Curajul

Curajul este poarta de eliberare din aceasta lume .

Curajul de a te accepta asa cum esti,de a reusi permanent sa nu fii suparat pe tine sau nemultumit de cei din jur.
Curajul de a fi Tu,autentic,in orice situatie.
Curajul de a fi vertical si de nezdruncinat in adancul tau.
Curajul de a pluti in adanc cu rabdare si perseverenta.
Multe zile de aici incolo,se vor petrece lucruri ciudate si fara inteles,aparent.
Si ce e ceata,decat o ascundere?
In ceata,toate lucrurile  par altfel.E ca o confuzie.
Cand ploua ceva se curata si  deblocheaza nivele care nu sunt vizibile.
Ai rabdare si echilibreaza-te !
Va fi curand o noua explozie solara.
Si ea va da un nou inteles oamenilor si vietii pe pamant.
Nu e nimic catastrofal ,dar e clar,si va fi si mai clar ca exteriorul se schimba rapid si e determinat de starile conflictuale din interior.
Tu sa nu te temi !
Stai in pace si ordine in orice etapa de confuzie,in adanc,centrat in momentul Acum.
Ca sa te mentii in realitate,nu in iluzie.
Asa cum meriti!
 Sa stai in lumina, respira si fii in Pace.
Cu ganduri pure,simple si de folos.

Apoi fara nici un gand,doar Liniste.
Ai curajul de a-ti reaminti !

SURSA.NET

Deosebirea dintre a te ruga si a crede

Pamanturile erau arse si crapate, frunzele – ingalbenite sau chiar sfoiejite de arsita, abia se mai tineau pe crengi. Iarba de pe pajisti si fanete se ofilise cu totul. Oamenii erau ingrijorati si nelinistiti. Cercetau mereu cerul ca de cristal. Nici un norisor. Albastru de cobalt!

Saptamanile se insirau una dupa alta tot mai fierbinti. De luni de zile nu cazuse niciun fir ploaie. 
Preotul se hotari sa organizeze in piateta din fata bisericii o ora de rugaciune pentru a-L implora pe Dumnezeu pentru ploaie.
La ora stabilita, piateta era plina de lume.
Multi adusesera obiecte care dadeau marturie despre credinta lor.
Preotul privea cu admiratie Bibliile, cartile de rugaciuni, icoanele, crucile, metanierele.
Atentia ii fu atrasa, insa, in chip deosebit de o fetita care statea cuminte în primul rand, avand in mana o umbreluta.

A te ruga inseamna sa ceri ploaia, a crede, insa, inseamna sa-ti iei umbrela!