Babele, legenda și tradiție


Inceputul primaverii este legat, pentru noi, romanii, de o traditie autentica, ce se pierde in negura timpului. Traditia poporului roman asociaza zilele cuprinse intre 1 si 9 martie cu babele, simbol al valorilor familiale traditionale si garantie a vietii vesnice. In credinta populara, babele sunt inzestrate cu puteri magice, care le permit sa influenteze starea vremii. Cea mai cunoscuta dintre aceste batrane fabuloase este Baba Dochia, cea care, în primele zile ale lui martie, incepe sa dezbrace, unul cate unul, cele noua cojoace care i-au tinut de cald in friguroasele luni de iarna.

http://bit.ly/2Cz43uZ

Pentru noi, romanii, luna martie are o incarcatura profund simbolica: pe langa Martisor si 8 martie, in traditia romaneasca se pastreaza si mitul Babei Dochia. De-a lungul timpului, Baba Dochia a servit drept sursa de inspiratie pentru numeroase legende, care au imaginat-o pe batrana Dochia sub cele mai diverse chipuri. De plida, in mitul Traian si Dochia, Baba Dochia sta la baza etnogenezei poporului roman. In acest mit, Dochia este fiica regelui Decebal, de ea indragostindu-se imparatul Traian, cuceritorul Daciei. Se spune ca, fiind urmarita de trupele lui Traian, Dochia isi gaseste refugiul in munti, unde, cu ajutorul Maicii Domnului, se transforma intr-o batrana care pastoreste o turma de oi. O dovada naturala in sprijinul acestui mit intemeietor ar putea fi reprezentata de binecunoscutele stanci Babele, din muntii Bucegi.

martisor.png
Potrivit altor legende, Baba Dochia este o soacra rea si cicalitoare, care vrea sa scape de nora ei, supunand-o la tot felul de incercari. Asa se face ca, intr-o zi, fata este trimisa la rau, sa spele lana alba pana cand, in mod paradoxal, aceasta s-ar innegri. Necajita ca nu poate sa indeplineasca vointa soacrei sale, biata fata incepe sa planga si se pomeneste langa ea cu doi batrani, Dumnezeu si Sfantul Petru, care se milostivesc de ea si ii innegresc lana. Vazand ca nora ei se intoarce acasa cu lana neagra, asa cum ii ceruse ea, Baba Dochia o trimite pe fata din nou la rau, sa albeasca lana la loc. Dumnezeu si Sfantul Petru ii vin din nou in ajutor fetei, de aceasta data trimitand-o sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. Vazand florile si fragii si convinsa ca a venit primavara, Baba Dochia pleaca la munte cu turma sa de oi. Pe drum, isi da jos, treptat, cele noua cojoace, insa, dupa noua zile, in urma unui inghet, Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei.

I_believe_my_soul__s_on_fire_by_Marrrakesh

Despre Baba Dochia se crede ca, in aceste zile, isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi. Din batrani se spune, de asemenea, ca babele ne pot influenta starea sufleteasca pentru tot restul anului, astfel explicandu-se si credinta potrivit careia asa cum e ziua babei fiecaruia dintre noi, asa ne va fi tot anul. Conflictul dintre soacra si nora ilustreaza, in plan concret, confruntarea dintre anul vechi si anul nou, antiteza iarna-vara, frig-caldura, sterilitate-fecunditate.


Traditia cere ca din 1 pana pe 9 martie sa ne alegem o baba, o zi care ne va ajuta sa ne facem o idee despre cum ne va fi anul in curs: o zi senina si insorita este semn de noroc si belsug, in schimb, o zi mohorata si ploioasa prevesteste un an cu incercari. Primele zile ale lui martie sunt zilele Dochiei, cu vreme schimbatoare precum caracterul capricios al Babei Dochia.

Numerologi
Tot potrivit traditiei, baba ne-o alegem in functie de ziua nasterii. Astfel, daca cifra zilei de nastere este mai mare decat cifra noua, ziua babei se afla calculand suma celor doua cifre. In credintele populare, cea de-a noua zi revenea celei mai importante dintre femeile din casa. Aceasta putea chiar sa lase mostenire ziua babei ei, ca simbol al delegarii responsabilitatii familiale. De asemenea, instabilitatea timpului specifica inceputului primaverii era asociata, in comunitatile traditionale, cu inconstanta trasaturilor de caracter, celor in cauza atragandu-li-se atentia de catre rude, vecini si cunoscuti. Obiceiul babelor avea, asadar, si un scop educativ.


Dincolo de traditie si legenda, babele vestesc triumful gratioasei primaveri, cu a ei explozie de viata, lumina, caldura si culoare asupra iernii si alor ei fiori de gheata, care, oricat de poetici ar fi, raman de temut.

sursa-aici


ccc