De obicei folosim cuvantul stres cand simtim ca totul pare sa fi devenit prea mult – suntem supraincarcati si ne intrebam daca putem face fata cu adevarat unei astfel de presiuni ce se afla asupra noastra. Orice reprezinta o amenintare sau o provocare pentru starea noastra de bine este un stres. Unele stresuri sunt benefice ne ajuta se ne depasim – fara nici un stres de orice fel multi spun ca viata ar fi plictisitoare si fara sens. Totusi cand stresul submineaza atat sanatatea mentalul cat si fizica atunci acesta este nociv.
Felul in care raspunzi la o provocare poate fi de asemenea o forma de stres. O parte din raspunsul tau la o provocare este fiziologica si poate afecta starea fizica. Cand suntem pusi in fata unei amenintari sau provocari, corpul activeaza unele resurse pentru a ne proteja – scapa cat de repede poate sau lupta.
Cand suntem stresati se intampla urmatoarele:
Creste tensiunea arteriala.
Respiratia devine rapida si superficiala.
Sistemul digestiv isi incetineste ritmul.
Bataile inimi cresc.
Scade sistemul imunitar.
Muschii devin tensionati.
Nu putem dormi (vigilenta sporita).
Cautam continuu situatii care ne ofera comfort. Noi evaluam fiecare situatie, decidem daca aceasta reprezinta o amenintare, cum ne descurcam in ea si ce resurse sunt necesare ca sa o depasim. Daca resursele necesare pentru a trece cu bine situatia depasesc resursele noastre, spunem ca aceasta este o situatie stresanta si reactionam cu un raspuns clasic in caz de stres. Pe de alta parte daca decidem ca resursele si competentele noastre sunt mai mult decat de ajuns ca sa trecem situatia cu bine, aceasta nu e vazuta ca fiind stresanta pentru noi.

Reactionam diferit la o situatie data din trei motive:
1. Nu toti interpretam aceasi situatie in acelasI fel.
2. Din aceasta cauza nu sunt necesare aceleasi resurse pentru fiecare situatie.
3. Nu toti avem aceleasi resurse si competente.
Unele situatii care nu sunt negative pot fi percepute ca fiind stresante. Aceasta se intampla din cauza ca noi credem ca nu suntem pregatiti si nu-i putem face fata suficient. Exemple: a avea un copil, mutarea intr-o casa noua, o promovare. A avea un copil este un lucru minunat, la fel si faptul de a fi promovat sau mutarea intr-o casa noua. Dar mutarea este cunoscuta ca o sursa de stres

Tendinta spre transpiratie
Dureri de spate
Dureri in piept
Obezitate
Crampe sau spasme musculare
Disfunctii erectile
Lesin
Dureri de cap
Boli de inima
Hipertensiune
Libidou scazut
Scaderea sistemului imunitar
Muscatul unghilor
Dureri musculare
Ticuri nervoase
Insomnii
Dureri de stomac
Furnicaturi si intepaturi
Efectele stresului asupra emotiilor si a gandurilor se manifesta prin: manie, anxietate, depresie, sentiment de insecuritate, uitare, iritabilitate, probleme de concentrare, suparare, insomnie si oboseala.

• A manca prea mult
• A manca prea putin
• Pofte alimentare
• Bruste izbucniri de furie
• Abuzul de droguri
• Abuzul de alcool
• Consumul ridicat de tutun
• Plans frecvent
• Probleme in relatia de cuplu
• Izolare
Cauze ale stresului:
Aproape orice produce stres are declansatori diferiti. Pentru unele persoane, unele situatii, doar gandindu-se la ceva, sau la mai multe lucruri mici ce se acumuleaza poate provoca stres.
Cele mai frecvente cauze care produc stres sunt: doliul, probleme in familie, probleme financiare, boala, probleme la servici, prea putin timp, mutarea in alta locuinta si relatiile. Avortul, devenind parinte, conflictele la locul de munca, traficul intens, frica de crima, pierderea slujbei, vecini galagiosi, o multime de oameni, poluarea, sarcina, pensionarea, prea mult zgomot si incertitudinea sunt alte cateva cauze ce produc stres.
Este posibil ca o persoana sa se simta stresata si sa nu aiba o cauza identificata. Un sentiment de frustrare, anxietate si depresie poate face pe unii oameni sa se simta stresati mai mult ca pe altii.
Diagnosticarea stresului
Diagnosticarea stresului depinde de mai multi factori si este un proces complex. O arie mare de aboradari ale diagnosticului de sters este folosita de medicii profesionisti, ca folosirea de chestionare, masuratori biochimice, si tehnici psihice. Expertii adauga ca majoritate metodelor sunt subiectul erorilor experimentale si ar trebui folosite cu atentie. Cea mai practica metoda de diagnosticare a stresului si a efectelor sale la o persoana este cuprinzatoare, orientata asupra stresului, interviul fata in fata.
Ne putem ajuta singuri in tratarea stresului realizand urmatoarele:
Exercitii – a fost dovedit ca exercitiile fizice au un efect beneficasupra mentalului persoanei si starii fizice. Pentru multi oameni exercitiile sunt extrem de eficiente.
Diviziunea muncii – impartirea responsabilitatilor la locul de munca sau impartirea lor. Daca te faci indispensabil posibilitatea de a fi foarte stresat este mult mai mare.
Aservitatea – nu spune da la tot. Daca nu poti face ceva bun, sau daca ceva nu este responsabilitatea ta, incearaca sa gasesti o cale de a nu fi de accord cu ei.

Alcoolul si drogurile – alcoolul si drogurile nu te vor face sa stapanesti situatia stresanta mai bine. Ori te opresti din consumarea lor sau le reduci.
Cofeina – reducerea cofeinei sau a bauturilor ce contin cofeina.
Nutritia – mananca multe fructe si legume. Asigurate ca ai o dieta sanatoasa si echilibrata.
Timpul – asigurati un timp doar pentru tine in fiecare zi. Foloseste acel timp sa-ti organizezi viata, relaxeazate si urmareste-ti propiile interese.

Respiratia – exista niste tehnici de respiratie care te relaxeaza si incetineste ritmul.
Vorbirea – vorbeste cu familia ta, prieteni, colegi de lucru si seful tau. Exprima-ti gandurile si ingrijorarile.
Cauta ajutorul unei specialist – daca stresul iti afecteaza modul de viata cauta un doctor. Stresul sporit pentru perioade lungi iti poate face rau fizic si mental.
Tehnici de relaxare – meditatia, masajul, sau yoga sunt cunoscute ca fiind de folos in situatii de stres.