DIETA ALCALINĂ – Regimul alimentar care salvează vieţi


vegetablesSucurile verzi sunt puternic alcalinizate

Trăim într-o lume în care ploile acide sunt ceva obişnuit, la fel ca băuturile acidulate din magazine ori ca omniprezentul acid citric din alimentele procesate industrial. Ceea ce mâncăm, ceea ce bem şi chiar cuvintele pe care le rostim sunt de foarte multe ori prea acide.

Mulţi cercetători şi-au pus problema dacă nu cumva această lume… acidă care ne înconjoară conduce la bolile şi tulburările cu care ne confruntăm tot mai des. Iar studiile au arătat că, într-adevăr, excesul de aciditate din organism provoacă majoritatea îmbolnăvirilor, în timp ce curele de alcalinizare conduc la vindecare. Soluţia se află la antipod: dieta alcalină, despre care vom vorbi în continuare –

Indicele care măsoară cât de acidă sau de bazică este o substanţă se numeşte pH, şi cu cât acesta are o valoare mai mare, cu atât acea substanţă este mai alcalină. Ideea alcalinizării organismului pen­tru vindecare este mai veche de un secol şi a fost pentru prima oară emisă de către un eminent biolog francez: Claude Bernard. El a hrănit cu carne animale care aveau o dietă vegetariană şi a observat după câteva zile că pH-ul urinei lor devenea tot mai acid, din cauza dietei carnivore. Tot el a observat, însă, şi că un pH acid al urinei favorizează apariţia infecţiilor renale şi uri­nare, formarea pietrelor, precum şi alte tulburări la acest ni­vel. Pornind de la aceste observaţii, el a dedus că o ali­men­taţie care declanşează o reacţie de tip alcalin este be­ne­fică pentru sănătatea sistemului urinar, în timp ce acidifierea este dăunătoare. Ideea lui Claude Bernard a fost dezvoltată mai departe, de alţi oameni de ştiinţă, care au observat că un pH acid al salivei predispune la carii dentare şi infecţii gingivale. Apoi, în multe cazuri de boli tumorale sau cardiovasculare grave, s-a con­sta­tat că pH-ul sângelui, dar şi al multor ţesuturi afec­tate este foarte acid. Toate acestea au fost cuprinse într-o teorie (re)lansată de medicul american Robert Young, care a scris mai multe cărţi pe această temă, care au devenit rapid best-seller-uri. Astfel, Young consideră că, practic, orice aliment acid este periculos pentru să­nă­tate, în timp ce alimentele bazice sunt un adevărat panaceu. Teoriile sale nu sunt unanim acceptate, mulţi medici considerând că scoaterea din dietă a marii majo­rităţi a fructelor proaspete (care sunt acide), precum şi a tomatelor, ciupercilor sau cerealelor este o exagerare fără temei medical. Ca atare, în prezent, dieta alcalină a fost adaptată în diverse moduri, încât să cuprindă cât mai multe alimente sănătoase. Ea a fost deja urmată de milioane de oameni din întreaga lume şi mulţi dintre ei au obţinut rezultate mai mult decât încurajatoare în vin­decarea bolilor, inclusiv a celor grave. Iată în ce con­stă această cură:

Ce este dieta alcalină

Este un regim alimentar destul de strict, în care 75% dintre alimente sunt puternic alcalinizante, restul de 25% făcând parte din aşa-numita categorie a alimen­telor tolerate. Atenţie, însă, hrana din dieta alcalină nu are neapărat un pH alcalin, ceea ce contează este ca o dată ajunsă în organism şi digerată, ea să producă o reac­­ţie alcalină. Alimentele care determină alcaliniza­rea sângelui, urinei, salivei ş.a.m.d. sunt cele foarte bo­gate în clorofilă, adică legumele verzi şi zarzavaturile. Astfel, clorofila este substanţa-cheie în tot acest proces de vindecare prin echilibrarea pH-ului organismului, ea fiind nu doar un alcalinizant, ci şi un detoxifiant şi anti­oxidant foarte puternic. Din categoria hranei tolerate, dar nu neapărat recomandate, fac parte fructele de toa­te felurile, tomatele, cerealele integrale, lactatele inte­grale, ciupercile. Iar o a treia categorie este cea a ali­mentelor strict interzise, din care fac parte, la loc de „cin­ste”, carnea şi toate preparatele din car­ne, băutu­rile acidulate, zahărul alb şi toate ali­mentele boga­te în amidon. Să aflăm, în continuare, mai detaliat, ce conţine fiecare categorie de ali­men­te din dieta alcalină:

Ce este recomandat să mâncăm în dieta alcalină
Legumele verzi – cele mai indicate

Alimentele bazice se consumă mai ales în sta­re crudă sau, eventual, gătite prin fierbere de scur­tă durată sau la abur. Sunt recomandate majoritatea legumelor, mai ales cele verzi, şi toate zarzava­tu­rile. Dintre legume se recomandă în mod special: varza albă, varza creaţă, varza roşie, broccoli, cono­pida, cea­pa ver­de, usturoiul verde, prazul, dovleceii, castra­veţii, ţelina, sfecla, anghinarea, spa­ranghelul. Apoi, nu tre­buie să lip­sească din alimentaţie sa­latele foarte bogate în clorofilă, cum ar fi cele ob­ţinute din frun­zele de spanac, de sa­lată, de salată creaţă, de unti­şor, de urzici, de rucola sau de andive. Se mai recomandă în mod spe­cial zar­za­vaturile proas­­pete, adi­că ţe­lina şi pă­trun­jelul ver­de, mă­rarul, leuş­tea­nul, năstu­relul. Dintre fructe, cele mai bu­ne sunt: merele, avo­cado, lămâile, lă­mâile verzi, grep­frutul, gu­tuile, cireşele, pe­pe­nele galben şi cel roşu.

Alimente tolerate

Sunt un fel de alimente „neu­tre”, care nu influen­ţea­ză nici pozitiv şi nici negativ or­ga­nismul. Din această cate­gorie fac par­te tofu, hrişca, le­gumele şi cerealele germinate, uleiu­rile extra­virgine, peştele, nuca de cocos, floa­rea-soa­relui, usturoiul şi ceapa ajunse la maturitate, ghim­birul, mază­rea, dovleacul, cele mai multe dintre nuci şi seminţe, laptele de nuci şi se­minţe, laptele de nucă de cocos, rădăcinile de le­gume (pătrunjel, morcov, păs­­târnac). Tot alimente tole­rate sunt şi caisele, zmeura, pier­sicile, perele, smochi­nele proas­pete, dar şi unele lactate foarte simple, cum ar fi laptele ne­fiert, iaur­tul, chefirul, brânza de vaci, soiurile de brânză ne­fer­men­tată în general.

Alimente strict contraindicate

Sunt cele care produc un pH acid în organism şi care vor fi excluse pe timpul dietei alcaline. Acestea sunt: carnea, ouăle, făina albă, ciupercile, oţetul, zahă­rul, mierea, cerealele, drojdia de bere, fruc­tele dulci, produsele fermentate, alunele, brânzeturile fermentate sau maturate, acidul citric (lămâile proas­pete sunt bu­ne!), fructele uscate sau confiate, roşcovele, cacao, ceaiul (verde sau negru), cafeaua, îndulcitorii, pâinea (poa­te fi consumată puţină şi doar dacă este făcută fără drojdie şi nedospită), ovăzul, secara, cartofii care au stat în depozit, alcoolul, alimentele preparate la cupto­rul cu microunde sau îndelung preparate termic.

Hidratarea
În dieta alcalină, hidratarea este foarte importantă, ea făcându-se în proporţie de peste 70% cu apă simplă sau apă cu lămâie. În rest, pot fi consumate sucurile al­ca­line, obţinute din legume, dar şi ceaiurile de plante, cum ar fi busuiocul, menta, roiniţa, muşeţelul, cim­bri­şorul, socul sau măghiranul.
Apa trebuie să aibă neapărat un pH mai mare decât 7 (deci cât mai alcalin), de aceea este recomandat să luaţi ape minerale care au inscrip­ţio­nate pe etichetă pH-ul. Dintre apele noas­tre minerale sunt recomandate doar cele plate (cele carbogazoase vor fi excluse din start), cum ar fi: Dorna, Her­culane, Borsec, Izvorul Alb, Keia, Bucovina, Devin – toate au pH-ul peste 7. Pentru tra­tarea apei de la robinet exis­tă în comerţ şi aparate care reţin impurităţile (clor, mâl, nitriţi, nitraţi) şi mă­resc pH-ul apei.
ads not by this site

Efortul fizic

Alături de consumul ali­men­telor şi al apei alcaline sunt reco­mandate şi exerciţiile fizice, la o intensitate destul de mare, aşa încât să producă transpiraţie. De ce? Pentru că transpiraţia din tim­pul efor­tului ajută la elimi­narea rezi­duurilor de meta­bo­lism acide, reducând totodată stresul oxi­da­tiv şi crescând pH-ul sân­ge­lui. Exer­ciţiile fi­zice (alerga­rea, mersul în pas rapid, fit­nessul, aerobicul, gim­nasti­ca la domiciliu) vor fi fă­cute în haine de bumbac, sim­ple, care să absoarbă foar­te bine trans­piraţia şi apoi să poată fi spă­late la tem­peraturi înalte, fără a fi deteriorate. Efortul fizic trebuie să fie intens, siste­ma­tic, dar nu dus la extrem. La sportivii de per­formanţă, care fac eforturi foarte intense sau înde­lungate, s-a ob­ser­vat că sân­­gele şi ţesuturile capătă un pH foarte acid. Mai mult, organis­mul chinuit de supra-efort con­sumă canti­tăţi uriaşe de vitamine şi de alţi anti-oxi­danţi, lăsând organismul fără protecţie în faţa proce­selor oxi­dative. Aşadar, reţineţi: efort sis­te­matic, intens, dar cu măsură, pentru că orice exces se do­vedeşte a fi dăunător.

Efectele curei alcaline asupra sănătăţii
Nu uitati nici fructele!

Regimul alcalin este printre cele mai eficiente tera­pii contra unui număr impresionant de boli. Mărturisesc faptul că, personal, nu am avut foarte multă încredere în acest regim la început, dar nu am putut să nu îi con­stat eficienţa în cazuri grele, cum ar fi cele ale bolna­vilor de cancer, ale celor cu hepatită virală de tip B sau C, ale femeilor cu fibroame, adenofibroa­me sau cu ova­re polichistice. Merită menţionat şi faptul că acest re­gim este un adevărat miracol în cazurile infec­ţiilor reci­divante sau rezistente la tratament, cum ar fi can­di­do­zele, cistitele, virozele de tot felul, infec­ţiile res­pira­torii bacteriene. Toate indiciile arată că acest regim este un puternic stimulent şi reglator al imuni­tăţii, reedu­când or­ganismul să se apere singur în faţa agenţilor microbieni.

Dieta alcalină şi cancerul

Cele mai bune rezultate în terapia cancerului au fost obţinute în centrele de sănătate deschise de către doc­torul Robert Young şi profilate pe studiul şi trata­mentul afecţiunilor tumorale, inclusiv cele în stadiile avansate (până la stadiul 3, inclusiv). Terapia alcalină standard în cancer este o cură destul de dură, cu o du­rată de mini­mum 12 săptămâni, timp în care se con­sumă ex­clusiv alimente alcalinizante şi, în proporţie de peste 70%, nepreparate termic. În afara acestor alimen­te, se admi­nistrează sucuri alcalinizante (de păpădie, de cicoare, de varză, broccoli, de urzică) şi suplimente alimentare în capsule, cum ar fi sucul de orz şi grâu verde des­hi­dra­tat, magneziul şi calciul natural, ex­trac­tele de alge de apă dulce. Amelio­rările sunt în majo­ritatea cazurilor foarte evidente, iar în unele dintre ele de-a dreptul mira­culoase: durerile sunt reduse sau dis­par, reapare apetitul ali­mentar şi pofta de viaţă, tumo­rile îşi opresc creşterea sau chiar intră în re­mi­sie. Cum sunt posibile aceste fenomene excep­ţio­nale? În primul rând, prin efectele detoxifiante şi anti­tumorale ale clo­ro­filei. Apoi, foarte multe din alimen­tele alcalinizante în stare proaspătă, ne­preparată termic, conţin veritabile citostatice, cum ar fi sulforafanii din varză şi broccoli, apigenina din pătrunjel şi ţelină sau fitosterolii din urzică.

Dieta alcalină şi hepatita virală

În această afecţiune, tratamentul cu alimente alca­linizante are efectul cel mai spectaculos, declanşând o reac­ţie foarte puternică a sistemului imunitar, stopând pro­cesele distructive la nivelul ficatului şi stimulând func­ţionarea normală a acestuia. Ca element specific în ali­mentaţie sunt sucurile proaspete, obţinute în mixerul electric, din zarzavaturi şi frunze proaspete, cum ar fi cele de păpădie, de cicoare, de pătrunjel, de ţelină, de leuştean, de frunze de morcov. Metoda de obţinere a acestor sucuri este simplă: 50 g de frunze proas­­pete, bine spălate şi curăţate de impurităţi, se pun în mixer cu 250 ml de apă alcalină şi se mixează vreme de 60-120 de secunde, după ca­re se filtrează şi se consumă ime­diat. Se beau minimum 750 ml de suc proaspăt în fie­care zi, iar efectele sunt cu adevărat remarcabile. După doar 6 săptămâni de cură alcalină şi de consum al aces­tor su­curi, se observă, în peste 90% din cazuri, o scă­dere spec­taculoasă a valori­lor viremiei şi ale transami­nazelor, procesele de fibrozare la nivelul ficatului sunt dimi­nuate sau stopate, pielea tinde să îşi recapete cu­loarea sănătoasă, iar tonusul fizic şi psihic cresc expo­nenţial. Neaşteptat, la o cură atât de drastică, capaci­tatea de efort creşte şi ea, pacientul sim­ţindu-se tot mai sănătos. Această cură împiedică evo­lu­ţia spre ciroză şi cancer hepatic şi poate fi asociată cu orice alt tratament, na­tu­ral sau de sinteză.

Dieta alcalină şi diabetul
Hidrataţi-vă cu apă plată sau ceaiuri din plante

Unii cercetători afirmă că doar patru săptă­mâni de dietă 100% alcalină sunt su­ficiente pen­tru a vindeca dia­­betul de tip II, şi şase săptămâni de cură sunt sufi­ciente pen­tru a ameliora foar­te mult diabetul de tip I. Aceste afirmaţii ex­trem de în­drăzneţe devin credibile dacă avem în vedere cinci calităţi excep­ţionale ale aces­tei cure:
1. Reduce direct glicemia, multe dintre ali­mentele al­caline de bază, cum ar fi salata, cea­pa, prazul, andi­vele, anghi­narea sau pă­pă­dia, conţinând sub­stanţe cu un efect hipo­gli­ce­miant mai puternic decât multe me­di­ca­mente de sin­teză antidia­betice.
2. Stimulează direct se­creţia endocrină a pancrea­sului, aju­tând, gradat, la re­ducerea dozelor de insulină şi la re­nun­ţarea la medicaţia spe­ci­fică.
3. Este foarte săracă în za­haruri cu asimilare rapidă, pre­zente în alimentaţia obiş­nuită şi care dau adevărate şocuri hiperglicemice. Ali­mente cum ar fi zahărul, făina albă, cartofii, orezul de­cor­ticat, porumbul sunt total contraindicate în această cu­ră, care în schimb este foarte bo­gată în fibre alimentare, care au un rol extrem de be­nefic, aşa cum vom vedea.
4. Fibrele alimentare pre­zente în alimentele alcali­ni­zante reţin glucidele rele în stomac şi intestin, făcând ca zaharurile să fie eliberate gra­dat, foarte lent, prote­jând ast­fel organismul de creşterea rapidă a glicemiei. Mai mult, fibrele alimentare, împreună cu efortul fizic reco­man­dat în această cură, reduc rezistenţa la insulină a orga­nis­mului.
5. Conţine foarte mulţi antioxidanţi care, practic, inactivează procesele distructive care au făcut ca dia­betul să fie atât de temut. Alimentele crude protejea­ză vasele de sânge de la nivelul retinei, previn arterita, previn depunerile de aterom la nivelul arterelor coro­nare şi, implicit, infarctul.

Dieta alcalină şi obezitatea

Fiind o cură destul de restrictivă, cu puţine calorii, dar care poate fi totuşi ţinută mult mai uşor decât regi­mu­rile de înfometare, rezultatele sale sunt cu totul re­mar­cabile pentru scăderea în greutate. Aportul masiv de fibre alimentare din vegetalele verzi ajută la pierderi rapide în greu­tate, de circa 3 kg pe săptămână, în pri­mele 30-40 de zile ale curei. Apoi, ritmul de scădere în greutate va înce­tini, în mod firesc, în schimb, corpul va arăta mult întinerit, ţesuturile îşi vor menţine elas­ticitatea, pielea va deveni mai luminoasă şi fără tulbu­rări de pigmentaţie. Aşadar, dieta alcalină este printre cele mai eficiente şi mai sănătoase cure de slăbire, care ajută la reducerea greutăţii, fără a crea dezechilibre organice sau emo­ţionale. Mai mult decât atât, fiind o cură în care efortul fizic este indispensabil, dieta alca­lină este un excelent mijloc de modelare a corpului, în sensul tonifierii ţesu­turilor şi al reducerii adipozităţilor. Având un efect antiinflamator puternic, este şi un ex­celent tratament intern anti-celulită.

Dieta alcalină, pietrele la rinichi şi infecţiile urinare
Votaţi cu clorofila

La origini, dieta alcalină a fost un mijloc de pre­venire şi de combatere a litiazei renale şi a cistitelor, creş­terea pH-ului organismului fiind de natură să ajute sistemul imunitar să lupte împotriva microorganismelor care produc bolile infecţioase reno-urinare. Mai mult, dieta alcalină are un puternic efect antiinflamator renal, creând la nivelul rinichilor condiţii care nu mai permit precipitarea sărurilor şi formarea pietrelor. Tratamentul cu antibiotice de sinteză al cistitei, pielitelor şi pie­lonefritelor este mult mai eficient atunci când pH-ul urinei este alcalin. Majoritatea antibioticelor, pur şi simplu, acţionează eficient doar în mediu alcalin, fiind inactivate în mare măsură de un mediu foarte acid. Apoi, principalele plante medicinale folosite în trata­mentul infecţiilor reno-urinare, cum ar fi stru­gurii ursu­lui (Arctostaphyllos uva-ursi) sau merişorul (Vac­cinium vitis-idaea), sunt efici­ente doar în urina cu un pH alca­lin. În acest mediu alcalin, arbu­tina, o substanţă con­ţi­nută în frunzele acestor plante, se des­compune în sub­stanţe antibiotice care atacă foarte eficient bacteriile care produc cistita: E.coli, stafilo­cocul auriu etc.

Contraindicaţii la dieta alcalină

Fiind un regim blând, care nu pre­su­pune înfo­metare exce­sivă sau re­nun­ţarea la sub­stanţe esenţiale sănă­tăţii, dieta alca­lină este practic lip­sită de contra­indicaţii. Totuşi, per­soa­­nele cu gas­trită acută, co­lită de fer­men­­taţie sau rec­to­colită ulce­ro-he­mo­ragică vor aborda cu pru­denţă acest re­gim, intro­ducând crudi­tăţile şi ali­men­tele bo­gate în fibre, gra­dat.
Curele alcaline foarte lungi (de ordinul lunilor şi al anilor) sau ţinute de către co­pii sau ado­lescenţi în creş­tere, trebuie completate din când în când cu alimente bogate în ami­­noacizi esenţiali, cum ar fi: gălbenuşul de ou, polenul de albine, miezul de nucă.

Puterea terapeutica a copacilor


1In trecutul nu prea indepartat oamenii credeau ca fiecare floare sau copac, este protejata de un spiritsi ca deasupra acestora sunt altele si altele, intr-o ierarhie bine fundamentata si perfect logica pentru acele vremuri. Acesta e si motivul pentru care multe popoare se inchinau unor zine sau zeitati locale, a caror menire era de a proteja adevarul si existenta tuturor sufletelor, intrupate in oameni, animale sau plante. Cei care au ajuns la cel mai ridicat nivel al divinizarii naturii au fost druizii, cunoscuti ca cei mai puternici preoti din toate timpurile si al caror mister nu a putut fi patruns nici in zilele noastre. Acum citeva mii de ani, sacerdotii vechi descoperisera secretul prin care omul putea sa stapaneasca natura, atata vreme cit ceea ce facea era corect.

 

Din punct de vedere clinic, ei au asociat diversele boli umane cu energiile circulatorii prin trunchiurile copacilor si au realizat, cum am spune astazi, un fel de baza de date a copacilor ce corespund anumitor boli.

Astfel: -Bolile de oase si de articulatii, dereglarile urinare si anale, pot fi ameliorate si tratate in preajma copacilor ale caror frunze au culoarea rosie; -Bolile intestinelor gros si subtire, precum si afectiunile organelor genitale, pot fi tratate in preajma copacilor cu frunze sau flori caramizii, in special toamna si primavara; -Bolile de rinichi, stomac, duoden, pancreas, ficat, splina, vezica biliara si afectiuni ale coloanei cerebrale isi gasesc ameliorarea in preajma copacilor cu frunze si flori galbene; -Pentru tratarea bolilor de plamini, de inima, a glandelor mamare si a timusului, sunt recomandati copacii incarcati cu verde. Acesta e si motivul principal pentru care multi medici le recomanda pacientilor lorconcedii in zone muntoase, unde brazii functioneaza ca adevarate sisteme naturale de tratament. Juramintul arborilor,o veche legenda româneasca spune ca, in clipa in care Iisus si-a dat sufletul pe cruce, vazind suferinta Mintuitorului si nepasarea oamenilor,copacii au inceput sa plinga. Si ca tot atunci, ar fi jurat sa urmeze calea celui venit sa moara pentru mintuirea oamenilor, respectiv sa le slujeasca oamenilor, indiferent de rasplata primita din partea acestora. Nu putini au simtit nevoia sa se aseze la radacina unui copac ca sa-si traga sufletul sau sa se sprijine, cu spatele, macar si pentru citeva minute, de un arbore, pentru a mai prinde puteri. Acestea sunt doar mosteniri ancestrale pe care cei mai multi le fac inconstient dar care, la baza, au o legatura puternica cu energia emisa de fiecare copac in parte.Pentru ca fiecare pom emite un anumit gen de energie si la anumite intensitati, in functie nu doar de orele zilei ci si de anotimp.

Copacii sunt de doua tipuri: 1.cei care furnizeaza energie organelor slabite 2. cei care absorb energiile negative dintru corp, curatind zonele bolnave si pregatindu-le pentru un circuit energetic sanatos, respectiv pentru o incarcare noua cu energie. Energiile arboricole nu sunt mereu aceleasi. Astfel, la copacii carora le cad frunzele toamna, energia descreste liniar din primavara cu circa 60 – 70%, pe cind brazii, pinii si alti copaci carora nu le cad frunzele, energia le scade, in perioada toamna-primavara, cu maxim 25%. Pomii din prima categorie au o actiune de crestere a imunitatii organismului, de inlaturare a senzatiilor de durere din zona inimii si de normalizare a circuitului sanguin, in timp ce pomii din a doua categorie au ca efect blocarea energiilor negative care ne perturba si care ne provoaca dureri si ameliorarea energiilor vitale care circula in zona respectiva. Stresul, vinataile de orice fel, ranile, sunt situatii clinice ce pot fi ameliorate cu ajutorul copacilor din a doua categorie. Atentie! Energiile mai multor copaci de specii diferite, poate influenta negativ circuitul energetic din organism. Este suficient sa remarcati ca nu intotdeauna apropierea a doi copaci de specii diferite influenteaza negativ pe unul dintre ei. Astfel, daca un plop si un mesteacan sunt saditi unul linga celalalt, energia plopului paralizeaza circuitul energiei din mesteacan si face ca pe partea comuna celor doi copaci, mesteacanul sa nu aiba frunze. Acestea se vor reorienta catre partea opusa sau catre lateralele mesteacanului, cit mai departe de vampirismul energetic al plopului. Acelasi lucru se poate intimpla si in cazul stationarii oamenilor in preajma mai multor specii de pomi, fiecare influentind in felul sau circuitul fortei vitale din organismul uman si putind duce la o blocare a acestuia, implicit la aparitia unor stari dezagreabile sau de boala.

Salcamul  Desi multi il privesc cu suspiciune, considerind ca este folositor doar ca lemne de foc, salcimul are capacitatea de a aduce buna dispozitie in trupul cuiva si de a prelua vibratiile negative din organism. Specialistii in energetica il considera un donator universal de bioenergie, forta vitala raspindita de el fiind recomandata tuturor organismelor. Sunt suficiente 20 de minute de stat la umbra unui salcim, daca se poate chiar lipit de trunchi, pentru ca sa se instaleze o stare de bine general, de usurare si buna dispozitie. Efectul nu e acelasi in cazul in care citeva crengi de salcim sunt rupte si puse in apartament, pentru ca prin desprindere de trunchi se taie si legatura cu conductorul principal de energie, respectiv cu tulpina salcimului.Energia salcimului este recomandata celor afectati de munca in conditii stresante, cind organismul a preluat vibratiile negative specifice, celor suparati din motive sentimentale. De asemenea, apropierea salcimilor are un efect calmant asupra femeilor aflate in perioada menstruatiei, atunci cind se instaleaza o stare generala de iritare. Este bine ca in camera de lucru sa aveti citeva crengi de salcim puse ori sub covor ori in spatele bibliotecii, pentru a nu fi inestetic. Energia din crengile de salcim se va mentine timp de 30 de zile, dupa care va trebui sa taiati altele, proaspete. Trebuie doar sa aveti grija ca distanta fata de crengi sa nu fie mai mare de sase metri, pentru a nu iesi din raza de actiune a acestora..
Mesteacanul  Mesteacanul este un copac special, plin de energie, dar care nu o da decit persoanelor foarte legate sufleteste de el. Desi pentru unii poate parea ciudat, mesteacanul simte imediat ceea ce gindeste cu adevarat un om, fapt ce nu recomanda apropierea de el a persoanelor ascunse. In trecut, fetele aduceau ofrande la radacina mestecenilor si le cereau implinirea unei dorinte, de regula de natura sentimentala. Existenta unei paduri de mesteceni arata ca in solul respectiv se gaseste si o mare cantitate de argint. In plus, insusi mesteacanul are o stralucitoare culoare argintie, betulina din scoarta sa facindu-l, practic, sa straluceasca de la distanta. Un mesteacan cultivat in gradina casei protejeaza zona de microbi. Acest lucru s-a demonstrat si in perioadele cu epidemii de holera sau ciuma, cind gospodariile in care se gaseau mesteceni au fost ocolite de dezastruoasele molime. Mesteacanul permite o intarire a rezistentei organismului la apropierea bolilor si actioneaza deopotriva asupra psihicului uman, intarind vointa persoanei in cauza.Pentru a creste imunitatea organismului e suficient sa aveti in camera de culcare un saculet cu frunze maruntite de mesteacan. Inainte de culcare deschideti gura saculetului si lasati asa peste noapte. Dimineata, imediat cum va ridicati din pat, inchideti saculetul, pentru ca energiile frunzelor sa nu fie perturbate de energiile zilei.
Salcia A fost considerata dintotdeauna o planta speciala si folosita in aproape toate ritualurile cunoscute, pentru capacitatea sa de protectie impotriva entitatilor negative.Specialistii in energetica copacilor numesc salcia Arborele Binelui, pentru ca energiile emise ii protejeaza pe cei aflati in apropierea sa. In plus, s-a constatat ca crengile de salcie, rupte, continua sa emita propria lor energie benefica, pina la uscarea completa si caderea ultimei frunze de pe ramura. Din punct de vedere terapeutic, apropierea de salcie este recomandata persoanelor care sufera de un puternic dezechilibru interior, persoanelor care tind sa plinga din orice si care vad doar partea neagra a vietii. Energia salciei preia vibratiile negative ale organismului, motiv pentru care i se mai spune si plingatoare, intrucit elimina reziduurile negative preluate dintr-un corp. De obicei e bine ca dupa o perioada de circa 20 – 30 de minute de stat in apropierea unei salcii sa urmeze o perioada in care organismul curatat de energiile negative sa fie intarit de energiile unui stejar sau chiar ale unui salcim. Cea mai buna perioada de terapie cu salcie este intre orele 18 – 21, dar efectul maxim este in perioada de primavara, pina la Sarbatoarea de Inaltare. Pentru cei care au dureri frecvente de cap se recomanda purtarea unor coronite – pe care si le poate face fiecare – timp de 14 zile, cite 30 de minute pe zi, la orele amintite. In alta ordine de idei, bolnavii de varicoza isi pot ameliora boala prin bai de picioare, in care pun 500 ml decoct facut din salcie si stejar, in parti egale (aproximativ o mina din fiecare). Picioarele vor sta in apa pina la genunchi. Ramurile salciilor pot fi impletite in cununa, sfintite la biserica si tinute la icoana. Cind sunteti foarte nervosi, luati coronita de salcie si tineti-o timp de 30 de minute pe cap. O sa fiti mult mai linistiti. Dintr-o creanga de salcie puteti impleti si o bratara pe care sa o purtati la mina dreapta ori de cite ori simtiti ca nu mai rezistati psihic. Si tot din crengi de salcie, puteti impleti o centura pe care sa o purtati direct pe piele. Centura o sa va creasca potenta sexuala.
Stejarul Specialistii din toate timpurile au fost uimiti de longevitatea acestui copac. Mai mult, masuratori recente au aratat caun singur stejar matur, purifica aerul la fel ca 1.000 de alti copaci din specii diferite. Energia acestui arbore este foarte puternica, astfel ca orice apropiere de un astfel de pom poate da o senzatie de ameteala placuta, creind senzatia ca esti atit de puternic, incit nimic nu-ti poate sta in cale.Cind va simtiti in impas, cind nu stiti ce decizie sa luati, cind simtiti ca va slabesc puterile si sunteti gata sa renuntati, este recomandata o terapie cu ajutorul acestui copac. Pentru cei interesati, forta maxima a stejarului este in cursul noptii, intre orele 21.00 – 05.00. Pentru a combina puterea stejarului cu forta geometrica, se recomanda sa va faceti o piramida triunghiulara din crengi subtiri de stejar. Crengile vor fi prinse intre ele cu sfoara rosie. Cind va simtiti nehotariti sau slabiti, luati in palme piramida de stejar si tineti-o timp de 10 – 15 minute. Efectul va fi pe masura asteptarilor.
Teiul Putini sunt cei care nu au baut parfumatul ceai de tei, recomandat pentru cazuri de stres, oboseala si pentru diminuarea energiei sexuale. Pentru ca, desi energia sexuala este un subiect de lauda in perioada tineretii, aceeasi energie sexuala deturneaza atentia si puterea de concentrare a unei anumite persoane. Astfel, persoanele cu o puternica sexualitate nu reusesc, de regula, sa se concentreze asupra proiectelor profesionale, gindindu-se doar la cum sa-si satisfaca nevoile fiziologice. Lucru extrem de negativ pentru cei care vor sa se realizeze profesional si material. In atare conditii, apropierea unui tei este benefica pentru reducerea acestei energii. Este suficient sa aveti plantat in fata blocului sau linga casa un tei si sa lasati geamurile deschise, pentru ca mirosul de tei sa inhibe energia sexuala. Mai mult, energia teiului actioneaza eficient asupra celor care stau la umbra sub copac, blocind energia sexuala si permitind organismului sa o redirectioneze fie mental fie intr-o alta directie. Acelasi efect il au crengile de tei cu flori, puse in camera in care se doarme, cel mult 21 de zile, pentru ca dupa aceea energia se scurge. Dupa acea perioada se vor folosi doar florile de tei, pentru ceaiurile de rigoare.
Pinul Are un puternic efect revigorant, incarcarea cu energie facindu-se foarte repede. Astfel, este suficient sa stati cel mult 5 minute linga un pin, stringind intre degetele de la mina stinga acele de pe o creanga, pentru a va simti in putere. Se recomanda celor care practica diverse sporturi, nu neaparat de performanta, pentru o mai buna dozare si conservare a energiei proprii. E bine sa aveti in casa un pin, pus intr-un ghiveci. Cind se va dezvolta prea mult, il puteti pune afara, fie la intrarea in casa, daca stati la curte, fie in gradina din fata blocului.
Bradul A fost unul dintre copacii considerati sfinti si cu o puternica incarcatura magica. In trecut se spunea despre el ca poate deschide portile catre alte lumi, usurind trecerea spiritelor abia plecate si protejindu-le de interactiunea cu fortele malefice. Sute de ani, rasina bradului a fost folosita in ritualurile magice, fumul acesteia curatind zona dorita. Si la ora actuala, credintele populare considera ca o creanga de brad tinuta in casa, indeparteaza energiile negative. Cei care sufera de reumatism si de alte boli articulare, pot face baie in care au pus, in prealabilo fiertura de muguri de brad. Intr-o oala se pun 5 litri de apa si 5 miini de muguri (cite una pentru fiecare litru). Se fierbe apa pina la primul clocot, apoi se mai lasa 5 minute pe foc. Se ridica, se lasa 30 de minute la racit, apoi se filtreaza continutul si se pune in cada. Pielea va absorbi substantele eterice ale bradului, oferind un efect calmant, care va revigora nu doar muschii ci si articulatiile, tonifiind organismul. Cu cit apa din baie este mai fierbinte, cu atit porii se vor deschide mai bine si vor absorbi esenta de brad din apa. O astfel de baie se recomanda si in cazul copiilor raciti. Un alt tratament pe baza de rasina de brad este recomandat celor care au eczeme sau alte infectii ale pielii si mai ales hemoroizi – sa nu uitam ca hemoroizii sunt o boala contemporana, datorata lipsei de miscare si statului indelung la birou. Astfel, se amesteca in parti egale rasina de brad si unt, peste care se pune un virf de ceara de albina. Dupa ce se lasa pe foc pina la omogenizare, amestecind continutul cu o lingura de lemn, se trece totul printr-un tifon si se pune la racit. Se foloseste ca un unguent.
Castanul Desi castanul este un excelent donator de energie vitala, apropierea indelungata de el poate crea o falsa impresie de comfort psihic, putind da chiar si efecte halucinogene, descatusind psihicul si trezind fantezia. Citeva castane purtate permanent in buzunar si strinse din cind in cind in palme, va ajuta sa scapati de starile de tensiune acumulate in cursul zilei. Apropierea de castan este recomandata dimineata, intre orele 01.00 – 07.00, cind energia pomului este la nivelul sau maxim.

Vascul . Bolile pe sistem nervos si epilepsia, pot fi mult ameliorate si chiar tratate de cura de visc, mai exact de inghitirea unui pahar cu apa in care au fost puse 2 lingurite de praf de visc. Lichidul se bea dimineata, pe nemincate si abia la minim o ora dupa aceea se poate minca ceva, de prefera nu carne (puteti minca brinza, oua etc). Efect calmant are si cununa de visc pusa la capatul patului care, pe timpul noptii, curata psihicul persoanei din camera respectiva.