A fi martor sau spectator- Osho


Ne spui în permanență, ”fiți conștienți”, ”fiți un martor, un observator”, a tot ceea ce facem și gândim și simțim. Dar poate o conștiință martor să cânte cu adevărat, să danseze și să guste viața? Este martorul un simplu spectator al vieții și niciodată un participant?

ON THE RIDGE OF BLUMISALP; OBERLAND; SWITZERLAND

Mintea este sortită să ridice această întrebare, mai devreme sau mai târziu, pentru că mintea se teme foarte tare ca tu să nu devii un martor. De ce se teme mintea atât de mult ca tu să nu devii martor?- pentru că a deveni martor înseamnă moartea minții.

Mintea este cea care face, ea vrea să facă lucruri, iar starea de martor este o stare de nonacțiune. Mintea se teme că ”Dacă devii un martor, nu va mai fi nevoie de mine.” Și într-un fel mintea are dreptate…Odată ce martorul apare în tine, mintea trebuie să dispară, la fel ca atunci când aduci lumină în camera ta iar întunericul trebuie să dispară; este inevitabil. Mintea poate exista doar dacă tu rămâi adormit buștean, pentru că mintea este o stare de visare, iar visele pot exista doar în somn.

Woman sleeping on white background

Devenind un martor, nu mai ești adormit, ești treaz. Devii conștiență – atât de limpede, ca cristalul, atât de tânără și proaspătă, atât de vitală și de potentă. Devii o flacără – intensă, arzând de la ambele capete…ca și cum, în acea stare de intensitate, de lumină, de conștiință, mintea moare, mintea se sinucide. De aceea, mintea se teme.

Mintea va crea multe probleme pentru tine, va ridica multe, multe întrebări. Te va face să eziți să faci saltul în necunoscut; va încerca să te tragă înapoi. Va încerca să te convingă că, ”Cu mine ai siguranță, securitate; cu mine trăiești sub un acoperiș, bine păzit. Eu am grijă cu totul de tine. Cu mine ești eficient, capabil. În momentul în care mă părăsești, va trebui să renunți la toată cunoașterea ta și va trebui să renunți la toate centurile de siguranță, de securitate. Va trebui să renunți la armura ta și vei merge în necunoscut. Îți asumi un risc inutil, fără absolut nici un motiv.” Va încerca să vină cu raționalizări frumoase. Aceasta este una dintre raționalizări, care se întâmplă aproape întotdeauna oricărui meditator.

Nu tu ești cel care pune întrebarea; este mintea, dușmanul tău, care pune întrebările prin intermediul tău. Mintea este cea care spune, ”Poate o conștiință martor să cânte cu adevărat, să danseze și să guste viața?”

Da. De fapt, doar o conștiință martor poate cânta, dansa și gusta viața cu adevărat. Va părea un paradox – este! Dar tot ceea ce este adevărat este întotdeauna paradoxal, ține minte. Dacă adevărul nu este paradoxal, atunci nu este deloc adevăr; atunci e altceva.

1671_the_brain_cube_inhand

Când ești în minte, cum ai putea cânta? Mintea creează nefericirea; din nefericire nu poate exista nici un cântec. Când ești în minte, cum ai putea dansa? Da, poți să treci prin anumite gesturi goale, numite dans, dar nu este un dans adevărat. Dansul adevărat se întâmplă numai atunci când ai devenit un martor. Atunci ești atât de extatic încât chiar acel extaz începe să se reverse; acesta este dansul. Însăși extazul începe să cânte; apare un cântec de la sine. Și numai atunci când ești un martor poți gusta viața.

Pot să înțeleg întrebarea ta: ești îngrijorat că devenind un martor, cineva devine un simplu spectator al vieții. Nu, a fi spectator este un lucru, iar a fi un martor este un lucru cu totul diferit, calitativ diferit.

Un spectator este indiferent, este fad; el se află într-un fel de somn. Nu participă la viață. Se teme, este un laș. El stă pe marginea drumului și pur și simplu continuă să-i privească pe ceilalți cum trăiesc. Asta faci toată viața ta: altcineva joacă într-un film iar tu te uiți. Ești un spectator! Oamenii sunt lipiți de fotoliile lor, ore în șir, în fața televizorului – spectatori. Altcineva cântă; tu asculți. Altcineva dansează; tu ești doar un spectator. Altcineva iubește, tu doar te uiți. Nu ești un participant. Profesioniștii fac ceea ce ar fi trebuit să faci tu însuți.

dans-steg-i-luften-1024x683_right

Un martor nu este un spectator. Atunci ce este un martor?

Un martor este cineva care participă și totuși rămâne alert.

Un martor nu este cineva care a fugit de viață. El trăiește în viață, trăiește mult mai total, mult mai pasionat, și totuși rămâne adânc în interior un observator; continuă să își amintească că ”Eu sunt o conștiință.”

Încearcă, atunci când mergi pe stradă: amintește-ți că tu ești o conștiință. Mersul continuă…și un nou lucru este adăugat, o nouă bogăție este adăugată, o nouă frumusețe. Ceva din interior este adăugat actului exterior. Devii o flacără de conștiință, și atunci mersul are o bucurie cu totul diferită în el; ești pe pământ și totuși picioarele tale nu ating deloc pământul.

Eu nu sunt împotriva acțiunii, dar acțiunea ta trebuie să fie luminată de conștiență. Lumea acțiunii este cea mai bună oportunitate în care să fii conștient. Îți dă o provocare, rămâne în permanență o provocare.

Poți fie să adormi și să devii cel care acționează; atunci ești un om lumesc, un visător, o victimă a iluziilor – sau poți să devii un martor și totuși să continui să trăiești în lume; atunci acțiunea ta are o calitate diferită în ea. Este cu adevărat acțiune. Cei care nu sunt conștienți, acțiunile lor nu sunt de fapt acțiuni ci reacții; ei doar reacționează. Cineva te insultă și tu reacționezi. Insultă-l pe Buddha: el nu reacționează – el acționează. Reacția depinde de celălalt: el apasă un buton iar tu ești doar o victimă, un sclav; funcționezi ca o mașină.

Buddha_by_cyclingplatypus

Adevărata persoană, care știe ce înseamnă conștiența, nu reacționează niciodată; ea acționează din propria sa conștiență. Acțiunea nu vine din actul celuilalt; nimeni nu îi poate apăsa butonul. Dacă simte în mod spontan că acesta e lucrul corect de făcut, îl face; dacă simte că nimic nu este necesar, rămâne tăcută. Ea nu este represivă; e mereu deschisă, expresivă. Exprimarea sa este multidimensională. În cântec, în poezie, în dans, în iubire, în rugăciune, în compasiune, ea curge.

Dacă nu devii conștient, atunci nu există decât două posibilități: fie vei fi represiv, fie indulgent. În ambele variante, rămâi înlănțuit.

Osho: Dhammapada: Calea lui Buddha

Articol preluat de aici: http://oshojoy.ro/osho-a-fi-martor-sau-spectator/

MUZIC

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s