, substanțe care sunt produse de piele.

Aceste substanțe sunt necesare menținerii elasticității pielii noastre, iar cel mai mare producător de endogeni este chiar creierul. Testele comparative efectuate până în prezent au arătat că aceste substanțe au atât o funcție de protecție la nivelul pielii față de factorii dăunători din mediu, cât și un rol protector asupra creierului. Această descoperire poate fi revoluționară nu doar pentru lumea cosmeticii, ci și pentru toți cei care vor să reducă incidența perturbatoare a stresului asupra echilibrului psiho-emoțional. Unii cercetători britanici au identificat, de asemenea, și existența unui factor neurotrofic, anume o proteină care crește viteza activității neuronale și care și ea are rol de protejare a creierului împotriva elementelor declanșatoare de stres, din mediu.

Eliminarea promptă a obsesiei termenelor limită favorizează apariția și trăirea unor stări vii de creativitate

Numeroasele studii realizate în ultimii ani cu privire la eficiența muncii au arătat că cele mai stresante situații în cadrul activităților sociale sunt termenele limită care sunt impuse angajaților la serviciu. Un studiu din anul 2014, ce a fost publicat în Journal of Personality and Social Psychology, face cunoscut faptul că angajații care își stabilesc mai mereu termene arbitrare sarcinilor lor, de genul „pot să finalizez ceea ce mi-ai cerut în mai puțin de două ore”, ajung să fie mai puțin fericiți decât cei care nu își iau termene arbitrare sau nerealiste. Cei care gândesc că își pot ajusta efortul depus într-un mod cât mai flexibil și dinamic, de genul „o să lucrez la acest proiect până când se va finaliza foarte bine”, sunt cei care au parte de o stare de fond mult mai favorabilă și de mult mai multe clipe de fericire decât cei care se lasă pradă termenelor limită arbitrare și nerealiste. Concluzia studiului a fost aceea că: „obiceiul de a trăi după ceas și după un calendar strict este extrem de dăunător, contraproductiv și poate ajunge să diminueze atât creativitatea, cât și abilitatea de a aprecia momentele minunate ale vieții”, explică autoarea, dr. Anne Laure Sellier.

Eliminarea obsesiei chinuitoare a lipsei banilor face ca mai apoi să putem descoperi stări nebănuite de tihnă și fericire Mulți dintre noi au uitat că în folclor se spune: „Banii sunt ochiul diavolului”. Doctorul Richard Easterlin, profesor de economie la Universitatea California de Sud, a descoperit faptul că dispoziția sufletească a celor care sunt preocupați de câștiguri materiale și care ulterior ajung să elimine din viața lor obsesia banilor, se îmbunătățește considerabil.featured_money@wdd2xAtunci când un om dobândește o stare de echilibru și de stabilitate între planul financiar și cel sufletesc, el resimte o stare de relaxare interioară și de bine psihic, care îi facilitează accesul la stări de fericire. Însă, atunci când ființa umană devine obsedată de nevoia de a câștiga cât mai mulți bani (având impresia că nu-i ajung niciodată, chiar și atunci când dispune de resurse materiale și financiare poate mult mai mari comparativ cu ale celorlalți oameni), ea devine stresată, încordată lăuntric și incapabilă să se bucure de bunăstarea sa materială.

Reducerea timpului pe care îl petrecem la volan ne îmbunătățește dispoziția lăuntrică. În urma unor studii recent realizate, care au implicat mai mulți șoferi, s-a ajuns la concluzia că prețul plătit uneori pentru a face naveta sau pentru a ne deplasa pe distanțe mari cu automobilul nu merită. Cercetătorii din Canada afirmă că cei care conduc în mod regulat câteva ore pe zi, către și de la locul de muncă, sunt cu mult mai puțin mulțumiți cu viața lor decât cei care au itinerarii mai scurte de parcurs. „Stresul de a fi înghesuit și blocat în trafic pentru o perioadă îndelungată este o situație nedorită care poate afecta grav stările de fericire”, evidențiază studiile doctorului Margot Hilbrech.

Așadar, până la a face vreo schimbare de domiciliu sau de loc de muncă, cea mai bună soluție este cea de a „reconfigura” traseul astfel încât să fie evitate zonele aglomerate sau cele cu frecvente blocaje în trafic. Dacă alegem o variantă de drum care ne scoate în afara rutelor aglomerate, șofatul zilnic poate deveni mai puțin dăunător pentru starea noastră generală, chiar dacă aceasta poate să însemne că va trebui să ne punem ceasul să ne trezească ceva mai devreme dimineața.

Lumina naturală plăcută ne induce o excelentă stare nu numai trupească ci și mentală

Oamenii devin adesea morocănoși atunci când ciclul lor natural de somn este dereglat”, spune doctorul Mariana Figueiro, director la Centrul de Cercetare al Iluminatului din cadrul Institutului Politehnic Rensselaer din Franța. Cea mai bună modalitate de a îndepărta această stare neplăcută este cu ajutorul unei băi de lumină realizată dis-de-dimineață. Sfatul practic oferit de cercetătoarea Mariana Figueiro este acela de a servi micul dejun la fereastră sau, dacă cumva afară este încă întuneric, atunci este foarte util ca dimineața să aprindem câteva becuri puternice, care simulează lumina zilei. Cel mai bine ar fi să alegem surse de iluminare ce oferă o lumină a cărui spectru este cât mai apropiat de cel al luminii naturale.

Atunci când reușim să fim și să rămânem mai mereu creativi, liberi și spontani descoperim că suntem mai fericiți Atunci când programul nostru zilnic ne face să ne simțim epuizați și atunci când avem sentimentul neplăcut că activitatea pe care o realizăm pare să dureze o veșnicie, este necesar să găsim modalități interioare de a evada din închisoarea percepțiilor noastre neplăcute. „Faptul de a petrece timp în natură este deosebit de fortifiant pentru psihic”, susține dr. Elisabeth Nisbet, cadru universitar la Universitatea Trent din Ontario. Dar, cel mai adesea, oamenii subestimează faptul că natura le poate îmbunătăți considerabil starea lor interioară.determination1O scurtă plimbare în natură poate fi salutară pentru a ne modifica în bine starea lăuntrică. Dacă nu ne putem face timp liber să ieșim în natură, atunci putem opta pentru a aduce natura înăuntrul ființei noastre. Studii moderne efectuate în Marea Britanie au arătat că toți cei care au plante vii în încăperile în care locuiesc sau în birourile în care lucrează, trăiesc mult mai des stări de fericire.

Micile emoții binefăcătoare însumate fac apoi să apară în ființa noastră marile stări de fericire Conform unui studiu realizat în cadrul Universității din Missouri, faptul de a aduce mai multă varietate în programul nostru de zi cu zi ne poate oferi oportunitatea de a preveni ceea ce se numește „adaptare hedonică”, fenomen care apare atunci când începutul fazei de culme a unui moment memorabil, mare sau mic, se estompează și lasă apoi loc unei nostalgii difuze. Acest fenomen psihic este asociat cu stările depresive. Astfel de situații neplăcute pot să fie evitate dacă ne propunem să cultivăm mai mereu obiceiul binefăcător de a avea aproape tot timpul mici emoții binefăcătoare, cum ar fi: bucurie, plăcere, entuziasm, încântare, bună dispoziție, căutând să folosim fiecare situație de viață ca pe un prilej în care trăirile emoționale benefice să se manifeste liber și spontan în ființa noastră.

Acest tip de antrenament emoțional binefăcător este la fel de simplu ca și orice alt antrenament fizic pe care îl realizăm pentru a ne întreține în bună formă trupul. Realizat chiar și o dată pe săptămână, antrenamentul benefic al emoțiilor binefăcătoare poate fi suficient pentru a ne menține viața în afara pericolului de a deveni o rutină”, afirmă Sonja Lyubomirsky, profesor de psihologie la Universitatea Riverside, una dintre cercetătoarele angrenate în studiul mai sus menționat.

Respirația armonioasă conștientă ne ajută să trecem mult mai ușor peste eventualele momente dificile

O perioadă de cinci minute de respirație conștientă poate diminua considerabil fluxul unor gânduri pesimiste în mod mult mai eficient decât a ne lăsa pur și simplu mintea să hoinărească aiurea”, afirmă un studiu publicat în The Journal of Research in Personality. Respirația conștientă este una dintre cele mai simple modalități practice yoghine de control al minții. Faptul de a opta imediat pentru o respirație conștientă atunci când constatăm că suntem asaltați de gânduri perturbatoare ne poate absolvi rapid de neplăcerea, adeseori persistentă, de a ne confrunta cu astfel de gânduri care ne fac să ne simțim nefericiți și stresați. Fiecare dintre noi ne putem îndepărta în mod voluntar atenția de la stările nefaste de tristețe și putem să alungăm rapid înclinația maladivă către stări de disperare doar prin simpla concentrare atentă asupra respirației noastre, focalizare ce ne permite să devenim conștienți de momentul prezent.

Putem realiza acest exercițiu simplu având ochii închiși și fixându-ne atenția asupra modului în care resimțim fiecare inspirație și fiecare expirație”, spune autorul studiului, doctor Laura Kiken.

Vizualizarea creatoare benefică trezește și amplifică starea de optimism. Vizualizarea creatoare este un exercițiu interior care ne poate oferi multiple beneficii. De exemplu, dacă ne alcătuim în minte un „portret” de succes, vizualizându-ne reușita într-o anume situație dată, vom constata că dispoziția noastră generală tinde să se îmbunătățească simțitor și să se mențină astfel proporțional cu durata de timp pe care o alocăm unei astfel de vizualizări creatoare.Active-Imagination-

Vizualizează-te atingând cu succes cele mai importante țeluri ale vieții tale”, ne invită dr. Sonja Lyubomirsky. Astfel începe unul dintre cele mai simple exerciții de vizualizare creatoare benefică, intitulat în mod sugestiv „Cel mai bun exercițiu mental pe care îl poți face cu tine însuți”. Autoarea exercițiului, Sonja Lyubomirsky, precizează că după această etapă este necesar să ne orientăm atenția asupra noastră înșine și să conștientizăm starea psihică predominantă pe care o avem ca urmare a acelei vizualizări creatoare benefice. În această a doua etapă va fi necesar să răspundem la întrebarea: „Cum ne simțim acum?”. Pentru o obiectivare cât mai bună este util să ne notăm răspunsul pe o foaie de hârtie. Apoi vom citi ceea ce am scris și vom compara în mod retrospectiv acea stare cu dispoziția inițială pe care am avut-o înainte de vizualizarea creatoare benefică. Vom constata astfel efectul transformator al acestui exercițiu simplu de vizualizare creatoare benefică. Această tehnică se mai poate numi: „Procedeul care ne inspiră să gândim creator cu privire la ceea ce vom face și care ne ajută să ne simțim mult mai optimiști”.

Absența judecăților critice, superficiale, răuvoitoare, tendențioase face să se instaleze în ființa noastră o stare pregnantă de seninătate și bucurie lăuntrică.Aproape fiecare dintre noi știe cât de neplăcute sunt comparațiile defavorabile pe care le facem, precum și judecățile critice ale celorlalți. „Cei care sunt relativ mai fericiți tind să nu se compare cu alții”, spune Sonja Lyubomirsky. Oamenii care sunt conștienți de calitățile lor și care nu se lasă copleșiți de părerile defavorabile ale celorlalți au mult mai multe șanse să trăiască stări de fericire. De fiecare dată când ne descoperim analizând, de exemplu, în ce măsură colegul nostru este mai bun decât noi, cel mai potrivit mod de a nu ne lăsa copleșiți de agitație și neliniște este să ne orientăm atenția la ceva benefic și plăcut. Comutarea voluntară a atenției de la aspectele nefaste, care tind să ne acapareze în mod obsesiv către aspecte plăcute, bune și favorabile, ne poate ajuta să ne redobândim starea de seninătate interioară și să alungăm astfel din ființa noastră stările de supărare, tristețe sau invidie care tind să se instaleze în universul nostru lăuntric.

Depășirea neîntârziată a rigidității și a fixității în gândire ne ajută apoi să ne deschidem față de energia subtilă sublimă a fericirii

Atunci când nu există niciun motiv exterior care să determine vreo obligativitate, faptul de a ne atribui singuri anumite obligativități și de a ne impune în mod rigid anumite sarcini sau bariere în activitatea noastră nu are, cel mai adesea, mai nimic constructiv. „Nimic nu strică bucuria unei zile la fel de mult ca o listă de sarcini despre care afirmăm că sunt obligatorii sau că trebuie neapărat să fie făcute. Mai degrabă ar fi util să ne gândim la aceasta ca la o listă de aspecte pe care dorim sau pe care intenționăm să le realizăm, nicidecum ca la o înșiruire de obligații pe care ni le impunem singuri”, afirmă doctorul Cassie Mogilner, profesor asistent la Universitatea Pennsylvania. Aceasta mai adaugă: „Împlinirea care apare în ființa noastră ca urmare a unei alegeri libere este în mod categoric cu mult mai mare decât ceea ce am putea resimți în cazul unei îndepliniri rigide a unei îndatoriri sau obligații. Aceasta ne face să fim apoi bucuroși, odată ce am dus la bun sfârșit sau altfel spus am realizat ceea ce ne-am propus”.

Redefinindu-ne obiectivele pe care le-am catalogat drept obligații, reconsiderându-le ca fiind niște direcții în care ne manifestăm în mod liber inițiativa și creativitatea, vom constata că putem beneficia de o stare de libertate lăuntrică mult mai mare. Procedând astfel, vom putea deveni mult mai fericiți și armonioși. Așadar, atunci când încheiem cu bine o activitate, putem, de exemplu, să ne luăm liber restul zilei și să ne relaxăm.

Zâmbetele sincere și spontane ne fac să fim mai frumoși și fericiți. Zâmbetul reprezintă o tainică poartă deschisă către starea de fericire. Zâmbind, anticipăm fericirea chiar și în situațiile pe care le percepem ca fiind dificile, deoarece zâmbetul și surâsul ne amplifică rezonanța cu energia fericirii pe care putem să o captăm din Macrocosmos. Zâmbetul nostru plin de bunăvoință ne alină sufletul și ne face să devenim o prezență plăcută și agreabilă pentru ceilalți.bigstock_Yellow_Jumping_Smiley_Between__5681362Într-un studiu condus de psihologii de la Universitatea din Kansas s-a descoperit că atunci când oamenii zâmbesc în timp ce trec printr-o încercare dificilă a vieții, ajung să se simtă mult mai bine după aceea. „Chiar dacă mi-a fost greu la un moment dat, am ales să zâmbesc cu bunăvoință celorlalți și am constatat cu surprindere că m-am simțit mult mai bine după aceea”, afirmă un participant la acest studiu. Toți cei care au reușit totuși să zâmbească au avut o stare net superioară față de cei care au menținut o stare neutră pe întreaga durată a experimentului, care a inclus felurite momente dificile prin care participanții au trecut, pentru a li se testa reacțiile în fața situațiilor tensionate.

E bine să ținem minte faptul că a zâmbi chiar și fără un motiv aparent nu este deloc un gest deplasat. Chiar dacă pentru unii aceasta ne poate face să părem anormali, zâmbetul sincer ne va face să generăm numai bine, atât în noi înșine, cât și în cei din jurul nostru. Aceasta cu condiția să nu afișăm un zâmbet fals, formal și artificial, deoarece acela nu mai este un zâmbet venit din suflet. De asemenea, nu trebuie nici să exagerăm, afișându-ne în mod ostentativ zâmbetul atunci când o astfel de manifestare este nepotrivită. Seninătatea noastră interioară transpare cel mai ușor prin intermediul zâmbetului natural și spontan.

Percepția plenară, neîngrădită a senzațiilor plăcute, binefăcătoare conduce la apariția în ființa noastră a unor stări plenare de fericire

Senzațiile plăcute au fost considerate întotdeauna, mai ales de către artiști, drept o excelentă sursă de delectare și încântare. Simțul artistic al celor înzestrați cu talent s-a hrănit în permanență din universul fascinant al senzațiilor plăcute, al frumuseții și al armoniei. Fiecare dintre noi putem realiza următorul experiment simplu. Atunci când suntem afară, în aer liber, într-un parc sau în natură, să urmărim să devenim atenți la orice priveliște plăcută pe care o vedem, la orice sunet armonios, melodios și captivant pe care îl auzim, la orice aromă delicată florală pe care o simțim umplându-ne ființa. Faptul de a privi chipurile frumoase ale oamenilor, priveliștile minunate, peisajele emoționante, de a savura aroma aerului proaspăt de dimineață, lumina portocaliu-roșiatică a apusului de soare, sunetul fascinant al valurilor mării, toate acestea pot fi surse generatoare de stări de fericire.

Fiecare dintre noi putem să ne folosim înzestrările senzoriale pentru a beneficia de frumusețea mediului în care trăim și existăm. În tot acest demers nu trebuie să uităm aforismul plin de înțelepciune. „Frumusețea se află în ochii privitorului”. Atunci când privim în mod transfigurator o ființă umană sau o situație de viață, este posibil să ni se reveleze ceea ce este frumos și bun din acea ființă sau situație și, simultan, apare și se amplifică în universul nostru lăuntric o serie de trăiri binefăcătoare. Atunci când privim în mod transfigurator, la fel ca atunci când avem percepții plăcute, pot să apară simultan în ființa noastră anumite emoții benefice și înălțătoare care ne pot lumina perspectiva interioară. O astfel de combinație fericită de senzații plăcute și de emoții binefăcătoare ne poate conduce spre o stare generală de fericire durabilă.

Fericirea amoroasă îmbătătoare și reînnoită ne predispune la o contaminantă fericire. Amorul bazat pe continență sexuală, pe adorație și pe transfigurare reprezintă pentru fiecare ființă umană ilustrarea cea mai potrivită a fericirii sublime trăite alături de ființa iubită. Iubirea care este împărtășită prin astfel de fuziuni amoroase conferă ființelor umane posibilitatea de a accesa stări de fericire intense și copleșitoare. Tradiția milenară orientală afirmă că pentru a beneficia de o stare de fericire plenară și de durată, bărbatul și femeia care se simt atrași amoros și care se iubesc reciproc se pot angrena amoros practicând continența sexuală perfectă. Continența amoroasă deschide tuturor celor care o înțeleg și care o practică în mod constant poarta către stări de fericire paradiziacă și chiar accesul la stări mistice de extaz.605px-Sexes-planetary-sym.svg

Cercetătorii moderni au ajuns și ei la concluzia că angrenarea amoroasă reprezintă cel puțin un antidepresiv natural deosebit de original. Desigur, ei nu au pregetat să se întrebe: „Dar care este oare doza minimă pentru ca o angrenare amoroasă să aibă efecte antidepresive notabile?”. Pentru practicanții yoghini ai continenței amoroase se poate spune că nu există vreo restricție de „doză”. Desigur, o astfel de întrebare poate să-i frământe doar pe cei care încă nu au descoperit avantajele multiple ale continenței amoroase. Însă cei care practică în mod constant continența amoroasă ajung în scurt timp să nu își mai pună problema necesității vreunui antidepresiv.În urma studiilor efectuate, cercetătorii de la Universitatea din Colorado au concluzionat că cei care fac dragoste cel puțin o dată pe săptămână sunt cu 44% mai predispuși să trăiască stări mai profunde de fericire decât cei care nu au avut tot atât de multe oportunități de a se angrena amoros cu o ființă de sex opus, față de care să simtă o reală atracție erotică.

În cazul în care acest studiu ar fi inclus și o serie de yoghini practicanți ai continenței sexuale, atunci procentul de 44% este foarte probabil să fi crescut considerabil. Fără a face vreo predicție asupra valorii numerice care ar fi putut să rezulte, ceea ce putem spune este că în urma unui astfel de studiu ale cărui rezultate ar fi de departe impresionante, toți cei care ar afla rezultatele ar fi imediat după aceea motivați să învețe continența amoroasă și apoi să afirme față de ființa iubită cu care se află într-o relație polară, iubit-iubită, cel puțin la început: „Dragul meu (draga mea), e timpul pentru tratamentul nostru aducător de fericire!”.

Manifestarea sinceră a unor stări de mulțumire și recunoștință ne ajută chiar foarte mult să fim și să rămânem fericiți

Este mai ușor să-ți armonizezi perspectiva interioară dacă dispui de instrumentele lăuntrice potrivite. În cazul acesta, cuvintele bune pot fi de mare ajutor. Cu atât mai mult dacă aceste cuvinte cu conotație benefică, de mulțumire și de recunoștință sunt așternute pe hârtie și destinate cuiva care ne este apropiat sau căruia dorim să îi mulțumim din inimă. Dintr-un recent studiu publicat în revista Emotion reiese faptul că cei care au scris chiar și numai o dată pe săptămână o scrisoare de mulțumire au experimentat apoi, la scurt timp, o mai mare creștere a fericirii și a bunăstării lor interioare decât cei care doar și-au făcut lista cu recentele activități necesare, fără a se mai gândi să mulțumească cuiva pentru ceva.

Cel mai important aspect este acela că exprimarea unei stări de mulțumire ne aduce totodată și nouă, prin declanșarea unor tainice procese binefăcătoare de rezonanță ocultă, o profundă stare de mulțumire interioară. Uneori chiar și numai o mulțumire rostită în gând este binefăcătoare, cu atât mai mult atunci când cel căruia ne adresăm primește efectiv cuvintele noastre de mulțumire, bune și mângâietoare, le aude sau le citește, ori îi sunt transmise prin viu grai de altcineva care poartă și el astfel sentimentul nostru profund binefăcător de mulțumire.

Prin intermediul mulțumirii și al recunoștinței exprimate noi facem astfel să se manifeste binele dumnezeiesc, atât în ființa noastră, cât și în ființa celor care ne sunt apropiați și pe care îi iubim și totodată în toate ființele cu care interacționăm și cărora le mulțumim. Însă, cea mai înaltă formă de mulțumire este cea care o adresăm către DUMNEZEU Tatăl, pentru tot ceea ce ne oferă clipă de clipă.

Fericirea noastră cea de toate zilele și de toate nopțile. Fericirea în fiecare moment este în primul rând o stare de spirit capabilă să orienteze gândurile și acțiunile noastre într-o manieră binefăcătoare. Transformând modul în care reacționăm la evenimentele din existența noastră, fie mari, fie mici, fie fericite, fie nefericite, putem deja să deschidem poarta fericirii. Pentru a atinge o stare durabilă de fericire, este necesar să începem să lucrăm cu noi înșine, să înțelegem în profunzime modul în care ne purtăm cu noi înșine și cu cei din jurul nostru.

Prima rețetă pentru fericire este aceea de a adopta o atitudine benefică și constructivă față de orice ființă și orice obiect, inclusiv față de evenimentele dureroase pe care existența ni le rezervă. Nimic nu constituie o piedică mai mare împotriva fericirii decât închistarea în nefericire, în suferință sau tristețe. Furia, gelozia, resentimentul provoacă blocaje psiho-emoționale care apoi nu ne mai permit să acționăm armonios pentru a împlini ceea ce dorim.happiness_0

Este necesar să evităm resentimentele, să terminăm cu regretele, să nu mai revenim, mereu și mereu, asupra acelorași frustrări sau eșecuri. Dimpotrivă, este recomandat să ne plasăm întotdeauna într-o atitudine dinamică de acțiune constructivă, pentru a descoperi soluții, pentru a trăi mai mereu bucurii și satisfacții. Orientând acțiunile noastre spre demersuri constructive, ne fericim sufletul. Accesul la fericire trece, deci, obligatoriu printr-o foarte bună gestionare a emoțiilor noastre, a frustrărilor noastre, care dacă nu sunt corespunzător alchimizate lăuntric, pot împiedica trăirea firească a stărilor benefice pe care ni le poate oferi Momentul Prezent.

În fiecare zi, noi avem la îndemână posibilitatea de a trăi zeci de mici stări de bucurie și de fericire, a căror existență adesea nici nu o observăm și nici măcar nu o intuim. Depinde numai de noi să oferim la momentul potrivit un surâs cald unei ființe umane care are nevoie de aceasta, să adresăm o vorbă de încurajare atunci când este necesar, să acordăm în mod divin integrat ajutorul nostru neprecupețit, să ne mobilizăm în mod adecvat pentru a face ceea ce este necesar, să ne luăm un moment de răgaz pentru reîncărcarea bateriilor, să fim atenți la ceea ce vor să ne comunice ceilalți, să empatizăm și să fim îngăduitori în loc să fim aspri și critici, să ne cerem iertare atunci când greșim, să facem un gest de bunăvoință, să avem inițiative inspirate atunci când ceilalți șovăie etc. Fericirea este, înainte de toate, o sumă de mici fericiri… Mulți alergăm după fericire fără măcar să vedem micile fericiri pe care ni le rezervă fiecare clipă și fiecare zi. Rezultatul: alergăm mereu și mereu după fericire fără să o atingem și apoi ne plângem că nu suntem fericiți! Dar dacă privim fiecare zi, fiecare moment pe care îl trăim, vom realiza aceste mici fericiri… și cu cât vom fi mai conștienți de ele, cu atât mai fericiți vom fi.

Vă oferim în continuare textul cuvântării rostite de Charlie Chaplin la aniversarea sa de 70 de ani, intitulat Când am început să mă iubesc pe mine însumi, ca pe o lecție de înțelepciune, un izvor de învățăminte generatoare de fericire zilnică:

  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am constatat că neliniștea și suferința sunt doar semnale care mă avertizează că am început să merg împotriva propriei mele ființe. Astăzi știu ce se numește «să fii tu însuți».
  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am înțeles cât de mult poți ofensa pe cineva încercând să forțezi împlinirea propriilor dorințe, atunci când încă nu a venit timpul, iar persoana respectivă nu este încă pregătită, chiar dacă acea persoană sunt eu însumi. Astăzi, eu numesc aceasta «stimă de sine».
  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am încetat să-mi doresc o altă viață, și deodată am observat că viața pe care o am acum îmi oferă toate oportunitățile de creștere. Azi numesc aceasta «maturitate».
  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am înțeles că totul se petrece la momentul potrivit. Pot fi calm întotdeauna. Acum numesc aceasta «încredere în sine».
  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am încetat să-mi fur propriul timp și să visez la proiecte mari de viitor. Astăzi, fac doar ceea ce-mi aduce bucurie și mă face fericit, ceea ce iubesc și face ca inima mea să surâdă. Eu o fac așa cum doresc și în ritmul meu propriu. Azi numesc aceasta «simplitate».
  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, m-am eliberat de tot ceea ce dăuna sănătății mele – alimente, oameni, lucruri, situații. Tot ce mă trăgea înapoi și mă îndepărta de calea mea. Azi numesc aceasta «dragoste de sine».
  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am renunțat la ambiția de a avea mereu dreptate. Și exact atunci am început să fac din ce în ce mai puține greșeli. Astăzi am înțeles că aceasta se numește «modestie».
  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am încetat să trăiesc în trecut și să-mi fac griji cu privire la viitor. Acum trăiesc numai în prezent și numesc aceasta «satisfacție».
  • Când am început să mă iubesc pe mine însumi, mi-am dat seama că mintea mea mă poate deranja și chiar mă pot îmbolnăvi din cauza ei. Dar când am reușit s-o unesc cu inima mea, imediat a devenit un aliat valoros. Astăzi numesc această unire «înțelepciunea inimii».
  • Nu mai trebuie să ne temem de probleme, de conflicte sau confruntări cu noi înșine și cu ceilalți. Chiar și stelele se ciocnesc, și din coliziunile lor se nasc lumi noi. Astăzi, eu știu că aceasta este viața.”

Iată acum câteva rostiri pline de înțelepciune ale lui Paramahansa Yogananda, ce au fost extrase din lucrarea sa Cum să fii fericit tot timpul:

  • A căuta fericirea în afara ta este ca și cum ai încerca să prinzi cu lasoul un nor. Fericirea nu este un obiect: este o stare de spirit. Ea trebuie să fie trăită. Nici puterile omenești și nici banii nu pot «captura» fericirea. Neliniștea lăuntrică rezultă dintr-o orientare a conștiinței spre exterior. Însăși starea de neliniște este semnul că fericirea a ajuns să fie pentru noi ceva care ne scapă. Puterea și banii nu sunt stări de spirit. Odată ce sunt obținute, ele doar vor dilua fericirea unei ființe umane.”
  • Dacă ne complăcem într-o stare de tristețe, nimeni din lume nu ne poate face fericiți. Dar, dacă alegem să fim fericiți, nimeni și nimic de pe acest Pământ nu ne poate lua fericirea.”
  • Fericirea vine nu numai dacă o dorim cu ardoare, ci și prin anticiparea ei în vis, în gând și prin trăirea ei în orice circumstanță. Orice am face, trebuie să lăsăm curentul fericirii, râul tainic al bucuriei să curgă pe sub nisipurile gândurilor noastre și pe sub stâncile încercărilor grele.”
  • Încheiem cu versurile inspirate ale poetului William Blake:
    De legi de tine chiar bucuria cea mai pură,
    Pe dată ai și frânt aripile vieții,
    Dar de te bucuri de această bucurie, lăsând-o pur și simplu liberă în voia ei,
    Tu vei trăi în minunatul și veșnicul răsărit al Eternității
    .”
Articol preluat din Programul Taberei spirituale yoghine de vacanţă Costineşti 2015


ccc

Fiinţa umană îşi poate controla stările psiho-mentale controlându-şi undele cerebrale


Studii ştiinţifice recente arată cât de adaptabil este creierul uman în ceea ce priveşte procesarea informaţiilor. Undele cerebrale sunt specifice diferitelor stări psiho-mentale pe care le trăim. Ne putem controla la voinţă tipul de unde cerebrale predominant şi ne putem vindeca cu ajutorul armonizării undelor cerebrale. ccc
Creierul este o minune a procesării informaţiilor. Ne-ar trebui un computer de trei ori mai mare decât suprafaţa României, pentru a putea cuprinde o cantitate de informaţii similară cu cea de care se ocupă creierul nostru. Şi nici acesta nu ar fi poate de ajuns întrucât funcţiile şi operaţiile din creier sunt mult mai complexe decât cele ale unui computer. Informaţiile care provin de la simţuri sunt transmise către creier fiind codificate în formă electrică (impulsuri) sau chimică (prezenţa anumitor substanţe specifice şi concentraţia lor). Toate părţile creierului comunică una cu alta, iar aceasta se face prin intermediul unui ansamblu foarte vast de mici „staţii” electrice – neuronii.computer-brain

Membrana lor prezintă pe faţa externă o încărcătură electrochimică pe care o eliberează, din nou şi din nou, sub forma a ceea ce se numeşte “potenţial de acţiune”. Acesta călătoreşte apoi de-a lungul prelungirilor neuronale numite axoni şi dendrite, până la alţi neuroni. Celulele nervoase acţionează la unison pentru a genera gânduri şi mişcări, iar informaţia se răspândeşte prin reţele foarte fine, între diferitele părţi ale creierului şi spre organele de acţiune. Cum anume informaţia cuprinsă în gând este codificată în această sui generis „supă electrochimică”, rămâne încă un mister pentru oamenii de ştiinţă, care se limitează la o teorie mecanicistă asupra vieţii. Activitatea însumată a neuronilor generează undele cerebrale – nişte pulsaţii electrice cu diferite frecvenţe. Acestea pot fi înregistrate de aparatul numit electroencefalograf, cu ajutorul unor electrozi plasaţi pe pielea capului. Un astfel de electrod poate citi activitatea a aproximativ 100.000 de neuroni. 1671_the_brain_cube_inhand

Există 100 de miliarde de astfel de celule neuronale în creierul uman, iar fiecare poate forma de la o sută la sute de mii de conexiuni (sinapse) cu alte celule. Numărul de conexiuni care poate exista între toate celulele nervoase ale creierului este impresionant. Sinapsele se dezvoltă pe tot parcursul vieţii, ca răspuns la stimulii veniţi din mediul exterior – contactul cu membrii familiei, cu alţi oameni, şcoala, educaţia, etc., dar şi ca răspuns la propriile intenţii şi motivaţii. Cu cât copilul şi apoi adultul se străduieşte să afle şi să înveţe mai multe lucruri, cu atât sunt stimulaţi un număr din ce în ce mai mare de neuroni şi, în consecinţă, numărul conexiunilor creşte. “Avem de-a face cu o orchestră simfonică în care cei care cântă sunt stabili ca poziţie dar mobili ca funcţie, şi care pot urma dirijorul sau pot improviza singuri melodia”, spune W. Grey Walter despre activitatea cerebrală.

frequency-004
Undele cerebrale şi stările psiho-mentale – două aspecte ale aceleiaşi realităţi
S-a observat că undele cerebrale sunt de cinci tipuri: alfa, beta, gama, delta şi teta. Cercetătorii au stabilit anumite corespondenţe între diferitele stări ale fiinţei umane şi caracteristicile activităţii electrice a creierului, obiectivată sub forma undelor celebrale care apar în fiecare stare.

În stare de veghe predomină undele beta. Frecvenţa lor este cuprinsă între 13 şi 30 Hz (cicli/secundă). Acestea caracterizează perioadele de concentrare mentală, rezolvarea problemelor, analiza centrată pe diferite probleme zilnice. creier(7)Undele alfa sunt undele electrice din regiunile parietală şi occipitală ale creierului, având frecvenţa cuprinsă între 8 şi 12 Hz (după anumiţi oameni de ştiinţă, 13 Hz). Aceste unde caracterizează starea de luciditate, calm şi relaxare mentală, sau stările de visare cu ochii deschişi. Undele alfa sunt un semn de relaxare mentală, indicând absenţa stimulării senzoriale la o persoană conştientă.
Undele cerebrale delta apar în timpul somnului profund sau al stărilor de inconştienţă. Frecvenţa lor este cuprinsă între 0,5 şi 4 Hz.
Undele cerebrale gamma au cea mai mare frecvenţă: 40Hz şi sunt implicate în activitatea mentală foarte intensă. Prezenţa lor a fost de asemenea detectată în timpul procesului de trezire şi în timpul perioadelor de somn caracterizate de mişcări oculare rapide.

Undele cerebrale teta apar în stări de somnolenţă, inconştienţă, vis, când nu ne putem concentra, sau în stări de calm profund, relaxare, linişte, cum ar fi stările de trecere de la veghe la somn sau invers. Frecvenţa lor este de 4-7 Hz. Unii o consideră ca fiind de 5-8 Hz. Timpul prelungit de activitate mentală teta, în stare de veghe, indică prezenţa unei perioade de creativitate psiho-mentală foarte mare.

Prin practică, meditaţia yoghină poate diminua frecvenţa de vibraţie a undelor cerebrale de la nivelul caracteristic activităţilor zilnice până la nivelul teta, permiţând persoanei să rămână în această stare mentală foarte relaxată, conştientă fiind.

Creierul este un organ dinamic şi foarte plastic

Timp de foarte mulţi ani, de când a fost decoperită celula nervoasă, s-a considerat că fiinţa umană are un număr limitat de neuroni cu care se naşte şi pe care îi „consumă” pe parcursul vieţii, iar conexiunile între neuroni se realizează doar în perioada de învăţare şi maturizare a copilului. Multiplele experimente care au luat amploare începând cu anii ’50 – ’60 , au promovat ideea reînnoirii celulelor nervoase şi a multiplicării conexiunilor între neuroni. Dar aceste idei nu au fost larg acceptate în rândul oamenilor de ştiinţă din acele timpuri.

În anii ’60, Maurice Barry Sterman, absolvent al facultăţii de psihologie al Universităţii California, Los Angeles (UCLA), a început să promoveze un concept care a fost acceptat de-abia în ultimii ani de către oamenii de ştiinţă. El consideră creierul un organ dinamic şi foarte plastic – adică un organ care se poate adapta structural şi funcţional la numeroase solicitări. Sterman a arătat, prin experimente ştiinţifice riguroase, că neuronii  se află acolo unde mintea întâlneşte corpul. El a arătat că prin simpla ghidare a modului în care cineva gândeşte se poate schimba structura ţesutului cerebral, ca mod de interconectare a celulelor nervoase şi ca densitate de celule. Prin simpla învăţare a unei persoane cum anume să abordeze anumite direcţii, s-a observat faptul că creierul este capabil de o transformare profundă.  Oameni cu una din cele mai severe probleme, epilepsie refractară, au putut fi învăţaţi să se vindece singuri, prin urmărirea propriilor unde cerebrale. Acest aspect dovedit ştiinţific susţine faptul că orice obişnuinţă bună în gândire ne aduce numai beneficii, întrucât permite o reorganizare extrem de armonioasă a structurii la nivel cerebral.

Biofeedback-ul sau neuro-feedback-ul– ştiinţa prin care oamenii pot învăţa cum să îşi controleze activitatea cerebrală

Astfel, a apărut o nouă ştiinţă – biofeedback-ul sau neuro-feedback-ul– ştiinţa prin care oamenii pot învăţa cum să îşi controleze activitatea cerebrală, cu ajutorul unui aparat care obiectivează tipul de unde cerebrale predominant într-un anumit moment. exercitii-pentru-creierBiofeedback-ul implică faptul ca pacientul să îşi asume responsabilitatea propriei sănătăţi, un aspect extrem de important care la ora actuală este promovat doar de medicina naturistă. Pacientul urmăreşte să dobândească capacitatea de a înţelege cum anume mintea şi corpul funcţionează în interdependenţă, producând apoi modificări pe baza acestei înţelegeri. Este nevoie de răbdare şi o voinţă puternică pentru rezolvarea problemei de sănătate. Dar mulţi dintre cei care au aflat de această posibilitate de vindecare la timpul respectiv, şi care nu aveau probleme simple de sănătate – cel mai frecvent exemplu fiind epilepsia, au avut tenacitatea şi dorinţa de a se vindeca prin această modalitate.

Până a se ajunge la validarea ipotezei care a existat iniţial, şi anume că omul îşi poate controla undele cerebrale, s-au făcut experimente ştiinţifice riguroase pe subiecţi voluntari sănătoşi.Poate un EEG să arate dacă cineva este în stare de interiorizare? După cum s-a observat, multiplele experimente desfăşurate de diferiţi cercetători interesaţi de acest domeniu au arătat că există această posibilitate. În vremurile de început ale acestor cercetări, subiecţii se antrenau pentru  a produce la comandă anumite frecvenţe cerebrale. Joe Kamiya – profesor la Universitatea Chicago, consideră că oamenii nu pot fi văzuţi doar ca o aglomerare de gene şi răspunsuri la stimuli externi. El consideră că fiinţa umană are, sau poate dobândi cu adevărat, controlul deplin şi conştient asupra propriei activităţi cerebrale.
El a schiţat un experiment pentru a afla dacă cineva poate diferenţia, prin percepţie corectă, între diferitele unde cerebrale ale creierului său. Persoana care l-a ajutat l-a acest experiment a fost Richard Bach. Acesta a fost plasat într-o cameră întunecată, cu electrozi amplasaţi în partea posterioară stângă a capului. Joe Kamiya îi urmărea pe electroencefalograf activitatea cerebrală. Se emiteau diferite tonuri sonore şi se urmărea răspunsul de unde cerebrale. R.Bach era întrebat ce tip de unde erau, prin perceperea obiectivă a stării sale. La început a ghicit doar jumătate din răspunsuri. Kamiya îi recomandase să fie atent la starea care apare în concordanţa cu undele cerebrale ca răspuns la tonurile emise. În a treia zi de  testări, Bach ajunsese să recunoască corect în 85% din cazuri ce unde cerebrale emitea creierul său. În foarte scurt timp, Bach a ajuns un adevărat maestru al detectării tipului de unde pe care le emitea creierul său. 

A doua parte a experimentului a constat în intrarea la voinţă a subiectului în stare alfa: când clopoţelul suna o dată, R.Bach intra la voinţă în stare alfa. Dobândise capacitatea chiar de a varia de la frecvenţa alfa cea mai joasă la cea mai înaltă. A fost primul experiment controlat care a demonstrat că undele cerebrale, considerate a fi involuntare, pot fi obiectul controlului voluntar. Astfel s-a lansat domeniul biofeedback-ului undelor cerebrale. R.Bach spunea că simţea că este în stare alfa când orice imagine din mintea sa dispărea şi când îşi imagina muzica unei orchestre. Alţi subiecţi spuneau că stările asociate undelor alfa apăreau atunci când lăsau mintea liberă, sau când îşi simţeau bătăile inimii, sau când nu mai gândeau.

La momentul respectiv, Kamiya nu a sesizat importanţa experimentului; dorea doar să vadă dacă oamenii îşi pot controla undele cerebrale. În lucrarea pe care a publicat-o ulterior în Psychology Today, în 1968, Kamiya afirma că „decât să înghiţi un tranchilizant, mai bine îţi induci starea de linişte prin metoda pe care am utilizat-o în experimentele noastre”. Tot în perioada respectivă, testele realizate de Elmer Green prin înregistrarea activităţii cerebrale a unui yoghin în timpul meditaţiei, au arătat că aceasta era caracterizată de apariţia spontană a undelor alfa. De asemenea s-a observat că acesta putea să se „mişte” rapid între diferitele frecvenţe cerebrale. Această flexibilitate este un semn distinctiv al fiinţelor cum ar fi sfinţii şi yoghinii, după cum au arătat testele realizate de Green.tell4thing.blogspot.com how to meditationPoate nu toate fiinţele umane sunt înclinate să practice meditaţia yoghină, dar există posibilitatea să înveţe să îşi controleze activitatea cerebrală, prin biofeedback, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Ne putem întreba totuşi cât de uşor se poate învăţa acest control asupra undelor cerebrale? Un exemplu ar fi experimentele realizate de Sterman. În 1965, acest cercetător a început o serie de experimente pe animale de laborator. Cu ajutorul unui lot de pisici a reuşit să demonstreze capcacitatea acestora de a învăţa să îşi inducă unde de o anumită frecvenţă specifică, 12 – 15Hz, condiţionat – nu primeau ceva delicios de mâncare dacă nu erau în stare alfa. Nu credem ca unei fiinţe umane îi este mai greu decât unei pisici să dobândească acelaşi control, cu diferenţa că în cazul fiinţei umane aceasta se face la voinţă. Richard Bach a arătat cu prisosinţă capacitatea noastră de a ne alege la voinţă stările.

Toate studiile ştiinţifice finanţate de către autorităţile SUA, referitoare la biofeedback, au fost sistate, fără a se da prea multe explicaţii, în momentul în care s-a certificat eficacitatea acestei terapii. De ce? Vă lăsăm pe dumneavoastră să răspundeţi acestei întrebări. Ţineţi cont doar de faptul că firmele farmaceutice câştigă foarte mult din comercializarea medicamentelor pentru bolile aşa-zis incurabile.

Bibliografie: 1. Elizabeth Gould, Alison J. Reeves, Michael S.A. Granziano,and Charles G. Gross – Neurogenesis in the neocortex of adult primates, Science 15 oct 1999, 548-552.
2. Jim Robbins – A symphony in the brain – The evolution of the new brain wave biofeedback .

SURSA-yogaesoteric.net


ccc

Motive de îngrijorare datorate implementării tehnologiei 5G


La conferința de presă din iunie 2016, în care șeful Comisiei Federale de Comunicații (FCC), Tom Wheeler, a anunțat deschiderea spectrului triplu ce va conţine banda joasă, banda medie și banda înaltă de intensitate a undelor radio, nu a existat nicio mențiune privind efectele acestora asupra sănătății. Dar pericolele sunt reale. Mii de studii leagă expunerea la radiații radio cu frecvență joasă de o listă lungă de efecte biologice adverse.

Programul Național de Toxicologie, cu un buget de 25 milioane USD, a concluzionat că radiațiile de frecvență radio de tipul utilizat în prezent de telefoanele mobile pot provoca cancer. Dar care este impactul rețelelor 5G asupra sănătății oamenilor?

ccc

Iată o sinteză a studiilor efectuate până în prezent, cuprinzând 11 motive care stârnesc îngrijorare:

1. O supă densă de electro-ceață. Vom fi bombardați de frecvențe foarte înalte, la intensități reduse și de scurtă durată, fapt ce va crea o „supă densăˮ de „electro-ceațăˮ, care va interfera cu potențialele electrice naturale ale trupului.

2. Efecte asupra pielii. O preocupare importantă este legată de modul în care aceste noi lungimi de undă vor afecta pielea. Trupul uman are între două până la patru milioane de canale sudoripare (pori prin care se elimină transpiraţia la suprafaţa pielii). Dr. Ben-Ishai de la Universitatea Ebraică din Israel a explicat că aceste canale de eliminare a transpirației acționează ca „o serie de antene helicoidale atunci când sunt expuse la aceste lungimi de undă”, ceea ce înseamnă că devenim mai conductivi din punct de vedere electric. Un studiu ştiinţific recent, din New York, care a utilizat unde de 60 GHz, a arătat că „analizele adâncimii de penetrare arată că mai mult de 90% din puterea transmisă este absorbită în epiderm și în dermˮ. Efectele MMW (unde milimetrice) studiate de dr. Yael Stein de la Universitatea Ebraică arată că aceste unde provoacă și dureri fizice la oameni, pe măsură ce nociceptorii noștri se „aprindˮ, ca formă de recunoaștere a undei ca un stimul dăunător. Aceasta arată posibilitatea apariţiei multor boli de piele și a cancerului, precum și apariţia de dureri fizice localizate la nivelul pielii noastre.

woman statue
Fotografie de Zack Jarosz pe Pexels.com

3. Efecte asupra ochilor. Un studiu din 1994 a constatat că radiația electromagnetică de nivel mic, cu lungime de undă milimetrică, a produs opacitatea corneei la șobolani. Un experiment realizat de Institutul de Cercetări Medicale din cadrul Universităţii de Medicină din Kanazawa a constatat că antenele ce emit unde milimetrice de 60 GHz pot cauza leziuni termice de diferite tipuri şi profunzimi. Efectele termice induse de undele electromagnetice milimetrice pot pătrunde sub suprafața globului ocular. Un studiu derulat în China în anul 2003 a descoperit, de asemenea, deteriorarea celulelor epiteliale ale cristalinului la iepuri după 8 ore de expunere la radiațiile cu microunde. Un alt studiu realizat de Colegiul Medicilor și Chirurgilor din Pakistan, în 2009, a concluzionat că CEM emise de un telefon mobil provoacă perturbarea formării retinei la embrionii de găină.

Modern cyber soldier with target matrix eye
Modern cyber soldier with target matrix eye concept

4. Efecte asupra inimii. Un studiu din 1992 realizat de un grup de cercetători din Rusia a constatat că frecvențele de unde electromagnetice din intervalul 53-78 GHz (pe care 5G propune să le utilizeze) au afectat ritmul cardiac la șobolani. Această alterare a fost considerată şi un indicator al stresului la care au fost supuşi (iradierea cu CEM). Au mai existat şi alte studii ştiinţifice riguroase, chiar pe alte specii, care au confirmat apariţia aritmiilor cardiace în urma expunerii la CEM.

5. Efecte asupra sistemului imunitar. Un studiu realizat de cercetători ruşi, în 2002, a urmărit să examineze efectele expunerii la microunde de 42 GHz asupra sângelui, la animalele de laborator – șoareci sănătoși. S-a observat că „expunerea întregului organism la CEM cu intensitate scăzută are un efect consistent asupra indicilor de imunitate nespecificăˮ.

6. Efectele asupra ratei de creștere a celulelor. Un studiu armean din 2016 a observat consecinţele acţiunii MMW (undelor electromagnetice milimetrice) de intensitate scăzută, care se consideră că vor reflecta viitorul mediu determinat de 5G, după ce această reţea va fi pusă în funcţiune. Studiul efectuat pe bacterii tip E. Coli, dar şi pe alte bacterii, a arătat că undele electromagnetice au inhibat creșterea E. Coli și au determinat „modificarea proprietăților și a activității” acestor organisme. Îngrijorarea rezultată se datorează faptului că cercetătorii au considerat că CEM ar avea același efect și asupra celulelor umane.

7. Efecte asupra rezistenței la bacterii. Același studiu armean a sugerat, de asemenea, că acțiunea MMW se repercutează în principal asupra apei, a membranei celulare, a plasmei și a genomului. Autorii studiului au descoperit că în interacțiunea cu MMW, bacteriile și-au modificat sensibilitatea la „diferite substanțe chimice biologic active, inclusiv la antibioticeˮ. Mai exact, supunerea bacteriilor combinației de MMW și antibiotice a condus la rezistență la antibiotice. Această descoperire arată că implementarea planului 5G ar putea avea un efect de amploare asupra sănătății ființelor umane, deoarece CEM 5G vor fi implementate pe tot globul. Aceasta va însemna crearea la nivel planetar de populații de bacterii care vor putea infecta fiinţa umană dar care vor fi rezistente la antibiotice. În același timp ființele umane, și nu numai, vor manifesta o imunitate din ce în ce mai slabă, o rezistență la infecții din ce în ce mai redusă, tot din cauza CEM 5G.

8. Efecte asupra sănătății plantelor. Una dintre caracteristicile 5G este că MMW sunt deosebit de susceptibile de a fi absorbite de plante și de ploaie. Atât oamenii, cât și animalele consumă plante ca sursă de hrană. Efectele MMW asupra plantelor ar putea însemna alimente care nu pot fi consumate în siguranță. Până acum ameninţarea care venea din partea alimentaţiei era/este reprezentată de organismele modificate genetic (OMG). Un studiu din 2010 privind răsadurile de aspen a arătat că expunerea acestora la frecvențe radio a condus la plante cu frunze care prezintă simptome de necroză. Un alt studiu armean a constatat că MMW-urile cu intensitate scăzută determină modificări ale spectrului izoenzimelor peroxidazei ale lăstarilor de grâu. Peroxidaza este o proteină de stres existentă în plante. Rezultatele experimentelor arată că 5G va fi deosebit de dăunător pentru plante – poate mai mult decât pentru oameni.chrysalidocarpus-lutescens-potted-plant__67424_PE181267_S4

9. Efecte asupra atmosferei și epuizării combustibililor fosili. Implementarea rețelei wireless globale 5G necesită lansarea de rachete pentru plasarea de sateliți 5G. Acești sateliți au o durată scurtă de viață, ceea ce ar necesita o desfășurare de forțe mult mai mare decât ceea ce vedem în prezent. Un nou tip de motoare cu hidrocarburi care se așteaptă să deservească o flotă de rachete suborbitale ar emite negru de fum care „ar putea provoca schimbări potențiale semnificative în circulația atmosferică la nivel planetar și în distribuția stratului de ozon și temperatură”, potrivit unui studiu din 2010. Conducta de evacuare a rachetelor emite clor, care distruge de asemenea ozonul. Efectele asupra ozonului sunt considerate a fi mai rele decât expunerea la clorofluorocarboni din prezent. Proiectul Google Loon se spune că aduce internet în zonele rurale și greu accesibile prin utilizarea baloanelor de heliu. Dar aceste baloane au o durată de viață de doar 10 luni, ceea ce ar implica existenţa de rezerve de heliu mai mari decât avem pe Pământ.

10. Perturbarea ecosistemului natural. Începând cu anul 2000, au existat rapoarte referitoare la păsări care își abandonează cuiburile, precum și la probleme de sănătate ale acestora, cum ar fi „deteriorarea penelor, probleme de locomoție, supraviețuire redusă și moarte”, spune cercetătorul Alfonso Balmori. Speciile de păsări care sunt afectate de aceste niveluri de intensitate scăzută de radiații neionizante cu microunde sunt, de exemplu, vrăbiile de casă și berzele albe. Dar nu doar păsările vor fi afectate. Populația în scădere a albinelor este de asemenea asociată cu această radiație EMF neionizantă. S-a observat că CEM reduc capacitățile de reglare a producerii ouălor de către regină, ceea ce duce la scăderea puterii coloniei. Un studiu realizat de Colegiul Loyola din Chennai în anul 2012 a concluzionat că, din 919 studii efectuate pe păsări, plante, albine și animale, precum și pe oameni, 593 dintre acestea au arătat impactul devastator al radiațiilor RF-EMF asupra acestor specii.

two person holding white and black android smartphones
Fotografie de rawpixel.com pe Pexels.com

11. Cele mai multe studii asupra 5G au rezultate sub nivelul real al efectelor pe care le-ar produce radiaţia 5G. 5G va folosi undele milimetrice pulsatorii pentru a transporta informații. Dar, aşa cum subliniază dr. Joel Moskowitz, majoritatea studiilor asupra CEM 5G sunt „subdozateˮ, deoarece nu folosesc unde pulsatorii. Acest aspect este foarte important, deoarece cercetarea asupra undelor electromagnetice arată că undele pulsatorii au efecte biologice mult mai profunde asupra organismului uman comparativ cu undele non-pulsate. Există studii care arată că ratele frecvenței pulsurilor au condus la toxicitate genică și la întreruperea structurii ADN-ului.

Sursa-yogaesoteric.net


ccc

Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi


Oamenii sunt unici, irepetabili, formidabili. Sunt la fel și diferiți în același timp. Fragili şi puternici. Greu de înţeles, dar uşor de iubit. Cu trecut, prezent şi viitor. Un univers de trăiri. Paradoxal ei nu se întâlnesc întâmplător. Iar povestea fiecăruia diferă în funcţie de chipurile care au făcut parte din viaţă şi mai ales de alegerile făcute. cccUnii au poveşti memorabile, demne de a deveni nemuritoare în coperţile unei cărţi. Alţii impresionează prin durerile şi deziluziile care i-au făcut mai moi sau mai abrazivi. Stâncă de piatră sau păşune plină de flori de câmp. Unii se ruşinează sau îi buşeşte râsul de alegerile făcute cândva, ori cu neputinţele omeneşti, asumate sau nu. Împărţim visele sub acelaşi cer şi păşim pe acelaşi pământ.

Suflet drag, crezi că înțelegi tristețea din zâmbetul fiecăruia, furia din spatele cuvintelor oricui și fericirea din spatele lacrimilor omului? Crezi. Dar nu e aşa. Fiecare om are taina lui. Vorbim și visăm frumos. Ne ataşăm de oameni, de locuri, de lucruri şi de momente frumoase. Muncim cu dăruire. Ascundem dureri fizice şi sufleteşti, îndoieli, temeri, regrete, neîmpliniri… Redevenim empatici, prezenţi, atenţi. Plângem. Iertăm. Iubim. Păstrăm cu sfinţenie amintiri ce ne fac sufletul să vibreze. Învăţăm să dăruim. Dar cel mai mult insistăm în eroare. Compromisuri. Șah-mat! O simplă privire tăioasă poate ucide încrederea, o mângâiere cumpărată poate să doară mai tare decât o lovitură, simple cuvinte goale pot răni mai mult decât un pumnal, iar indiferenţa poate fi oricând o eutanasiere lentă.ccccLipim şi dezlipim etichete pe oameni. Tragem pe unii sau pe alţii de mânecă încercând să schimbăm păreri. Ne consumăm energia preocupându-ne de ceea ce gândesc alţii despre noi. Acumulăm frustrări, ne încărcăm sufletele cu griji inutile şi ne alimentăm imaginaţia cu tot felul de închipuiri.

Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi. Datul cu părerea despre orice, oricând, oriunde, încurajat de mass-media devine o a doua fire a omului mic. Prejudecăţi. Utopii. După ce malaxorul vieţii ne frămână bine, uneori și cea mai amărâtă bucățică de pâine ți se pare cea mai dulce. Mai ales după ce viața ți-a dat jos „ochelarii de cal”, acele apărătoare care nu îţi permit să vezi lateral ceea ce ar trebui: suferinţele şi nevoile celor de lângă noi, frumosul din jurul nostru, binele şi intenţiile bune, şansele care ni se acordă, oamenii care merg alături de noi, natura. Astăzi greșesc eu și tu mă ierți. Mâine greșești tu și eu te iert. Poimâine greșim amândoi și alții ne iartă și tot așa. Și deasupra tuturor și în noi adie Duhul Sfânt în Lumină lină. Ne emoţionează orice este frumos, o floare, o melodie, un zâmbet, vocea unui copil, tandreţea unui bătrân, amintirea cuiva drag…o-HAPPY-COUPLE-facebookAi adus ceva frumos și bun pe lume? Ai făcut pe cineva fericit astăzi? Iubești sau urăști? Acționezi sau ești indiferent? Înțelegi fără explicații? Crezi fără să vezi? Auzi fără cuvinte? Vezi cu ochii închiși? Simți fără atingeri? Când te uiţi în oglină ce vezi?! Când viața îți rupe paginile viselor, râzi de mulțimea viselor ce apar după. Sufletul nu este limitat la un număr fix de iubiri. Nu rămâne într-o baltă de pierzanie. Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea, încerc să învăț câte ceva de la fiecare. Și, Doamne, ce minune este viața! Mai ales după ce îți tragi sufletul că ai alergat de tine ca să te întâlnești cu Tine…

Am să iubesc până la sfârșitul lumii. Iar sfârșitul lumii e sfârșitul meu. Când am murit, lumea mea s-a sfârșit. Așadar, se cuvine să mă preocupe sfârșitul meu, nu sfârșitul lumii. A semnat cineva vreun contract că trăiește 70 sau 80 de ani?! Oricând povestea vieții noastre se poate încheia, brusc sau lin. „Apocalipsele” contemporane sunt în mintea și în inima mea, când urăsc, mint, invidiez, judec, etc. În mine e Raiul, în mine e iadul. În mine e lumina și în mine e întunericul.hell_or_heaven__by_yongl-d4lkj73Așadar, suflet drag, trăiește fiecare zi ca și cum ar fi ultima zi din viața ta. Astăzi poate fi cea mai frumoasă zi, de tine depinde ce alegi. Fii o candelă aprinsă, iar prin pilda propriei vieți fă lumea mai frumoasă în jur. Iartă, iubește, binecuvintează! Ești o minune!

Extras  din Ieromonah Hrisostom Filipescu, „Puține cuvinte, multă iubire”,


http://bit.ly/2Cz43uZ

Calea către o sănătate perfectă: echilibrul între acid și alcalin


Chiar dacă noi suntem inconștienți sau nepăsători în ceea ce privește stilul nostru de viață, trupul nostru este capabil de unele eforturi impresionate, de nebănuit, pentru a menține starea de echilibru a unor funcții esențiale pentru a supraviețui. De multe ori micile simptome, cum ar fi durerile de cap, unele ameţeli sau amorţeli etc, sunt avertizări pe care trupul ni le oferă cu privire la dezechilibrele prezente în organism.ccc

Un astfel de dezechilibru se poate produce și în ce priveşte pH-ul sângelui, echilibrul între aciditate şi alcalinitate. În mod normal pH-ul sângelui ar trebui să se situeze între valorile de 7,34 – 7,45 pe o scală între 0 şi 14, unde 0 este foarte acid şi 14 este foarte alcalin. Pentru a menține acest echilibru trebuie să avem în vedere atât o dietă echilibrată, dar și o stare de spirit preponderent optimistă, benefică.

Despre detoxifierea trupului prin utilizarea plantelor de leac, a postului, a masajului, a băilor de abur şi a hranei potrivite în scopul alcalinizării a vorbit pentru prima oară renumitul Edgar Cayce, în anii 1940. Apoi, în anii 1990 doctorul Theodore A. Barody a susținut în cartea sa, devenită un bestseller internațional Alkalize or die (Alcalinizați-vă sau veți muri), că majoritatea bolilor au drept cauză esențială deșeurile acide din organism. În 2010 doctorul Robert Young, care a devenit ulterior unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai alcalinizării, a publicat cartea The pH miracle (Miracolul pH-ului) în care a prezentat concluziile anilor de studiu despre aciditatea sângelui, afirmând că aciditatea afectează însăşi viaţa și se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.

art back view black and white dark
Photo by Matheus Bertelli on Pexels.com

Nutrienţii din alimente (carbohidraţi, proteine, lipide etc.) sunt purtați de sistemul sanguin către celulă, care cu ajutorul oxigenului (inspirat prin plămâni şi adus tot de sânge) îi „arde” şi astfel îi oferă trupului energie. Rezidurile care rămân în urma acestei operațiuni sunt constituite din apă, dioxid de carbon ce este expirat de plămâni și unele săruri. Hrana considerată „bună” sau „rea” pentru noi este apreciată și în funcție de cantitatea şi calitatea deşeurilor (sărurilor) produse: alcaline sau acide. Orice substanţă ce intră în trup produce fie reziduuri alcaline, fie acide.

Aciditatea şi alcalinitatea unei substanţe este măsurată cu ajutorul pH-ului (potenţialul de hidrogen) pe o scală logaritmică de la 0 la 14. Fiecare număr din această scală reprezintă logaritmul concentrării ionilor de hidrogen. La valoarea 7 substanța este considerată neutră, sub 7 este considerată acidă iar peste 7 este considerată alcalină. Substanța acidă este cea care eliberează ioni de hidrogen (H+) într-o soluție sau mediu, iar substanța bazică cea care preia, îndepărtează H+, eliberând radicalul hidroxid OH-. Acesta din urmă este foarte important întrucât de el se „cuplează” mineralele considerate alcaline, generând hidroxid de potasiu, de sodiu şi de calciu – KOH, NaOH, Ca(OH)2 – care păstrează oxigenul. Iar oxigenul este „combustibilul” de bază al trupului.

Există alimente ce generează săruri (reziduuri) alcaline şi alimente ce generează săruri acide pe care le vom prezenta pe larg în lista alimentelor din acest articol. Pentru a putea trăi, sângele şi celulele noastre trebuie să fie uşor alcaline (sângele are pH-ul de 7,365). Pentru a-şi păstra alcalinitatea, organismul nostru face o mică „scamatorie” prin care convertește reziduurile acide în reziduuri acide solide. Dacă trupul poate menține aceste reziduuri nediluate, le poate stoca pe o perioadă nedeterminată, neafectând pH-ul în restul corpului. Aşa că le stochează într-o multitudine de locuri şi moduri, inclusiv în grăsime. Îngrășarea poate fi rezultatul necesității reziduurilor acide de a avea un mediu de stocare. O parte din aceste reziduuri sunt depozitate în ţesuturile unde există o circulaţie mai slabă a sângelui: burta la bărbaţi, şolduri la femei, încheieturi, articulaţii, anumiţi muşchi – la ambele sexe. Deşeurile pe care nu le eliminăm devin deşeuri solide precum colesterolul, acizii graşi, acidul uric, pietre la rinichi, la bilă, uraţi, fosfaţi, sulfaţi, diverse formaţiuni cristaline, ce se acumulează în trup. Iar aceasta se traduce prin hiperaciditate, care duce la boală (îndeosebi reumatism, arteroscleroză, osteoporoză, gută) şi îmbătrânire accelerată.

Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: trupul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, poate apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoză, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitațiile şi durerile musculare.

Diverși cercetători care au căutat să afle ce declanșează apariția cancerului au ajuns la concluzia că aciditatea este una dintre cauzele primare. Răsplătit cu premiului Nobel pentru Medicină, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970) a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de două condiții de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit, de asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în prezenţa nivelurilor ridicate de oxigen. Conform doctorului Warburg „toate celulele normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fără excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline”.

PH-ul unor alimente
Cum se poate echilibra şi alcaliniza organismul?

ALCALINITATE PRIN DIETĂ: reducerea ponderii alimentelor acide şi creșterea ponderii celor alcaline. Se consideră că un raport 80% alimente alcaline – 20% alimente acide este corect. Alimentele se pot împărți în două mari categorii: alimente care produc reacții acide în organism şi alimente care produc reacții alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare.

Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxificare. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozități în organism, provocând, în final, lezarea țesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfășurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80% alimente care produc alcalinizare.

ALIMENTE CARE FORMEAZĂ MEDIU ALCALIN

  1. Vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru trup. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi antistres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.
  2. Fructe: ananas proaspăt, avocado, banane coapte, caise, căpşuni, cireşe, curmale, fructul pasiunii, grapefruit, guava, kiwi, lămâi coapte, lămâi verzi, mandarine, mango, mere, merişor, nectarine, nucă de cocos proaspătă, papaya, pepene – toate soiurile, pere, piersici, portocale, rodii, smochine, stafide, struguri, tamarind, zmeură. Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către trup pentru a extrage şi utiliza mineralele alcaline.
  3. Vegetale:
    andive, anghinare, ardei gras, arpagic, avocado, bame, broccoli, cartof alb, cartof dulce, castane comestibile, castravete, ceapă, ciuperci, conopidă, creson, dovlecel, fasole limă, fasole verde boabe, frunze de cicoare, germeni de cereale, gogoşari, gulie, hrean, lăptuci, lucernă, măcriş, mărar, măsline coapte, mazăre verde, morcovi, muguri de bambus, nap, păpădie, păstârnac, pătrunjel, porumb dulce, praz, ridichi, roşii coapte, rucola, salată chinezească, salată verde, sfeclă roșie, spanac, sparanghel, ştevie verde, ţelină, usturoi, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, vinete
  4. Produse lactate: kefir, lapte bătut, zer
  5. Nuci, alune și sâmburi: castane, migdale, sâmburi de dovleac, susan
  6. Cereale: hrișcă, mei, quinoa
  7. Alte alimente care formează mediu alcalin:
    alge, apă cu lămâie, ceai verde, cidru de mere, condimentele din plante naturale, gălbenuş de ou, miere (în cantități moderate), miso (un produs din soia fermentată), oţet, polen, soia, ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece

ALIMENTE CARE FORMEAZĂ MEDIU ACID

  1. Fructe:afine, banane verzi, coacăze, fructe conservate, fructe uscate, glazurate, merișor, mure, prune, prune uscate
  2. Vegetale:ardei iute, fasolea uscată, linte, rubarbă, varză de Bruxelles
  3. Produse lactate:  brânză de orice fel, cașcaval, lapte fiert, la cutie etc.
  4. Nuci, alune și sâmburi: Toate, cu excepția celor care formează un mediu alcalin.
  5. Cereale: Toate, cu excepția celor enumerate la cerealele ce formează un mediu alcalin.
  6. Alte alimente care formează mediu acid: albuş de ou, alimente prăjite, conservate, fierte (mâncare gătită), arome artificiale, băuturi alcoolice, băuturi carbogazoase, bomboane, cacao, cafea, carne, ciocolată, dulciuri, coloranţi artificiali, gemuri, jeleuri, marmeladă, dulceaţă, îngheţată, maioneză, măsline în saramură, medicamente, murături, oţet de vin, pâine, prăjituri, fursecuri, biscuiţi săraţi, paste făinoase, produse de panificaţie, orez alb şi brun, tărâţe de grâu, linte, produse din făină, prăjituri cu orez, plăcinte, tapioca, tutun

ALCALINITATE PRIN GÂNDURI ŞI EMOŢII BENEFICE: Echilibrul emoțional favorizează o stare alcalină

Dacă dorim să ne păstrăm, să ne îmbunătățim sau să ne recuperăm starea de sănătate, trebuie să acționăm și în ceea ce privește emoțiile și gândurile noaste. Starea alcalină este un stil de viaţă. Atunci când optimismul, buna dispoziție, veselia debordantă, bucuria de a trăi sunt stările noastre permanente, ne aflăm mereu în rezonanță cu energiile benefice, minunate ale Universului și suntem într-o stare de armonie și de sănătate și păstrăm o stare alcalină în trup, generatoare de bunăstare şi echilibru.

Studii recente au demonstrat că emoţiile negative pot provoca chiar mai multă aciditate decât ceea ce mâncăm sau bem. Emoţiile negative pot avea multe cauze şi multe forme şi generează în organism un stres, iar stresul generează aciditate. De aceea este foarte important să acordăm atenţia cuvenită acestor aspecte. Ceea ce mâncăm şi bem, împreună cu emoţiile și gândurile noastre sunt importante pentru a ne recupera echilibrul interior.

Bucuria, râsul, fericirea, relaxarea, odihna şi somnul, practica ASANA-elor și a diverselor tehnici de PRANAYAMA, precum și meditația creează alcalinitate. Posturile yoga trupești (ASANA-ele) ne energizează și ne oxigenează întregul trup, ne ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne întăresc sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Yoga îmbunătățește metabolismul, normalizează presiunea sanguină, echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelul de insulină. În schimb, grijile, supărarea, ura, invidia, bârfa, frica, lipsa de somn, deshidratarea și zgomotul creează aciditate.

ALCALINITATE PRIN OXIGENARE: Să petrecem timp în natură!

În natură, într-un mediu curat şi oxigenat există mai mulţi ioni negativi, numiţi şi „vitamine ale aerului”, iar în unele regiuni din natură (la munte, pe malul mării sau lângă cascade de apă) unde apa se află într-o continuă mişcare, proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi faţă de 1.000 ioni pozitivi pe cm3.

S-a constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţa umană. Doctorul Albert Kruger a descoperit că ionii negativi măresc rata vitezei de oxidare a serotoninei din sânge, reduc nevroza şi anxietatea, măresc apetitul, pofta de viaţă şi tonifică organismul. În oraşe, în marile aglomerări urbane, datorită gazelor de eşapament, a fumului de ţigară, smogului industrial, antenelor de telefonie mobilă etc, se creează un mediu extrem de nociv, încărcat cu ioni pozitivi. Acest mediu nociv favorizează starea de aciditate a organismului.

sursa-yogaesoteric,net


cropped-2560x1440-white-solid-color-background1.jpg
click aici