Cum devii increzator in fortele proprii

“Increderea in sine este fundatia oricarui succes maret si a oricarei realizari.” Daca ai incredere in tine, cu asta se rezolva aproape tot.

Asa o fi ?

Poate te simti blocat in situatia in care esti. Ai vrea sa ai curajul sa faci schimbari majore, sa incerci lucruri noi, sa-ti traiesti viata pe masura potentialului tau. Vrei sa ai puterea sa crezi in tine. Sa fii confortabil in propria piele, sa-ti tii capul sus si sa te simti bine cu tine. Vrei sa iei cele mai bune decizii pe care le poti lua. Nu cum ai facut-o pana acum, ci din respect fata de sine.

Dar ceva parca nu pusca. De fiecare data cand incepi sa faci un pas in fata, parca te trage ceva inapoi. Ti-e frica de esec. Ce vor zice ceilalti despre tine? Daca lucrurile au fost asa de atata timp, ce te face sa crezi ca or sa fie altfel de acum incolo? Nu-ti merge tie prea bine, dar parca ai ajuns sa te obisnuiesti cu asta. Cu jobul care nu te implineste, dar care macar iti asigura un acoperis deasupra capului. Cu o relatie care nu te face fericit, dar macar nu mai esti singur si te simti acceptat. Cu un stil de viata monoton, in care ocazionala betie cu amicii este punctul culminant al lunii.

Doar daca ai avea mai multa incredere in tine! Ai putea sa faci ce ti-ai dorit dintotdeauna. Daca ai avea mai multa stima de sine, atunci, da! Ti-ai trai viata dupa propriile tale reguli. Insa ce ai face daca ti-as spune ca tocmai modul asta de gandire te trage acum in jos? Daca ai afla ca a incerca sa-ti cresti increderea in sine si stima de sine e fix lucrul care te opreste sa ai succes.

Suna nebunesc? Crede-ma ca are sens si o sa devina din ce in ce ma clar, pe masura ce intru mai adanc in mijlocul problemei.

Increderea in sine te opreste sa ai rezultate

Pare contraintuitiv, insa asta e concluzia la care a ajuns Dr. Tomas Premuzic, autoritate internationala in profilarea personalitatii si profesor de psihologie aplicata in afaceri la University College of London.

Ce este increderea in sine? Perceptia pe care o avem in legatura cu abilitatile noastre de a face ceva. La ce putem sa ne asteptam de la noi in viitor? Ce performante putem atinge? Insa nu poti avea incredere in sine la nivel general. Nu este rezultatul unei gandiri pozitive, ci e ceea ce dezvolti confruntand provocari si depasind obstacole, intr-o situatie specifica.

Insa de ce te saboteaza? Te face sa devii arogant si deluzoriu. In termenii de specialitate, asta e cunoscut ca efectul Dunning–Kruger. Poti fraieri un recruiter la un interviu, intr-o pozitie de lider poti pacali oamenii sa te urmeze, aratand cat de increzator esti, insa nu va dura prea mult pana vei da cu nasul de asfalt.

Te saboteaza pentru ca te tine captiv in bula ta optimista, nu esti atent la feedback-ul pe care-l primesti din jur si nu mai cresti. Asta devine o problema serioasa mai ales cand ajungi in topul domeniului tau, in pozitie de lider, pentru ca cei din jur nu mai au curaj sa “ti-o spuna verde in fata”.

Cand iti spune cineva sau tu iti spui ca “esti bun”, “esti destept”, “esti talentat”, asta te impiedica sa evoluezi, deoarece tu ai acum o imagine de sine pe care nu vrei sa ti-o strici. Incercand lucruri noi, la care s-ar putea sa nu fii bun, risti sa simti esec. Atunci scade increderea si incepi sa te indoiesti de tine.

E ca un spectru cu doua capete: unul e reprezentat de “Pot face asta!”, iar celalalt de“Oare pot eu sa fac asta?”. Succesul iti va da incredere in tine, in timp ce esecul te va purta in celalalt capat al spectrului, in indoiala, facand sa pui sub semnul intrebarii abilitatea ta de a face fata provocarilor care-ti vor aparea in cale.

Nu e vorba sa-ti dovedesti cat de destept si de talentat esti. E vorba sa-ti dovedesti ca poti fi competent intr-un anumit caz, si sa-ti dai seama ca asta nu spune absolut nimic despre tine, ca persoana.

Hai sa luam cateva din sfaturile pe care le dau gurus sa-ti cresti increderea in sine si sa vedem de ce anume sunt niste capcane.

“Intreaba-i pe altii la ce esti tu bun.” Atunci increderea in sine e dependenta de validarea externa a celorlalti. Incepi sa asociezi acele abilitati, mai mult, perceptia altora asupra lor, cu cine esti tu ca persoana. Poate sa zica cineva cu siguranta? Poate sa stie ce e in capul tau, sa stie de ce esti tu in stare cu adevarat? Insa esti mai mult de atat, mai mult decat ce vad altii in tine si mai mult decat abilitatile pe care deja le posezi.

Alt sfat: “fa-ti o lista cu punctele forte.” Insa nu esti punctele tale forte, ai atat puncte forte cat si puncte slabe, si esti mai mult decat acestea. Concentrandu-te asupra punctelor forte, vei simti un “shot” temporar de incredere, insa te va face sa te rostogolesti pe derdelus atunci cand nu vei mai putea sa fugi de punctele tale slabedin viata reala.

Paradoxul e ca atunci cand NU incerci sa fii increzator, te vezi devenind increzator.Atunci pe ce trebuie sa te concentrezi? Pe exprimarea sinelui, in mod neconditionat. Asta te va face sa obtii rezultatele pe care ti le doresti atunci cand incerci sa-ti cresti increderea in sine.

Increderea nu e o problema reala. Performerii de top se antreneaza din greu si practica in mod continuu, indiferent de incredere, deoarece stiu ca practica duce la“victorii mici”, la competenta, iar competenta e cea care face sa ai un nivel crescut de incredere in sine.

 

Stima de sine te face sa te iubesti mai putin

Afirmatia nebuneasca “numero dos”, care va provoca panica in randul populatiei si care va rupe Matrix-ul in doua. In momentul in care vei intelege de ce e asa, atunci vei deveni cu adevarat liber.

Intr-un studiu al departamentului de psihologie din Florida (Baumeister & Co), s-a dovedit ca daca ai perceptia ca posezi o stima de sine crescuta, lucrul asta nu iti influenteaza in nici un fel performanta. Ba chiar e mai posibil sa dezvolti narcisism, care, chiar daca obtine rezultate pe termen scurt, tinde sa alieneze persoanele din jur pe termen lung.

Spre deosebire de increderea in sine, stima de sine trateaza perceptia pe care o ai asupra ta, ca persoana. Este imaginea pe care o avem despre noi, e ce credem noi ca suntem.

Cand esti un copilas, daca nu primesti atentie, mori. Incepi sa primesti aprecieri si sa tanjesti dupa complimente; pentru actiunile intreprinse si efortul depus, asta daca parintii si profesorii pe care-i ai stiu ceva psihologie – pentru cat de minunat esti tu, asta daca nu-s asa de rasariti. Tanjesti dupa validare, ai nevoie de indrumare si de incurajare ca de apa. Si e oarecum logic sa fie asa.

Partea mai putin buna e ca ne instaleaza un tipar in minte care ne este daunator pe termen lung. Luand in calcul ce ai citit pana acum, poti sa-ti dai seama de ce stima de sine e o capcana?

Avand ca punct de referinta validarea externa, cum te vad ceilalti, asa vei si deveni.Cand ai persoane care-ti spun, comunicand intr-un mod direct sau indirect, ca esti minunat, esti inteligent, esti frumos, asta iti construieste stima de sine.

Daca cei din jur incep sa zica lucruri rautacioase despre tine, despre cum arati, despre cum te comporti, atunci vei incepe sa te gandesti: “nu sunt destul de destept, nu sunt destul de bun” (Pentru ce? Pentru cine?) Daca te vezi ca esti gras, scund, ca ai cosuri, vei avea stima de sine la pamant. Asa ca incepi sa accepti comportament de mana a 2-a din partea celorlalti. Pentru ca meriti!

Daca ti-ai face acum o auto-analiza rapida, cum ai sti ca esti “stofa”? Incepand sa-ti masori valoarea personala, pe baza unor factori precum: aspect fizic, bogatie, realizari, bunuri materiale, statut, nivelul de succes pe care-l ai in viata.

De mici, suntem incurajati s-o facem si incepem sa ne identificam cu aceste lucruri. Insadaca te definesti prin victorii, prin lucruri acumulate, prin filtrul prin care te vad ceilalti, iti va fi foarte greu sa te iubesti pe tine. Si atunci te miri de ce ti-e frica sa esuezi, pentru ca asta iti afecteaza direct stima de sine. Pentru ca, deodata, nu mai esti asa de “awesome” cum erai pana acum.

Cand te bazezi pe stima de sine, trebuie sa-ti protejezi valoarea tot timpul. Tu trebuie sa fii “awesome” si din cauza asta mai degraba mergi cu ce stii pana acum, cu ce stii tu ca functioneaza pentru tine, si asa devii precaut cand vine vorba de schimbare. Chiar daca iti iese, cu fiecare realizare pe care o vei avea sub centura, vei deveni vulnerabil, pentru ca iti bazezi stima de sine pe acea victorie.

Ce nu-ti spune nimeni…

E ca poti sa atingi rezultate si sa fii confortabil in propria piele, fara capcane ale ego-ului, cum ar fi increderea in sine si stima de sine. Acum esti fericit pentru ca atasezi fericirea de incredere si de valoarea perceputa. DACA sunt minunat, ATUNCI imi permit sa ma iubesc pe mine. Cand te bazezi pe stima de sine, poti foarte usor sa-ti gasesti motive pentru care esti cea mai minunata persoana din lume, si, la fel de mult, sa-ti gasesti motive pentru care nu te iubesti. Uneori, toate astea in termen de 5 minute.

Daca vrei sa ai succes, sa te iubesti si sa fii cu adevarat liber, e important sa functionezi intr-un mod care le face inutile. “Izbaveste-ma de la a fi perfect si complet”spunea Tyler Durden in Fight Club. Ce functioneaza, in schimb, e acceptarea de sine si compasiunea pentru sine. Acestea fac sa ai mai mult optimism, sa fii mai fericit, sa ai nivele scazute de anxietate si previne sa cazi in depresie, mai ales cand lucrurile nu merg asa cum iti doresti.

Compasiunea pentru sine are efectul pe care ar fi trebuit sa-l aiba stima de sine, cum ar fi iubirea de sine si luarea de decizii cu adevarat benefice tie. Compasiunea te propulseaza in fata, pentru ca nu mai atasezi semnificatii de valoare lucrurilor intamplate pana acum.

Asta inseamna compasiune, sa nu te judeci in termeni de cat de valoros esti bazat pe caracteristici exterioare. Sa nu te umfli in pene cand ti-a iesit, sa nu-ti pui cenusa in cap cand nu. Daca faci greseli, sa te uiti la ele cu blandete si intelegere. Sa te accepti pentru ceea ce esti, nu pentru ceea ce faci sau ceea ce ai.

Cred ca ne-ar fi mai bine daca am inceta sa gandim in termeni de incredere de sine si stima de sine, si sa ne concentram mai mult asupra exprimarii personale neconditionate si a acceptarii neconditionate a sinelui.

Solutia e sa raspandim, cati mai multi, un mesaj in lume: “Chiar daca esti bun la ceva, chiar daca ai realizari, chiar daca arati bine, aceste lucruri nu te definesc si nu te fac superior celorlalti.”

Renunta la Ego. Nu esti defectele tale, nu esti esecurile tale, nu esti talentele tale, nu esti abilitatile tale actuale. Esti o entitate care evolueaza in mod constant. Exista doar actiune, miscare si imbunatatire. Nu esti “awesome” la fel cum nu esti “ultimul om de pe pamant”. Sau poate ca esti ambele, si cand iti dai voie sa fii ambele, atunci esti cu adevarat liber.

Ce anume te bloca pana acum? Ce iti vei da voie sa faci de acum incolo?

sursa- http://mayhem.ro/