IUBIREA ca terapie


36vyc48c– Osho: Într-o lume plinã de iubire, terapia nu ar fi necesarã deloc. In timpul uneia dintre intalnirile cu discipolii sai, Osho a fost rugat sa raspunda la urmatoarea intrebare: ”De ce este îmbrãţişarea un instrument vindecãtor atât de eficient?

Pânã nu demult credeam cã luciditatea, inteligenţa şi autoanaliza sunt principalele instrumente vindecãtoare, dar ele nu înseamnã nimic prin comparaţie cu îmbrãţişarea.”

hugcyprus_wedding

Te invit sa citesti raspunsul sau, mai jos. Lectura placuta!

Omul simte nevoia sã fie dorit. Aceasta este una din principalele nevoi ale fiinţei umane. Dacã nu se simte iubit, omul începe sã moarã. Dacã simte cã viaţa sa nu conteazã pentru nimeni, ea îşi pierde semnificaţia chiar pentru el însuşi.

De aceea, iubirea este cea mai mare terapie posibilã.good-morning-image-hq-hd-wallpapers-lovershugs.com-99999839

Lumea are nevoie de terapie tocmai pentru cã îi lipseşte iubirea.Într-o lume plinã de iubire, terapia nu ar fi necesarã deloc; iubirea ar fi mai mult decât suficientã. Îmbrãţişarea nu este altceva decât un gest de iubire, de cãldurã, de atenţie. Simpla senzaţie de cãldurã provenitã de la cealaltã persoanã poate vindeca multe boli, inclusiv rãceala şi egoul. Ea este suficientã pentru a te transforma din nou într-un copil.

La ora actualã, psihologii au înţeles cã dacã nu este îmbrãţişat şi sãrutat suficient de mult, copilul nu poate creşte normal. Lui îi lipseşte un anumit tip de hranã. Sufletul are nevoie de hranã, la fel ca şi trupul. Îi poţi îndeplini copilului toate nevoile fizice, dar dacã nu îl îmbrãţişezi niciodatã, el nu va creşte normal. Psihicul lui nu se va dezvolta. Se va simţi tot timpul trist, neglijat, ignorat, neiubit. A fost hrãnit fizic, dar nu şi afectiv.

Cercetãtorii au remarcat faptul cã dacã nu este îmbrãţişat, copilul scade în dimensiuni şi poate chiar muri, chiar dacã îi este asiguratã hrana fizicã. Corpul este îngrijit, dar sufletului îi lipseşte iubirea. El se izoleazã, devine rupt de existenţa-mamã.

Iubirea asigurã aceastã punte, ea este rãdãcina noastrã.

Aşa cum respiraţia este esenţialã pentru corpul fizic – dacã încetãm sã mai respirãm, corpul moare –, iubirea reprezintã respiraţia interioarã a sufletului. Acesta trãieşte prin iubire.

Luciditatea, inteligenţa şi autoanaliza nu sunt suficiente. Poţi sã cunoşti toate terapiile din lume, poţi deveni un expert, dar dacã nu cunoşti arta iubirii nu vei rãmâne decât la suprafaţa activitãţii terapeutice.

Din 100 de cazuri, 90 de oameni bolnavi suferã în primul rând pentru cã nu au avut parte de iubire. De aceea, dacã terapeutul simte o grijã deosebitã faţã de pacientul sãu, hrãnindu-l cu iubire şi împlinindu-i aceastã nevoie, starea acestuia din urmã se poate schimba în mod miraculos.me_loving_girl

Dincolo de orice îndoialã, iubirea este cel mai terapeutic fenomen care existã.

Sigmund Freud se temea foarte tare de iubire; de fapt, se temea de propria sa iubire reprimatã. Se temea sã nu se implice. Dorea sã rãmânã în afarã, nu sã se implice în sufletul pacientului sãu, sã fie doar un observator ştiinţific, detaşat, rece, la distanţã. El a creat psihanaliza ca şi cum aceasta ar fi o ştiinţã. În realitate, nu este o ştiinţã şi nu va fi niciodatã! Este o artã, fiind mult mai apropiatã de iubire decât de logicã.
Îmbrãţişarea nici nu intra în discuţie, dar el prefera chiar sã nu dea ochii cu pacientul, temându-se sã nu simtã o stare de simpatie faţã de acesta dupã ce i-a ascultat toate plângerile şi coşmarurile interioare.

Se temea sã nu înceapã sã plângã, sã nu i se umezeascã ochii, sau sã nu simtã chiar nevoia de a-l lua de mânã pe pacient.
IUBIREA se spune ca ar creste fata in fata.

Omul şi-a creat un întreg univers al relaţiilor pentru simplul motiv cã este singurul care face dragoste faţã în faţã. Ochii partenerilor comunicã între ei, expresiile lor faciale devin un limbaj subtil. În acest fel, intimitatea creşte, bazându-se pe împãrtãşirea emoţiilor, atât de intense în asemenea momente (bucurie, extaz, strãlucirea specificã orgasmului).Mother's love

Omul are nevoie de intimitate; aceasta este o nevoie esenţialã.

De aceea, este mai bine sã faceţi dragoste pe luminã, nu în întuneric – cel puţin într-o luminã mai slabã, cum ar fi cea a unei lumânãri. Actul amoros în întuneric exprimã încã latura noastrã animalã, dorinţa de a evita faţa celuilalt.

Un psihanalist adevãrat nu se teme sã pãtrundã adânc în sufletul pacientului sãu; dimpotrivã, el este dornic sã îşi asume acest risc. Într-adevãr, apele sunt tulburi acolo, te poţi îneca cu uşurinţã – la urma urmei, eşti şi tu un om! Cine ştie peste ce necazuri poţi da, dar trebuie sã-ţi asumi acest risc.
Wilhelm Reich a transformat întreaga psihanalizã prin implicarea sa. El a renunţat la detaşarea omului de ştiinţã. De aceea, este un revoluţionar.

Dacã nu vã temeţi de propriile voastre reprimãri, le puteţi fi de mare ajutor semenilor voştri. Dacã nu vã temeţi de propriul vostru subconştient, dacã v-aţi rezolvat cât de cât problemele personale, vã puteţi implica în lumea interioarã a pacientului, devenind mai degrabã un participant la aceasta, nu un simplu observator detaşat.

Aceasta este diferenţa care existã între relaţia dintre un pacient şi terapeutul sãu şi cea care existã între un discipol şi maestrul sãu. Discipolul nu este un pacient, el este copilul iubit al maestrului. Maestrul nu este doar un observator; el devine un participant. Cei doi şi-au pierdut entitãţile separate şi au devenit una. Aceastã unitate este întregul secret.

Îmbrãţişarea este doar un gest care aminteşte de unitate, dar chiar şi acest gest este de mare folos.
De aceea, ai dreptate. Mã întrebi: „De ce este îmbrãţişarea un instrument terapeutic atât de eficient?“
Da, este, şi este doar un gest. Dacã este extrem de autentic – dacã la el participã inclusiv inima – el devine un instrument magic, un fel de miracol care poate transforma instantaneu întreaga situaţie.

love-yourself

Nu se pot spune prea multe despre acest gest, dar unul din lucrurile pe care trebuie sã le înţelegeţi este urmãtorul: ideea cã un copil moare, iar în om se naşte adolescentul; cã adolescentul moare, iar în el se naşte adultul tânãr; cã şi acesta moare, iar în om se naşte adultul matur, şi aşa mai departe – este greşitã.

Copilul nu moare niciodatã – nici o etapã nu moare. Copilul rãmâne de-a pururi, înconjurat de alte experienţe, de adolescenţã, apoi de tinereţe, de maturitate şi de bãtrâneţe, dar nu moare.

Omul este la fel ca o ceapã, alcãtuit din mai multe straturi succesive. Dacã decojeşti ceapa, vei descoperi în curând foile fragede din interior. Cu cât te apropii mai mult de miez, cu atât mai fragede devin ele. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte omul: dacã pãtrunzi adânc în interiorul lui vei descoperi întotdeauna copilul inocent, iar contactul cu acesta este inevitabil un gest terapeutic.

Îmbrãţişarea permite un asemenea contact. Dacã îmbrãţişezi un om cu cãldurã, cu iubire, dacã îmbrãţişarea ta nu reprezintã un simplu gest golit de semnificaţie, ci unul autentic, dacã inima ta participã la el, intri imediat în contact cu copilul inocent din el. Revenirea acestuia la suprafaţã reprezintã un act cu o imensã valoare terapeuticã, întrucât inocenţa copilului este vindecãtoare în sine. Ea nu a fost coruptã. Ai atins astfel miezul pur al persoanei în care corupţia nu a pãtruns niciodatã, iar acest lucru este suficient pentru a declanşa procesul de vindecare.love a woman 6

Copiii sunt atât de puri, atât de plini de vitalitate, debordeazã de atâta energie. Regãsirea acestei energii este suficientã pentru a-l vindeca pe om. Important este sã scoţi acest copil la luminã, iar îmbrãţişarea este una din modalitãţile cele mai eficiente.

Autoanaliza este o cale mentalã; îmbrãţişarea este calea inimii. Mintea este cauza tuturor bolilor, în timp ce inima este sursa oricãrei vindecãri.

Despre apa


Water being poured into a still pool
Haideti sa privim putin apa, in mod obiectiv. Ce stim, cu adevarat, despre ea, din punct de vedere stiintific? Stim ca este substanta cea mai raspandita de pe Pamant. De asemenea, mai stim ca toate speciile vii de pe Pamant provin din apa si au nevoie de apa pentru a creste. Apropo, inclusiv cristalele au nevoie de ea. Stim ca corpul uman contine aproximativ 75-90% apa. E destul de mult. Si nu doar oamenii. Apa domina in tot ce inseamna Viata. Fara apa, viata pe aceasta planeta nu ar putea exista. Stiinta stie deja ca viata pe Pamant a aparut din apa si toate studiile asupra planetei demonstreaza ca Viata provine din apa de unde a evoluat lent si au crescut noi forme de viata. Dar apa a fost substanta originala din care a provenit. Deseori e denumita supa primordiala. Apa este singurul element din Existenta, capabila de trei stari de agregare: solida, lichida si gazoasa. Datorita acestei proprietati, se afla cam peste tot. Apa nu se afla doar in oceane, lacuri si rauri, ci si in aer. Norii nu sunt decat apa. De asemenea, se mai gaseste in abundenta, la Polul Nord si la Polul Sud.
Ce altceva mai stim despre apa? Este singurul element al carei volum creste cand ingheata si se micsoreaza cand se topeste. Toate celelalte elemente de pe Pamant face exact opusul si, din aceasta cauza, stiinta de astazi nu poate explica acest lucru. Oamenii de stiinta au mai descoperit ca apa este capabila sa creeze o presiune imensa, fie prin inghetare sau chiar si in Viata. De exemplu, intr-o samanta, in momentul germinarii, ajunge la 400 de atmosfere. Din acest motiv, o planta poate strapunge, cu usurinta, asfaltul. De ce apa are la suprafata cea mai mare tensiune dintre toate lichidele? De ce este solventul cel mai puternic de pe Pamant? De ce este ea capabila sa invinga gravitatia si sa patrunda in trunchiul arborilor, depasind sute de atmosfere de presiune?
Vreti sa stiti adevarul? Adevarul este ca exista multe intrebari fara raspuns despre apa si despre ce reprezinta ea. Nu avem nici un raspuns logic, concludent. Dar asta este un lucru uimitor, pentru ca, recunoscand ca nu stim nimic, ne permite sa ne deschidem si sa aflam lucruri noi, despre ce vrem sa stim. In cazul nostru, despre apa.
Multi oameni de stiinta de pe intreg globul au inceput sa faca asta si au ajuns la niste revelatii miraculoase. Urmatoarele fragmente fac parte dintr-un documentar secret, pe care l-am gasit ”plutind” in profunzimile youtube-ului. Este in permanenta accesat si ma intreb de ce.
”Ca sa inregistreze informatii, apa are nevoie de proprietati noi. Cu toate acestea, compozitia ei chimica ramane neschimbata. A devenit evident ca compozitia chimica a apei este importanta. Stirea senzationala este ca asta e un nonsens/prostie. Structura apei e mult mai importanta decat compozitia chimica.
Structura apei reprezinta modul in care moleculele se organizeaza. Putem observa cum moleculele de apa se aduna in grupuri. Acestea se numesc clustere/ciorchini. Oamenii de stiinta au venit cu ideea ca aceste clustere functioneaza ca celule de memorie de un anumit fel, prin care apa inregistreaza toata informatia despre relatie ei cu lumea, ca pe o banda magnetica.
Oamenii nu stiu ca, atunci cand stingi lumina, apa se schimba. Cand indepartezi campul electric de la liniile de electricitate, apa se poate schimba. Asta e directia in care se indreapta cercetarile.
Bineinteles ca apa ramane apa, dar aceasta structura de sistem nervos reactioneaza la fiecare rotatie. Instrumentele de masurare a apei au facut posibila inregistrarea faptului ca, in fiecare celula memorie din apa, sunt inregistrate 44.000 de paneluri informationale, fiecare fiind responsabil pentru propriul tip de interactiune cu mediul inconjurator.
Daca iei in considerare faptul ca un cluster este un grup de anumite celule, inseamna ca el poate supravietui doar o perioada de timp scurta. Dar daca consideri ca este o structura in care moleculele pot pleca, pentru ca sa faca loc unora noi, atunci clustere pot exista, efectiv, o perioada foarte lunga de timp. Stabilitatea structurii clusterelor confirma ipoteza ca apa este capabila sa inregistreze si sa depoziteze informatii.
Apa poate fi computerul cel mai maleabil. Este ca o memorie de computer. Este memoria informatiei. Trebuie sa stii cum e aranjata. E ca alfabetul. Daca nu il cunosti, nu stii nici o litera, nici un cuvant, nici o propozitie. Deci, structura moleculara este alfabetul apei. Trebuie sa ”scrii” o propozitie cu apa. O poti chiar schimba.
 Iar ADN-ul este alfabetul Corpului Constiintei care contine, de asemenea, si informatia din apa. Dar si informatia de la Soare
Vedeti, deci, ca nu doar Emoto cerceteaza apa, ci si multi alti oameni de stiinta, mai ales rusi, care fac zilnic o gramada de descoperiri uimitoare. Emoto a iesit in public cu cristalele sale de apa si asta a deschis o multime de discutii publice.
Am privit partea luminoasa a lucrurilor, dar a sosit momentul sa o privim si pe cea intunecata. Totul este energie si orice energie poate fi transmutata de la pozitiv la negativ – si viceversa.
Asa curge apa in mod natural, in natura. Nu-i asa ca pare fericita? Apa curge in curbe, oriunde are nevoie sa ajunga. Totusi, pana ajunge in casele noastre, apa parcurge un alt tip de calatorie.  Multe, multe intoarceri in unghiuri drepte si muchii dure. Daca ati citit Tablitele de smarald, va amintiti cum Toth a descris in Tablita nr. 8, cat de extraordinar a trait in taramul curbelor, dar cand s-a aventurat in taramul unghiurilor drepte, a fost urmarit de demoni. Eu simt ca inca nu putem intelege, cu adevarat, toata povestea de la acest nivel de constiinta, dar seamana destul de mult cu modul in care noi ne deterioram apa, prin tehnologie. Nu curge – iar asta nu e sanatos. Structura naturala a apei este modificata/stricata, la fiecare intoarcere. La un nivel mai mare, se stie ca multe orase au un sistem looping inchis. Asta inseamna ca apa pe care o folosim este reciclata permanent. Apa trece printr-un sistem de purificare chimica agresiv si filtre puternice, apoi revine in casele noastre, avand in memorie chimicalele si violenta la care a fost supusa. Totusi, mai rau decat asta, este informatia poluata, pe care apa o acumuleaza prin kilometri intregi de tevi, din mii de case si apartamente. Spiritual, noi ne poluam apa si asta se petrece la scara mare. Apa inregistreaza toata frica si stresul din viata noastra. Cand ajunge in corpurile noastre, nu prea e intr-o forma buna. Si nici nu ne ajuta pe noi, cei care o bem.
Imi dau seama ca e destul de sumbru, dar mai important e sa ne reamintim ca totul este energie si orice energie poate fi transformatata. Hai sa vorbim despre asta. Care sunt solutiile practice pentru purificarea apei si pentru a le oferi corpurilor noastre, apa pura? In primul rand, cred ca aceasta este una dintre multiplele functii ale orgonului. Daca punem orgoane in canalizari sau aproape de tevile din casa noastra, ele vor incepe sa modifice si sa transmute in mod pozitiv, energia negativa din apa, in ceva fantastic.
In al doilea rand, preparati-va niste ”apa spirituala”. De cand am vorbit, in partea a doua, despre apa si cristale, multi oameni ne-au scris si ne-au spus ca nu mai beau cafea dimineata, deoarece pun cristale in apa, inainte de a merge la culcare si beau o apa revitalizanta si incarcata, inainte de a-si incepe ziua. Aducand energie sanatoasa, in fiinta voastra, puteti folosi acea frecventa, pentru a gandi mai clar, pentru a aduce frecvente mai inalte si fericire in viata voastra si a celor din jurul vostru. In timp, se va raspandi mai multa iubire. Daca stramosii nostri puteau sa faca apa vindecatoare, folosindu-se de recipiente de argint, pe noi ce ne opreste?
In al treilea rand, cred ca ar fi minunat daca ati face o meditatie saptamanala, cu apa. In fiecare duminica, voi intra in meditatie si ma voi concentra pe reintinerirea si vindecarea apei de pe Planeta. Nu trebuie sa fie la o anumita ora… ci, candva, duminica. Puteti lucra la transmutarea apei din corpul vostru, din casa voastra sau de pe intreaga planeta. Depinde de voi. Fiecare meditatie va conta, deoarece intentia voastra va va proiecta constiinta asupra a ceea ce va doriti.
Si ultima, fiti recunoscatori pentru apa pe care o beti.
”Dr. Emoto a facut un alt experiment interesant. A pus orez si apa in 3 recipiente de sticla. Apoi, in fiecare zi, timp de o luna i-a spus: ”Multumesc” unui recipient, ”Esti un idiot” celui de al doilea, iar pe cel de al treilea l-a ignorat complet.
Dupa o luna, orezul caruia i s-a multumit a inceput sa fermenteze, eliberand o aroma puternica si placuta. Orezul din al doilea recipient s-a innegrit, iar orezul ignorat a inceput sa putrezeasca.
Dr. Emoto e de parere ca acest experiment ne ofera o lectie importanta, legata mai ales de modul in care ne tratam copii. Ar trebui sa avem grija de ei, sa le oferim atentie, sa vorbim cu ei. Indiferenta face cel mai mare rau.”
Apa creeaza atat de multe structuri, fara de care viata nu ar putea exista. Apa formeaza spirala de ADN, dar si structura proteinelor. Corpurile noastre nu pot functiona fara apa. Fiecare samanta sau embrion prinde viata in apa. Apa care inconjoara embrionul creeaza viata si aduce nutrientii necesari pentru a facilita cresterea. Pamantul nostru este un recipient urias de apa, din care au aparut toate formele de viata. Fiecare fiinta vie este, in esenta, un recipient de apa. Asa cum o lucrare de arta nu a fost inca sculptata de artist, in forma ei finala, la fel apa contine posibilitati infinite de viata, in interiorul ei. Apa a adus cu ea o preconceptie despre viata. Pentru ca viata sa apara, mai intai are nevoie de un impuls. Fiecare specie vie se straduieste, constant, sa atinga propria perfectie, dar totul provine din aceeasi constiinta originala, din aceeasi sursa.
Ultimul lucru despre care as vrea sa vorbesc, inainte de a incheia episodul de saptamana aceasta, este o analogie cosmica. Fara apa, viata pe Pamant nu ar putea exista. Celalalt element absolut necesar vietii pe Pamant este Soarele. Fara Soare, viata nu ar exista. Intr-un mod poetic frumos, acestia sunt Mama si Tatal Vietii de pe Pamant. Ganditi-va putin! In reproducerea biologica este nevoie de un barbat si de o femeie. Masculul ofera samanta, iar femeia ovulul. Impreuna, cele doua danseaza si formeaza o viata noua. Soarele este aspectul masculin care ii aduce Mamei Pamant, forta cosmica a vietii. Mama Pamant este bineinteles, mama care ofera ovulul unde viata noua va creste. Apa poate fi placenta prin care creste toata viata. Suprafata Pamantului unde viata creste este pantecul/uterul planetei. Cum e sus, asa e si jos. Mama, tatal si copilul = Pamant, Soare, viata noua. Acestia suntem noi dar si toate celelalte animale, viata salbatica, cristale si tot ce mai traieste pe aceasta planeta.
Stiinta moderna si societatea sunt relativ sceptice – si asta e putin spus – la mesajele apei. Dar daca privesti in pespectiva, simt ca munca lui Emoto doar a ”zgariat” suprafata a ceea ce inseamna intelegerea apei. Daca privesti aceste cristale de apa inghetata si le cataloghezi ca pseudo-stiinta, e ca si cum ai da la o parte o intelegere mult mai cuprinzatoare despre ce inseamna apa si rolul pe care ea il joaca in evolutie.
Este Viata! Sunteti voi!