CINEVA , DACA TE IUBESTE !


Această prezentare necesită JavaScript.

Un om care te iubește, te respectă. Un om care te respectă, nu te pune niciodată în situații jenante, nu te expune ridicolului și nu te umilește.
Un om care te iubește nu face ceva ce nu îți place, știe și simte ce trebuie și ce nu trebuie să facă, fără să-i impui limite… 
Un om care te iubește, nu te compară cu alte persoane. 
Un om care te iubește nu te minte și nu îți ascunde nimic. 
Un om care te iubește nu îți evidențiază defectele, ci calitățile. 
Un om care te iubește te pune pe primul loc și nu te face să te simți ignorat, abandonat, uitat. 
Un om care te iubește are totul dacă te are pe tine și nu ar trebui să mai fie interesat de altcineva. 
Un om care te iubește nu te chinuie și nu îți dă motive de neliniște, de îndoială și de nesiguranță. 
Un om care te iubește nu îți irosește timpul și nu te obligă să îl aștepți. 
Un om care te iubește nu poarta măști in preajma ta. 
Un om care te iubește nu se teme să îți arate iubirea lui. 
Un om care te iubește nu te face sa plângi decât de fericire!

Sursa.net

NU CRED CĂ E O COINCIDENŢĂ


romania-400x265Am mai spus-o în alte ocazii, coincidenţele se întâmplă de regulă odată la câteva zeci de ani şi ar trebui să se petreacă în mod aproximativ egal în bine şi în rău. Când însă acestea se “întâmplă” atât de des, şi numai pe o latură a evenimentelor, numai când trebuie să mi se ia un drept, să fiu furat, minţit, înjosit, manipulat, verificat, urmărit, înregistrat, monitorizat, batjocorit, eu nu cred în coincidenţe.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că de 23 de ani nici un guvern , nici un preşedinte, nici un partid, nu au reuşit să construiască altceva decât vile.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că de 23 de ani încoace, toate combinatele, întreprinderile, fabricile care produceau ceva ce era căutat şi avea valoare, industria chimică, petrolieră, agricultura, industria naţională de armament, energia, transporturile, metalurgia, industria de maşini şi utilaje au căzut toate, s-a ales praful de ele, au dispărut aşa neplanificat.

Nu cred că este o coincidenţă faptul flota comercială a unei ţări poate să dispară aşa dintr-o dată şi nimeni nu e vinovat de asta, ca şi cum ar fi dispărut sau ar fi fost vândută pentru că nu mai aveam nevoie de ea, fără să punem nimic în schimb.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că toate combinatele siderurgice ale ţării au încăput pe mâna unei puteri străine, a reprezentantului unei ţări care nici acum, după 100 de ani nu ne-a înapoiat tezaurul dat spre păstrare. Nu cred că este o coincidenţă acest act de trădare naţională.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că de 23 de ani, înainte de fiecare mandat de preşedinţie, sau alegeri , candidaţii principalelor partide, sau trimişi ai lor, fac vizite mai mult sau mai puţin oficiale în ţările licuricilor.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că la conducerea ţării, în parlamentul României, în guvern, la preşedinţie, apar mereu persoane cu dosar penal, aflaţi în cercetări, cu dosare de plagiat, incompatibilitate, persoane şantajate şi şantajabile, a căror probitate morală este nu numai îndoielnică ci de-a dreptul scandaloasă, numai bune de manipulat.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că din toată justiţia română sunt aleşi în fruntea ei exact cele mai controversate persoane, dar reevaluate, unii cu procese pierdute la CEDO pentru abuz, că nu mai avem judecători buni în România încât suntem nevoiţi să numim procurori pe post de judecători la CCR, sau că din toţi jurişti României, cel mai bun de ministru al justiţiei este o rudă a primului ministru, aşa cum cel mai bun pentru funcţia de Sef al SMG este un nepot al soţiei preşedintelui.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că toţi escrocii internaţionali investesc în România, că aceştia sunt desemnaţi să negocieze “privatizări” strategice din România.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că din toate privatizările efectuate, nici una nu a reuşit şi toate întreprinderile privatizate au ajuns în faliment, că practic nu mai avem nimic care să meargă în această ţară, nici energie, nici transporturi, nici industrie de armament, nici păduri, şi în curând, nici ape, care vor fi otrăvite prin metoda RMGC sau Chevron.

Nu cred că este o simplă coincidenţă faptul că sistemul educaţional este la pământ, că renumita şcoală românească nu mai există, că şcoala românească scoate numai EBE, şi Mareani aşa cum se exprima eufemistic primul ales al ţării, realizatorul unei “capodopere”. Nu este o coincidenţă faptul că în loc să ridicăm stacheta învăţământului, noi căutăm soluţii să dăm şi proştilor diplomă, să avem nu numai proşti cu diplomă cum déjà avem, dar şi diplomă pentru proşti.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că nu mai avem industrie de apărare, nu mai avem armată, nu mai avem cu ce ne apăra ţara am transformat gradele militare în cocarde pe umerii prietenilor şi slujitorilor politici, că generalii armatei intră în puşcărie mai repede decât membrii clanurilor mafiote, că armata, ca întreg poporul este dezbinată, ajungându-se ca militarii să fie consideraţi coada de topor, sau “minerii” unui partid sau altul.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că se dărâmă spitale şi se înmulţesc cimitirele, că doctorii ne pleacă în străinătate, iar în ţară ne umplem de reprezentanţii a sute de “misiuni evanghelice” care găsesc aici toate condiţiile pentru îndobitocirea celor cu diplomă de prost.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că în loc să fim uniţi, în loc să ne manifestăm ca o naţiune suverană, noi cedăm suveranitatea unor organizaţii sau structuri care nu urmăresc decât spolierea acestei ţări şi ne mai şi federalizăm sub deviza “ cu cât le dăm mai mult din ceea ce mai avem , cu atât vom primi şi noi câte ceva de ros”.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că numai la noi se vorbeşte de autonomie, regionalizare, drepturile minorităţilor în timp ce în alte ţări curios, nu sunt astfel de probleme, deşii românii din alte ţări nu au nici şcoli în limba română, nici universităţi şi nu sunt nici lăsaţi să îşi folosească limba română în administraţia locală, dar să mai fie declarată limba română ca limbă oficială.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că nu mai avem nimic şi ne pierdem treptat şi conştiinţa de neam aşa cum nu este o coincidenţă nici faptul că din toată biblioteca Romei au “dispărut “ fără să se ştie cum, exact volumele care vorbeau despre daci.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că pământul sfânt al vechii Dacii, toate centrele energetice şi spirituale ale acestui pământ, Munţii Orăştiei, Munţii Buzăului, Bucegii, sunt cercetate, investigate, scormonite, luate în arendă sau cedate pentru “ dezvoltare” turistică, sau pentru “antrenamente militare” reprezentanţilor unor ţări care în toată istoria ne-au adus numai “bucurii”.

Nu cred că este o coincidenţă faptul că toate guvernele şi conducerile partidelor, candidaţii la preşedinţie,aveau şi au în componenţă sau erau şi sunt membrii ai unor loje masonice.

Bonus:
Acum două trei săptămâni, a explodat ştirea că serviciile secrete americane au determinat marile firme IT, marile site-uri să le pună la dispoziţie datele şi corespondenţa cetăţenilor pe care ei îi consideră “dangeroşi” fără a fi dovediţi, fără a nici o justificare măcar şi nu numai de la ei din ţară ci din întreaga lume. Europa a reacţionat. Unele ţări cer explicaţii. Altele dau .. aprobări.

Acum câteva zile, România a fost vizitată de conducătorii serviciilor secrete din cele mai puternice state ale lumii. Cine ştie cum se planifică aceste vizite câte măsuri de securitate şi discreţie se iau cu ocazia acestor vizite, ştie că este imposibil ca cele două vizite să nu aibă legătură între ele, pentru că altfel ar fi fost decalate în aşa fel încât să nu existe nici cea mai mică bănuială că s-ar fi putut vedea.

De la vizita celor doi, în Transnistria au reînceput problemele, ruşii si-au adus aminte de transnistreni. Românii nu.

Acum două zile, yahoo mail a cerut clienţilor săi să îşi reînnoiască parola, să o schimbe pretextând o “îmbunătăţire “ a serviciilor de securitate a contului.

De două zile RDS-RCS cel puţin în Craiova, nu mai merge, “ a căzut unul din servere”.
Vor urma alte oraşe.

Crede cineva în coincidenţe?

 

NU CRED CĂ E O COINCIDENŢĂ
Scris de: Marin Neacșu

Inaltarea Sfintei Cruci


001_MagesticCrossLa data de 14 septembrie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste praznicul imparatesc al Inaltarii Sfintei Cruci a Domnului, cea mai veche si cea mai importanta dintre sarbatorile credinciosilor ortodocsi. 
Istoricul sarbatorii
Potrivit marturiilor unor cronici ale acelor timpuri, la data de 14 septembrie sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: Inaltarea Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mantuitorul Hristos si Sfintirea bisericii Sfantului Mormant, construita deasupra mormantului Domnului de catre imparatul Constantin cel Mare.
Inaltarea solemna a Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus pe Muntele Golgota de catre episcopul Macarie al Ierusalimului a avut loc in ziua de 14 septembrie in anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii precizeaza ca au participat numerosi episcopi si foarte multi credinciosi, iar episcopul Macarie a dorit ca toti cei prezenti la solemnul eveniment sa vada Cinstita Cruce.
Totodata, Ziua Crucii este in legatura cu un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena. La Roma, imparatul Constantin trebuia sa se lupte cu Maxentiu, un persecutor al crestinilor (307-312). Mai mult, acesta avea o oaste numeroasa, recunoscuta in imperiu pentru vitejia ei. Istoricii spun ca, in ajunul luptei, imparatului Constantin i s-a aratat pe cer, in plina zi, o cruce formata din stele stralucitoare, insotita de inscriptia: „Prin acest semn vei invinge!”
Noaptea, imparatul L-a visat pe Iisus purtand o cruce asemanatoare cu cea vazuta pe cer, in plina zi. Atunci, imparatul Constantin a facut o cruce mare din aur, pe care a aplicat-o pe steagul cu care a pornit in lupta cu Maxentiu. Si a invins! Cei mai multi dintre razboinicii lui Maxentiu au pierit in lupta, iar cei ramasi in viata au fugit. Dupa izbanda, imparatul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, sa descopere crucea pe care a patimit Mantuitorul Hristos.
La Ierusalim, aproape de Golgota, imparateasa Elena a descoperit trei cruci identice: pe una se credea ca a fost rastignit Iisus, iar pe cele doua se spunea ca au fost crucificati doi talhari. Imparateasa era insa mahnita ca nu stia care este Crucea cautata. Enigma a fost dezlegata de Macarie, Patriarhul Ierusalimului, de atunci, in urma unei minuni. Pentru ca in localitate murise o tanara dintr-o familie aristocrata, patriarhul a apropiat fiecare cruce de fata moarta. Tanara a inviat si l-a laudat pe Dumnezeu, cand ierarhul a asezat langa ea crucea pe care a patimit Iisus. Vestea s-a raspandit in tot tinutul, iar biserica a devenit neincapatoare. Credinciosii si-au exprimat dorinta sa vada cinstita cruce, iar patriarhul Macarie a inaltat-o deasupra amvonului in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, in anul 335 d.H, in uralele entuziaste ale multimii. De atunci, in fiecare an, la 14 septembrie este praznuita ziua Inaltarii Sfintei Cruci.
Referindu-se la Praznicul Inaltarii Sfintei Cruci, parintele Valentin Fotescu, Doctor in Teologie, preot la Biserica Sfanta Vineri Noua din Bucuresti (Bulevardul Nicolae Titulescu) ne spune: „Sfanta si Cinstita Cruce are trei semnificatii:
1. Este obiect sfant prin ceea ce a reprezentat pentru Iisus Hristos si pentru noi: rascumpararea noastra pentru a ne elibera din robia pacatului.
2. Este un simbol de inchinaciune, pentru ca prin acest semn noi, crestinii, ne identificam pana la marginile pamantului, inchinandu-ne Sfintei Treimi.
3.Reprezinta Calea de urmat: Mantuitorul ne arata ca puterea crucii ne ajuta sa trecem mai usor peste necazurile vietii de fiecare zi. De aceea, Iisus Hristos ne a spus „Cine vrea sa ma urmeze sa-si ia crucea si sa se lepede de sine”.
Traditii pentru spor si sanatate
Sarbatoarea este cinstita prin post, rugaciune si praznice
In calendarul popular, sarbatoarea este numita Carstovul Viilor (pentru ca atunci incepe culesul viilor) si Ziua Sarpelui. Denumirea de Cirstov provine din vechea denumire slavona -Krestovu deni (adica Ziua Crucii), iar sarbatoarea Culesului viilor este frecventa in zonele deluroase, in cele sudice, precum si in cele viticole. In ziua praznicului, in aceste tinuturi se da startul culesului viilor. Cealalta denumire a sarbatorii, Ziua Sarpelui, este intalnita in toate zonele rurale din tara. Prin traditie, se crede ca, din aceasta zi, serpii si toate reptilele se adapostesc in ascunzisuri subterane si hiberneaza timp de sase luni, pana in primavarara urmatoare, in ziua de 17 martie. La acea data este sarbatorit Cuviosul Alexie care, in calendarul popular, este considerat patronul tuturor vietuitoarelor care au hibernat incepand cu data de 14 septembrie.
Ziua Crucii, asa cum se numeste sarbatoarea in popor, este cinstita prin post, prin rugaciune si prin praznice. Credinciosii postesc pentru sanatatea familiei, pentru spor si pentru ca bunastarea sa se pastreze in casele lor.
Credinciosii sfintesc la biserica ulcele noi pline cu miere si lapte; de toarta canitelor se leaga cate un fir de ata rosie, iar fiecare cana este acoperita cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomana saracilor, in memoria rudelor decedate.
In aceasta zi nu se mananca usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.
Incepe culesul viilor
De Ziua Crucii, in multe zone viticole incepe culesul viilor. Se mai pastreaza obiceiul ca preotul parohiei sa sfinteasca via si butoaiele cu vin, pentru ca si in anul viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata.
Doar strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi; ei sunt pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc in limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”. In podgorii se fac focuri si podgorenii sarbatoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzica si bautura.
Alte ritualuri pentru belsug
In aceasta zi se bat nucii in gospodariile in care ritualul nu a fost implinit de Sfanta Maria Mica. Tot acum, se aduna din paduri si ramuri de alun. Traditia spune ca atunci cand sunt recoltate in Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase si sunt unelte folositoare fantanarilor care vor sa depisteze noi izvoare subterane.
In traditia populara, frunzele si florile unor plante cum ar fi: busuiocul, menta, maghiranul si cimbrul sunt considerate plante magice. In ziua praznicului, aceste plante se sfintesc la biserica si pe tot parcursul slujbei plantele sunt asezate in vase de lut in preajma crucii sarbatorite in fiecare biserica.
Florile de busuioc sfintite in aceasta zi alina durerile, chiar si migrenele puternice sau durerile de dinti. In mediul rural, cu crengute de busuioc aprinse se afuma bolnavii de friguri.
In perioada epidemiilor, busuiocul, un remediu natural, este de mare folos in gospodariile in care se cresc pasari de curte. Frunze si flori de busuioc se pun in vasele cu apa de baut care se da pasarilor, pentru a impiedica extinderea epidemiei.
De Ziua Crucii, in gospodariile in care pomii nu mai rodesc se face un ritual cu efect curativ. In traditia populara, de ramurile acestor pomi se leaga cruci impletite din tulpini de busuioc sfintit la biserica si din tulpini taratoare de castraveti si de pepeni (curpeni), pentru ca rodul sa se adune din nou pe ramurile pomilor care nu mai rodesc.
Monedele sfintite la marele praznic imparatesc, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita (chiar daca este si de carton) aduc belsug si spor in munca de fiecare zi a credinciosului care respecta acest obicei.
Prognoze meteorologice stravechi
Daca in ziua de 14 septembrie cocorii se pregatesc de plecare, inseamna ca vremea se raceste.
Daca tuna in aceasta zi, urmeaza o toamna lunga. In schimb, daca se aduna carduri de ciori galagioase, in curand va cadea bruma.
Inainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegem calinele pentru ca, in acest caz, in ajunul sarbatorii ca fi o noapte geroasa.
Ziua Crucii vesteste ca vara s-a sfarsit si toamna isi intra in drepturi.
-sursa-stirile.rol.ro